Citate despre prăpăstii și visare
citate despre prăpăstii și visare (inclusiv în versuri).

Înțeleptul visează să astupe prăpăstiile, prostul să niveleze piscurile.
citat celebru din Lev Tolstoi
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!



Din mare trufie
Cufundat în genune
Vis zădărnicit
haiku de Vlad Chirinciuc
Adăugat de Vlad Chirinciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!


Înțeleptul visează să acopere prăpăstiile, prostul - să niveleze piscurile.
aforism de N. Petrescu-Redi din Ergo... (1999)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Atât moral, cât și fizic, am avut mereu senzația abisului, nu numai abisul somnului, dar și abisul acțiunii, al visului, al amintirii, al regretului și al remușcării, al frumosului, al numărului. Acum mă simt tot timpul amețit.
citat celebru din Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!




Când dormi, mi-e teamă să respir lângă patul tău, că te arunci în prăpastia visului și n-am să te mai pot ține de mână.
aforism de Any Drăgoianu
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ghilotina visului
Gata nu ai voie să visezi
ia-ți măciuca și la muncă
ia-ți și capra și trei iezi
restul peste bord l-aruncă
Ia-ți măciuca și la muncă
ce baloane de săpun
ceru-i prăpastie adâncă
adunată-ntr-un pumn
Ce baloane de săpun
iată capra și trei iezi
visul meu e cam nebun
poți o clipă ca să-l vezi
Iar măciuca ți-o aruncă
la o leghe hăt de muncă
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vise ideale
Cele mai plăcute visuri
Pot să nască din abisuri
Și pot duce-n paradisuri.
tristih de David Boia (12 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Un punct pierdut e lumea, în haosul imens
Toată știința noastră: cuvinte fără sens
Om, pasăre și floare sunt umbre în abis
Zadarnic este gândul, iar existența - vis.
catren de Omar Khayyam
Adăugat de ilaria
Comentează! | Votează! | Copiază!


Noi
Noi, cei ce înălțăm
castele de nisip
și zburăm,
în baloane de săpun,
până în Paradis
sau coborâm
până în abis,
împinși de vise
nu de vânt:
facem călătorii
în infinit.
poezie de Noi din In azzurro (noiembrie 2014), traducere de Aneta Timplaru Horghidan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Păianjenul
Stă pânza-ți diafană ca o rază
Pe-un ram ce pe prăpastie se-nclină,
Iar noaptea prinde-n ea o bură fină
Pe care dimineața o perlează.
Trăiești plutind în legănare lină
Pe hăul ce sub tine surd vibrează;
Când vraja tainei lui te-ncătușează,
Îți torci un fir ca firul de lumină.
Și te cobori în adâncimea vagă...
Dar dorul ramului din nou te-avântă
Pe firul tors din propria ta vlagă.
Și fericită ești trăindu-ți visul,
Insectă mică ce domini abisul
Când noi, privindu-l numai, ne-nspăimântă.
sonet de Nichifor Crainic din Poezii alese 1914-1944
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Degete de vis
Mi se par un vis
Degetele tale fine,
Ce cad în abis
Și se preschimbă-n rime.
La fiecare vers
Îmi cântă iubirea,
Pe rând și cu farmec
Îmi fură privirea.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Mona Dinici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aurora
Ascunde lumina de vânt!
astrele sunt sclipiri de petale
prin ere, din hăul de ape
născute privirilor tale.
Stelele-apun. Și visele lor
le simt pribegind tot mai rar.
ascunde-ți lumina de soare
la ora când norii răsar...
poezie de Liviu Pendefunda din Sideralia (1979)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!


* * *
am rupt o floare dintr-un vis
și-am aruncat-o în abis
și floarea mea plutea mereu
pe unda tulburului hău
am smuls o coardă dintr-un dor
și-am semănat-o pe ogor
din coarda mea a răsărit
alt dor etern, nemărginit
am stors un zâmbet ostenit
din colțul meu de infinit
și coarda dorului din flori
s-a rupt cu cioburi de fiori...
poezie de Iurie Osoianu (5 februarie 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am cunoscut...
Am cunoscut visători punctuali
Care erau exacți la întâlnire
Ca astrele-n cereasca lor rotire.
Ei nu visau grădini de portocali
Prin care în neștire să se plimbe,
Ci căutau cu mâini înfrigurate
Un punct de sprijin în realitate
Ca să transforme lumea și s-o schimbe.
Unii-au pierit - i-a înghițit abisul
Cu viziunea lor scăldată-n sânge,
Alții-au rămas - dar nu pentru a-i plânge,
Ci pentru-a le clădi aievea visul.
poezie clasică de Virgil Teodorescu (1976)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea toamnei mele
Iubirea mă cheamă, de mână, s-o țin,
Când zburdă pe dealuri, primăvăratec.
Îi spun că mi-e toamnă și prin păru-i lin,
Vârtejuri de frunze s-au prins, nebunatec.
Dar ea, nu mă ascultă, are visele ei
Și vesel mă-ndeamnă spre creste.
Îi spun: vine iarna și-n păr și pe-alei!
Ea trece, râzând, peste toate aceste.
Iubirea mă cheamă și cu ochii închiși
Mă las purtată de mâna-i arzândă.
Mă duce-n înalturi, mă plimbă-n abis,
I-accept nebunia și trăiesc un vis!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!


Freamăt
Freamăt de șoapte
Se zbate-n uitare;
Ziuă și noapte,
Lună și soare...
Ocean de cuvinte,
Izvor nesecat,
Zburdă prin minte,
Pe drum neumblat.
Petale de gânduri
Visând nemurire;
Suflet în rânduri,
Rămas amintire.
Călător printre stele
Pe aripi de vis;
Gânduri rebele
Plutind spre abis.
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfozarea dorului (sonet)
METAMORFOZAREA DORULUI
(sonet afectiv)
Cu-al timpului fuior țes voal de visuri,
Ca să-l dăruiesc dorului trubadur,
Prin toamna vieții mai ușor să îndur
Plânsul singurătății din apusuri.
În colț de voal leg al inimii murmur,
Să nu spargă tăcerea din abisuri.
Un veac a fi purtat prin universuri,
Căutând muză pentru mariaj pur.
Împreună trec al stelelor hotar,
Să-i cunune Împăratul din zenit,
Sorbind iubirea din pocal cu nectar.
Va răsări laur în destin menit,
Din vis metamorfozat în chihlimbar,
Pe-a veșniciei cale spre infinit.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din De dragoste și dor (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune pe aripi de suflet (sonet)
RUGĂCIUNE PE ARIPI DE SUFLET
(sonet în rugă)
La Tine, Maică Sfântă, vreau să trimit
Cu glasul gândului, un vis tomnatic,
Ce-n iarnă eternă va fi ostatic
Și nicicând la viață nu va fi trezit.
Prin întomnarea-mi trece vânt năprasnic
Și-mi ducă lumina din vis ne-mplinit
Pe stea divină cu al ei răsărit,
Purtând speranța-n Univers galactic.
De sfârșit dramatic înspăimântată,
Pe aripi de suflet scriu rugăciune,
Spre a-mi fi veșnicia luminată.
Să îmi salvez visarea din genune,
De Maică a fi binecuvântată,
La poarta Raiului fac plecăciune.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Poeme Maicii Domnului (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninsoarea speranțelor (sonet)
NINSOAREA SPERANȚELOR
(sonet renașterii spirituale
Mă ning speranțele înzăpezite
De troienele dorurilor stinse,
Din roiul amintirilor desprinse,
Așteptând renașterea în cuvinte.
Să nu simt viscolul în tâmple ninse
Și de sarea tristeților albite,
În ochi aprind făclii, ce sunt menite
Să strălucească pe gânduri nescrise.
Ca în cascadă, pe lacrimi coboară
Idei în condeiul de-o muză vrăjit,
Când vise aprind zori de primăvară.
Însuflețesc un vis, la viață trezit,
În abisul morții să nu dispară
Cu speranțe-n chip de lut acoperit.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu (17 februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Genunea
Pascal și-avea abisul cu dânsul mișcător,
Vâltoare, vai! E totul, dorință, gest, visare,
Cuvânt! Și peste păru-mi stând drept, în clătinare,
Am resimțit adesea cum trece groaza-n zbor.
Sus, jos, și pretutindeni, adâncul, larga zare,
Tăcerea, nesfâșitul mă țin în gheara lor...
Și Dumnezeu pe noaptea-mi cu-n deget știutor
Schițează lungi coșmaruri, mereu renăscătoare.
De somn m-alungă spaima ca de un puț profund,
Plin de nelămurite orori și fără fund;
Văd numai veșnicie prin geamurile toate.
Și duhul meu, de-a pururi cu amețeli luptând,
Râvnește-a neființei insensibilitate.
Din Numere și Forme, nu pot ieși nicicând!
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre prăpăstii și visare, adresa este:
