prezent şi Ştefan cel Mare

Ştefan cel Mare şi Sfânt - 500

Destinul crud lovi sinistru:
Cetăţile, al ţării scut,
Ce le-ai durat cândva la Nistru
Azi le cinstim, dar de la Prut!

epigramă de Cornelius Enescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am afirmat că adevăratul fondator al tuturor statelor mari, mijlocii şi mici, libere şi independente care există azi pe firmamentul politic al lumii este poporul român, prin Ştefan cel Mare. Şi cum sunt om de ştiinţă, pot să susţin convingător această afirmaţie prin cifre.

Dan Begu în Umanitatea şi pacea (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pare că ne lipseşte exact un Ştefan astăzi. Era bun el, ne ţinea bine. Dacă era Ştefan cel Mare, fiţi siguri că nu s-ar fi scos din Codul Penal articolul 200 şi încă mai scria el vreo două-trei articole!

citat din Ioan Buga
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Armata lui Ştefan cel Mare a fost mică, dar geniul lui militar a fost colosal, fiind considerat, de către cronicarul polonez Jan Dlugosz un geniu militar mai mare decât Alexandru Macedon şi Iuliu Cezar. Fără prezenţa lui Ştefan cel Mare pe firmamentul politic al lumii, n-ar mai exista astăzi popoare de origine latină, anglo-germană sau slavă, în general, creştine.

Dan Begu în Umanitatea şi pacea (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puşkin și florile

Puşkin și florile...

Motto: Astăzi se împlinesc 221 de ani de la naşterea marelui poet rus Aleksandr Puşkin. Cu acest prilej, şeful statului, Igor Dodon, împreună cu președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi și consilierii prezidențiali, a depus flori la monumentul poetului din Grădina Publică "Ştefan cel Mare".

La ce-a spus Alecsandri despre porc şi cal arab,

Mai hazliu ce poate fi? Numai porcul- pârcălab...

În rest - marele poet, ca principii şi valori,

E omagiat discret... tot de scârnăvii. Cu flori...

epigramă de Iurie Osoianu (6 iunie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepotisme şi nepoţi

Azi în politică, cinismul,
Aduce peste noi netoţi
De granguri mari, perverşi nepoţi,
E-o plagă mare nepotismul
Ei au uitat de mult civismul,
Şi îi catalogăm ca hoţi,
Iar uneori ca mafioţi,
A dispărut patriotismul
Dar sunt şi semne de-ntrebare
Vizând nepoţi, iar eu socot,
Cu analiza de rigoare:
Să îi blamez pe toţi nu pot
Căci până şi Ştefan Cel Mare,
A fost la rândul său, nepot.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tata a sădit în mine un imens respect faţă de istoria locurilor. Avea un înnăscut talent de povestitor. Mi-amintesc despre Ştefan cel Mare mai mult din cele auzite de la tata decât din orice pagini am citit după aceea... Mi-a dăruit o credinţă de unică dimensiune în valoare, în tradiţie. M-a îndreptat spre Liceul Naţional, temelia construcţiei mele intelectuale. Tata, dascălul meu, mă întreba zilnic: "Câte cărţi ai citit azi? Câte game ai făcut?". E mai bine de jumătate de veac de când caut să răspund la aceste întrebări.

Iosif Sava în Jurnal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ostaşi, plecaţi azi pe drumul biruinţelor lui Ştefan cel Mare ca să cuprindeţi cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoşii noştri cu lupta lor. Înainte! Fiţi mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptăţii şi zid de cetate creştină. Fiţi vrednici de trecutul românesc.

Ion Antonescu în SOIM Press, discurs (22 iunie 1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către Ştefan cel Mare

Cum sufletul de jale-mi geme,
Să-mi ierte îndrăzneala Domnul,
Că dup-atât amar de vreme,
Cu proaste veşti îţi tulbur somnul.

Moldova ta, de altădată,
Lăsată moştenire nouă,
E astăzi marginalizată,
Măria Ta, şi-i ruptă-n două.

Bucăţi din trupul românesc,
Peste-ale Prutului vâltori
Înstrăinate, se privesc
De parcă-s vitrege surori.

Domniţele cu fragezi sâni,
Pe vremea ta, neprihănite,
Se-aruncă-n braţe de păgâni,
De bunăvoie, nesilite.

[...] Citeşte tot

pamflet de Ica Ungureanu (decembrie 2013)
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

13 strofe despre mancurţi

Ei ne hăcuiră graiul
Şi doina, şi harta!
Ei, care astăzi vânează
"Literatura şi Arta!"

Ei datina o spurcară
Barbar şi sinistru!
Ei, care astăzi adulmecă
Revista "Nistru"!

Ei gâtuiră prădalnici
Biserici frumoase!
Ei ne răstigniră pe crucea
Lui '46!

Ei ne-au mânat spre Siberii
Cu pistolul din urmă!
Ei ne-au scos din ogradă
Văcuţă şi turmă!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epistola lui Ştefan cel Mare

Pentr-un blid vai de merinde
ţara astăzi iar se vinde

Pentr-un boţ de mămăligă
din mormânt Ştefan ne strigă

Moldoveni de peste tot
să le-o dăm iar peste bot

Că tot cară şi iar cară
de ne-au făcut de ocară

Că ne-au scos vai la mezat
şi-al copiilor scuipat

Şi ne-ar vinde de-ar putea
şi roua de la cişmea

Ca toamna când s-o culeagă
zădărnicia-i întreagă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (10 iulie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Victor Ponta, preşedintele PSD, e linguşit de politrucii lui cu calificativul "micul Titulescu" (1)

Am avut Ştefan cel Mare,
Ce "făcea steaua să zboare",
Şi pe Mircea cel Bătrân,
Ce băga spaimă-n păgân,
Dar şi pe Mihai Viteazul,
Ce le-a rupt la turci grumazul.
Azi, în vremuri de nimic,
Ávem Ponta, dar "cel mic".

poligramă de George Budoi din Politică şi politicieni (1 mai 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unicului Căpitan

Astăzi trebuia să-ţi facem doar urări,
Dar Domnul a avut alte planuri cu tine.
La mormânt venim cu lumânări şi flori
Ai plecat aşa de devreme, Cătăline...

Căpitane, noi nu te vom uita vreodată,
Iar astăzi este o altă zi extrem de tristă.
Gândul la tine şi spre Cer din nou poartă
Cu lacrimi în ochi... suflarea dinamovistă.

Buldogule, tu până la ultima suflare
Ai purtat zâmbind un roş-alb tricou
Mereu vei fi îngerul din "Ştefan cel Mare"
Unicul căpitan, al nostru sfânt erou!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (30 ianuarie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oborul era un loc fermecător. Mi-l amintesc şi azi cu precizie, îl văd pur şi simplu în faţa ochilor. O intersecţie simplă, nu foarte largă, dar cu un aer balcanic, negustoresc, cum nu mai găseşti azi nicăieri. Dacă veneai de pe Ştefan cel Mare, te năpădea mulţimea firmelor de toate formele, dimensiunile, culorile, scrise pe sticlă sau pe lemn, cu litere de mână, caligrafiate frumos, sau cu cele mai variate caractere de tipar. Sobari, plăpumari, croitori, "Geamuri şi oglinzi", ceasornicari, "Pompe funebre" (aici era mereu câte un coşciug proptit de uşă, căptuşit pe dinăuntru cu valuri de satin), câte o cheie uriaşă de lemn atârnată perpendicular pe perete şi pe care scria YALE, câte un ceas de sticlă, mare ca acelea din gară, dar cu limbile pictate şi cu numele proprietarului scris pe el. Pe stânga era un birt de unde ieşea veşnic un fum albastru cu miros de mititei. Mişunau în jurul lui beţivi, ţigani îmbrăcaţi ungureşte, cu femeile cu fuste creţe după ei, ţărani purtând funii de usturoi şi saci pe jumătate plini, cu iz de cânepă. Peste drum era magazinul de jucării "Scufiţa roşie", pe care îl visam şi noaptea. Era pentru mine un loc feeric.

Mircea Cărtărescu în Nostalgia
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare lui Ştefan cel Mare şi Sfînt

Un secol tehnologic avansat
Ne conservează-n neagră sărăcie
Şi ţara parcă-i scoasă la mezat
De comunisti şi oaia AEI-e.

Pentru putere aici, la Chişinău,
se zbat Partidele nomenclaturii ce -ncă-i vie,
Şi Bucureştiul parcă a scuipat
Pe visul meu cu Marea Românie.

Întotdeauna noi, am fost obiect de schimb.
Mărite Ştefane, ne fă cumva dreptate,
Că să ajung la Putna să mă-nchin adânc,
Mă -nchin adânc întâi prin consulate.

Ce poate fi şi mai stupid şi mai absurd
Ca viza de intrare şi control la vamă?
Asemeni adâncimi în vaduri de la Prut
Să mă despartă infinit de Ţara Mamă

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (26 noiembrie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Triptic la Marea Unire

I. Basarabia, 9 aprilie 1918

Ne-au dărâmat lăcaşele cu tunul
ne-au vânturat în cele patru zări
tribunii noştri, unul câte unul
i-au răstignit în jug de lumânări
Procesiuni prin stepa asiată
familii smulse-n zori din aşternut
vechi pământeni ce-au stăpânit odată
mânaţi de patul puştii şi de cnut
E sfârtecată harta cu hangerul
un râu secat ne minte în zadar
pământu-i rupt, dar oglindeşte cerul
adevărata piatră de hotar
Aici, prin vreme, totul îi acuză
nu-i mai îndură nimeni pe procleţi
nici clopotul, nici azima din spuză
nici bourul din stema cu peceţi
Şi-i mai acuză datina ce cântă
la vicleim, la nunţi şi-ngropăciuni

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comemorare Sfântului Ştefan cel Mare

COMEMORARE SfÂNTULUI ŞTEFAN CEL MARE
(omagiu la 500 de ani de la intrarea în eternitate)

Spre o domnie de veacuri apusă,
pioasa mărturie se îndreaptă,
să scriu strategie ce a fost dusă
de voievod în luptă şi în orice faptă.

La Putna, clopotele dau trezire
în zi de iulie şi sărbătoare
pentru comemorare-n mânăstire,
a Sfântului Ştefan-Vodă-cel-Mare.

El nu purta renume din statură,
ci din fermitate şi-nţelepciune,
de la cotropitori atrăgând ură,
prin rugă a dus ecouri în lume.

Pe pământ trimis de Divinitate,
să cârmuiască neamul moldovenesc,

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Tradiţii creştine şi ritualuri româneşti / Editura Paideia - 2008
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigonii

Când privesc zilele de-aur a scripturelor române,
Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine
Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri,
Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele,
Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele,
Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări.

Văd poeţi ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere
Cichindeal gură de aur, Mumulean glas cu durere,
Prale firea cea întoarsă, Daniil cel trist şi mic,
Văcărescu cântând dulce a iubirii primăvară,
Cantemir croind la planuri din cuţite şi pahară ;
Beldiman vestind în stihuri pe războiul inimic.

Liră de argint, Sihleanu - Donici cuib de-nţelepciune,
Care, cum rar se întâmplă, ca să mediteze pune
Urechile ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb;
Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomată?
S-au dus toţi, s-au dus cu toate pe o cale nenturnată.
S-a dus Pann, fiul Pepelei, cel isteţ ca un proverb.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu (1870)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urătură din zona Voronei

Aho! Aho!
Ascultaţi măi fraţi români,
Tineri şi voi, cei bătrâni,
Şi voi, fete şi neveste.
Ce vă spun, e o poveste,
Cum a fost şi cum mai este.
Într-un suflet vă sculaţi,
Şi sub pravila română,
Daţi năvală-n spre Carpaţi,
Unde plâng copii şi mame,
Unde fraţii noştri mor.
Mor strângând la piept, sărmanii,
Tricolorul ţării lor.
Duceţi-le mângâierea,
Ce-o aştepta de la noi,
Libertatea mult dorită,
Şi păzită de eroi.
Sus, drapelul României,
Trece umbra lui Ştefan –
Care merge cu noi astăzi,

[...] Citeşte tot

folclor românesc
Adăugat de Rază de Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajută-mă, Doamne

Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr un tanc,
Să arăt lumii cât sunt de bogată,
Să-mi plimb lăutarii ce-mi cântă pe bani
De fostele iubiri, pierdute la barbut.
Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr un tanc,
Să stârnesc invidia lumii pierdute
Pierdute prin guri de canale şi coteţe de porci
Din cauza unor smintiţi posedaţi de Satana.
Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr un tanc,
Să mă ridic în mijlocul de buric infectat,
Infectat de panglicarii visători din Senat,
Ce ţin hăţurile ţării noastre în glume.
Ajută-mă, Doamne, sa-mi cumpăr un tanc,
Cu armă principală - tun cu foc în mişcare,
Să trag în poienile şi-n pădurile defrişate pe bandă,
De lupii ce nu au dat doi bani pe sângele strămoşilor,
Care au dus lupte pentru fiecare palmă de pământ
Parfumată de tei în floare şi brazi cât munţii de-nalţi.
Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr un tanc,
Cu rază de ochire performantă, ultimul tip,

[...] Citeşte tot

poezie de Adelina Cojocaru (27 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!