Citate despre prezent și țărani
citate despre prezent și țărani (inclusiv în versuri).
Era o vreme când țăranii noștri cunoșteau toate constelațiunile, cărora le dădeau diferite nume, bine-nțeles, nu cele întrebuințate de astronomi. Astăzi însă mai sunt prea puțini țărani care mai cunosc cerul.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cel pe care-l prefer eu azi, e țăranul sănătos: el e grosolan, viclean, încăpățânat și răbdător, el e astăzi speța cea mai nobilă.
citat celebru din romanul Așa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!




Țăranul e cel mai bun astăzi, și neamul țărănesc trebuie să fie stăpân! Și totuși e domnia plevuștii - eu nu mă mai las orbit - căci plevușca vrea să spună: talmeș-balmeș.
citat celebru din romanul Așa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



În palma bătătorită a țăranului citești cu ușurință trecutul, prezentul și viitorul.
aforism de Valeriu Butulescu din ziarul "Steagul roșu" (1984)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Sunt împotriva monarhiei. Cel puțin la noi, monarhia a fost aparte față de celelalte din Europa: Au adunat atâtea averi că ți-e și greu să le estimezi astăzi. Au adunat atâta avere într-o dezordine socială cumplită, unde a domnit sărăcia și asuprirea țăranului. Spun asta pentru că am trăit-o, la fel și părinții mei, și părinții părinților mei. Nu am auzit-o, ci am trăit-o acea perioadă de sărăcie cruntă a Bărăganului!...
citat celebru din Fănuș Neagu (1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Țăranul
Considerat demult ca talpa țării,
A supraviețuit ca un descânt
Și astăzi el stă trist în poarta zării,
Speranțele i-s toate, la pământ.
epigramă de Gheorghe I. Gheorghe din Rebus Bis (iunie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Epigrame ca la țară - Epitaful țăranului sărac
Și-a dorit, ca tot "pățitul"
Să aibă pământ de plug
Astăzi stă, ca nesimțitul
Când îl are din belșug!
epitaf epigramatic de Gheorghe Gurău (august 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi România trăește sub regimul censitar. Aceasta înseamnă că, pentru a fi cineva alegător și ales, i se cere anume cens, adică să aibă proprietate imobiliară aducând un anume venit sau să aibă diploma de absolvire a universităței, a gimnaziului ori a școalei primare. Cei ce nu îndeplinesc aceste condițiuni fac parte din colegiul al treilea al cărui rol este redus aproape la nimic. Este știut, într'adevăr, că acest colegiu unde sunt toți muncitorii și țăranii, nu alege decât 38 de deputați, pe când celelalte colegii aleg 145. Și afară de aceasta, alegerile se fac într'un mod indirect, prin delegați, ceeace înlesnește ingerințele poliției care face și alegerile în col. III, numit colegiul-minciună.
începutul de la Jos regimul cenzitar! Trăiască votul obștesc! de Cristian Racovski (1910)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!


Poporan: Alo? Alo? Doamna Opinia! Săru' mâna! Cum ce fac? Sufăr, doamnă! Zac, încătușat în beciul rece al dictaturii! De data aceasta sufăr pentru dreptate. Și toată națiunea suferă împreună cu mine! Pentru că n-a fost ofsaid, doamnă! Slobodan Libertis este un mare patriot... (Pauză). Vreți un interviu? Cu toată plăcerea... Veniți la prânz! Programul meu zilnic de suferință este până la orele paisprezece. Dar astăzi e vineri. Am zi scurtă... (Pauză). Da, da... (Râde zgomotos). Pe șeful meu de cabinet îl cheamă Nerva! Are nume de împărat, dar este un țăran convins! Suntem republicani, însă ne punem mari speranțe în monarhie... Poftim?. L-ați văzut pe Nerva prin piață? În timpul programului? Ei, și? Eu l-am trimis la piață! I-am făcut program cu publicul! I-am făcut program de piață pentru că mă interesează economia de piață. Asta-i bună! Nu e nici un abuz! L-am trimis pe Nerva la piață în interes de serviciu... Da, da! Vă aștept...
replică din piesa de teatru Partidul Național al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la prezent și țărani, dar cu o relevanță mică.
Urme de țărani
Soarele a căzut în oase de plug
O ceață cuminte în lucruri se lasă
A strigat azi-noapte în clopotul lunii
Cu glas tremurat iarba de-acasă.
Pe frunza memoriei s-a așternut bruma
Se întorc semințe la casele lor
Urme de țărani s-au găsit pe Lună
Și urmele, iată, astăzi ne dor.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Montbaillard răspunse că n-are posibilitatea de a verifica pe loc aceste date, dar că-l desfide pe Tozgrec să-i furnizeze cea mai vagă dovadă că societatea de astăzi nu este cu mult mai bună decât aceea a capitalismului timpuriu, când muncitorii crăpau de foame, sau decât aceea a Evului Mediu, cu țăranii ei care ajungeau destul de rar la vârsta de patruzeci de ani. Din nou Tozgrec nu se expuse, ci pomeni opinia îndeajuns de răspândită a lui Jacques Léon Bogues, adversarul tradițional al lui Montbaillard, după care calitatea vieții acelor muncitori ftizici și țărani jegoși din trecut era mai intensă decât a șomerului sau a mic burghezului de astăzi, cu toată asigurarea lui de boală și abonamentul la crematoriu. Pe când cei dintâi mai aveau niște speranțe, nobile ori nu, oamenii din societățile îmbuibate nu mai au niciuna, iar în societățile sărace idealul lor este de a se îndestula. Capitalismul timpuriu, continua Bogues, fusese plin de contradicții și soarta multora era mizeria; el a produs însă o forfotă culturală care s-a tradus în explozia mai multor adevăruri sau jumătăți de adevăruri. Omenirea actuală, turmă imensă manipulată de niște imbecili prin intermediul instinctelor ei celor mai joase, trăiește fără cultură și fără niciun adevăr.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


...hai Românie planetară
.. hai Românie planetară, proiectul pur Dumnezeesc
azi iar e ziua ta ca Țară cu care pot să mă măndresc
indeferent de toate cele, de viitor, prezent, trecut
eu și la bune și la rele voi sta să te admir, tacut
ca cea mai dulce națiune din șirul lung de natiuni
venită din genuni străbune, și susținută de genuni
pastrată-n șir de lungi milenii în mod special de Dumnezeu
stiind că printre atîțea genii, voi apărea cândva și eu
un simplu omulean, mai simplu decât oricare din romani
un biet țăran care pe timpuri tăiase frunzele la câini
si care azi îți adresează urări de bine și succes
timid în sinea sa scandeaza - eu... Românie... te iubesc.!!!
in rest, atîtea minți subtile îți plâng de milă și de dor
atîtea mutre cu șenile tocesc condeele de zor
- eu visător fiind din fire îți spun la revedere Țară
la sărbătoarea Reunirii în cea de-a sută primăvară.
poezie de Iurie Osoianu (1 decembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceața amintirilor se topește și nu mai văd bojdeuca cea veche de lut. Mă opresc și mama, cu părul alb ca pânzele celea din copilărie, aleargă în întâmpinarea mea. Mă înfior de fiecare dată când îmi aduc aminte de ochii ei umezi de bucurie. Ca și acum, când stau la masa de scris, cu pianul în preajmă, care tace și el pentru a-și aduna gândurile... Ce straniu e!... Cum se întâmplă astăzi că eu sunt compozitor și nu plugar, scriu muzică și nu cresc pâine? Și iarăși prind a răscoli amintirile... Aplauze, aplauze... Și numai mama în sală plânge. Alături de ea, întotdeauna mic, o întreb: "De ce plângi, mamă?". "Dacă ai ști, îmi răspunde, cum mă doare sufletul... și dacă ai ști cât de bucuroasă sunt că am ajuns până în această zi...". Bucuriile și suferințele mamei. Nu știu dacă este o muzică mai frumoasă decît vocea mamei. Încerc să o pun pe note și atunci cântecul ei de leagăn, pe care l-am uitat de mult, îl simt și îl aud cântat în filmul "Maria, Mirabela". Încerc să-i surprind în sunete pașii ei ușori și mereu grăbiți și, poate, anume atunci o văd alunecând pe Cătălina, fata de vis și de basm a Luceafărului Poeziei noastre. Ce izvor fantastic de melodii este memoria noastră!...
citat din Eugen Doga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cronicarii "21-st century's"
De ce nu scrieți de contemporani?
Fiți cronicarii timpului trăit!
Eroi pot fi miniștri, scriitori, țărani...
Împărtășiți, din clipa ce-a murit!
Valoarea documentului e-n adevăr
Și este calitatea ce-am pierdut-o.
Milenii se vor continua pentru dezbăr
De la cutuma unde ban, puterea a avut-o.
Jurnale, magazine, ziare, cărți
Sunt astăzi artă a dezinformării.
Nu-i faptă, fără intervenții dinspre părți
Pentru deliciul de mistificare-a prelucrării.
Pe zi ce trece, nu știm cine suntem!
Ce credem că vedem e interpretare;
Răspunsuri la-ntrebările ce punem
Nu-i adevărul, ce-i real... e-o cenzurare.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


E-așa de tristă așteptarea
E-așa de tristă așteptarea când știi c-aștepți zadarnic!
Și-așa de tristă e speranța când știi că n-ai la ce spera...
Și-așa de jalnică-i chemarea când știi că nu te poate-aude...
Și-așa de grea e resemnarea
Și-așa e chinul de amarnic,
Când tot aștepți, aștepți zadarnic
Și știi că n-ai ce aștepta...
Încât de s-ar găsi cuvinte
Să-exprimi a tale simțăminte,
Să poți așterne pe hârtie
Și suferință,
Și durere,
Și lacrimile ce-n tăcere
Le verși amar
Dar în zadar,
În așteptarea celui care
Nu vrea să vie,
Nici să scrie
[...] Citește tot
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Star Trek
Sunt science fiction... personajul
Care aleargă printe stele
Acolo sus, am avantajul
De-a spiona lupta-ntre ele
Căci informatia-i putere
Ești foarte cool, dacă o ai
Iar eu o dau doar cui... mi-o cere
Precum agenții FBI
Știu... vreți să știți ce vi se-ntâmplă
Ce vă e scris acolo sus
Ce gânduri vi se bat sub tâmplă...
Ce-ați vrut să spuneți și... n-ați spus!
Ce semn e astăzi mai în formă
Din universul vast, astral
Și face față la reformă
Pentru-a trăi omul normal!
Ce semn zodiacal, firește
Permite s-aduni bani la CEC
O fi Berbecul? O fi pește?
În fața lui eu, zău, mă plec!
[...] Citește tot
poezie satirică de Corneliu Sofronie din Unda veselă, spectacolul "Dosarele U" (1996)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boii
Nu e banc, nu e șaradă,
Nu-i putință de tăgadă:
N-au țăranii în prezent,
Câți avem în Parlament!...
epigramă de George Budoi din Politică și politicieni (8 decembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum?!
ce versuri grele și limbaj de plumb
așterne pana mea pe molcuma hârtie
o țară se preface că nu știe
de ce nu tac ca mortul în porumb
al doilea sfert de veac icnește vag
ca un țăran trezit din crâncenă beție
dar care-i în deplină armonie
cu primul sfert bătând același prag
cum de-am crezut în moldovenii mei
cum de-am putut să-i cred în libertate
chiar dacă totul e aici pustietate
cum de-am crezut în falșii Moisei?!
și cum de-am îndrăznit să nu mă dau profet
când toți sorbeau izvorul prorocirii
ce-l revărsau titanii neamului și firii
cei care-s astăzi la cheremul unui proxenet?!
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (25 august 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-ai crede...?
Dacă ți-aș spune azi copile
Că eram mic și mă duceam cu vaca,
Iar haina ruptă de pe mine,
Era prea mare și-o călcam cu talpa?
M-ai crede sau m-ai lua în râs,
Sau ți-ai întoarce privirea de la mine?
Pentru că știi copile cât am plâns,
Si cât de greu a fost ca să te cresc pe tine.
Eu n-am avut copilărie, am muncit de mic,
Bunicii tăi nu m-au lăsat la școală,
Eu astăzi nu îți cer ție nimic,
Doar te aștept, azi curtea mi-e prea goală.
Imi amitesc că tremuram în luncă
Când pica brumă peste iarba ofilită,
Iar vita noastră începea să plângă
Si mă privea parcă cu milă și obidă.
[...] Citește tot
poezie de Dorin Dumitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pământul
Îndrăgit ca o mireasă, dușmănos ca o sudalmă,
Chica vântul ți-a-ncâlcit-o, veacuri-veacuri, monoton,
Tu, pământ al țării noastre, pătimaș cuprins în palmă,
Încălzit cu buze aspre de tot neamul lui Ion.
Pe sălbatica ta față cu lungi riduri brune, parcă
O vrăjmașă-ntruchipare coborând din basm punea
Greu blestem, ursind făptura-ți să nu poată să întoarcă
Dragostea pe care omul necăjit ți-o închina.
Dunărenele întinderi, cu fântâni țipând a sete,
Adunau ursuz sămânța și iubirea de țăran,
Alungând din sate-n sate suflete nemângâiete
Și ciulini de-a dura-n zarea veștedului bărăgan.
Cunoscutu-le-am aievea păstorind un ied și-o iadă
Cu merinde-nchipuită în desaga de la șold.
Rupte-s blestemele astăzi și-i cu noi pământul darnic
Și de-aceea-i mângâi țărna, prins de-un aprig, viu imbold.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre prezent și țărani, adresa este:
