prezent şi talent

De Ziua Internaţională a Rromilor

Ieri suflau la instrument
Cântece de dor şi jale,
Astăzi "suflă" cu talent
"Ferul" ce le iese-n cale.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui scriitor băgăreţ

E un semidoct, în sine,
Dar a speriat prezentul,
Căci mimează foarte bine
Şi cultura... şi talentul!

epigramă de Stelian Filip din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneză

Din negurosul neolitic
Şi până astăzi, evident,
S-a distilat năduful critic
Din oful lipsei de talent.

epigramă de Sorin Pavel din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actorului Andrei Portase

Nu ştiu cum este în prezent,
De este încă cum îl ştiu:
Era un "munte" de talent,
Dar şi o "mare" de... rachiu.

epigramă de Vasile Iuşan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iluzia debutului

Bătrâna doamnă, astăzi ninsă,
A publicat ceva, odată,
Şi astăzi este ferm convinsă
Că e o "jună" talentată.

epigramă de Mircea Ursei din Mozaic epigramatic (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui boxer "politicos"

Boxerul nostru este un talent,
Dar în arenă uşor de combătut,
Civilizat, politicos, mereu-atent,
Până astăzi pe nimeni n-a bătut.

epigramă de Paul Constantin (7 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un actor grăbit (mie)

În orice loc unde-s prezent,
De public la final s' aplaudat,
Nu că aş avea prea mult talent
Ci numai pentru... c-am plecat.

epigramă de Constantin Ionuţ Gîrjoabă (21 noiembrie 2009)
Adăugat de Constantin Ionuţ Gîrjoabă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet decepţionist

Ţi s-au spulberat iluzii
Multe până în prezent.
Ai rămas din toate numai
Cu iluzii de talent.

epigramă de Toma Florescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna ţării mele

Noi cu dânsa ne-am născut,
Ca un popor destoinic
Şi cu dânsa am crescut
Ca un reper statornic,
Noi cu dânsa am trăit
Şi azi durăm prezentul
Tot cu dânsa am grăit
Şi ne-am probat talentul
Am crescut cu ea gândind
Purtaţi prin abnegaţii,
Am admirat cu ea privind
Acele mii de constelaţii
Cine-i Doamna ţării mele?
Pe care veşnic o cinstim,
În clipe bune, vremuri grele
Ea-i limbă sacră ce-o vorbim.

poezie de David Boia (17 decembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe culmile succesului

Cum ai mult talent la scris
Sunt librari ce stau la pândă,
Ca pe un vestit proscris
Toţi vor astăzi să te... vândă.

epigramă de Vasile Manole din Epigramei, cu toată dragostea (2018)
Adăugat de Vasile Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, Moft! tu eşti pecetea şi deviza vremei noastre. Silabă vastă cu neţărmurit cuprins, în tine încap aşa de comod nenumărate înţelesuri: bucurii şi necazuri, merit şi infamie, vină şi păţenie, drept, datorie, sentimente, interese, convingeri, politică, ciumă, lingoare, difterită, sibaritism, viţiuri distrugătoare, suferinţă, mizerie, talent şi imbecilitate, eclipse de lună şi de minte, trecut, prezent, viitor - toate, toate cu un singur cuvânt le numim noi românii moderni, scurt: Moft.

Ion Luca Caragiale în Moftul Român
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu trecut, prezent şi viitor

Venim cu toţii din trecut.
Am călcat aceeaşi urmă.
Unul câte unul ne-am născut
Şi am devenit o turmă.

Tot cu toţi trăim prezentul,
Dar călcăm o altă urmă.
Folosind bine talentul,
Ne deosebim în turmă.

Încrezători în viitor
Nu ne mai uităm în urmă.
Avem suflu-nnoitor
Şi nu mai suntem o turmă.

Cu trecut, prezent şi viitor,
Timpul tot aşa se scurge.
Omul iese-nvingător,
Viaţa mai departe curge.

poezie de Dumitru Delcă (27 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 91

Unii-s făloşi cu neamul sau talentul,
Alţii cu forţa sau cu bogăţia
Ori cu veşminte ce desfid prezentul;
Sau şoimi, ogari şi cai le sunt mandria.
Şi toţi îşi au plăcerea personală,
Ce le oferă marea desfătare,
Dar pentru mine nu-s mare scofală,
Căci eu doresc ceva mai de valoare.
Decât neam nobil, vreau a ta iubire,
E mai de preţ decât averi şi haine
Sau cai şi şoimi ori altă fandosire;
Eşti mai presus de-aceste lucruri faine.

Un singur lucru mă nefericeşte
Să ştiu că ce mi-ai dat mi se răpeşte.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închinare

Ridic paharul, iată, cel dintâi
Şi-n cartea mea... de căpătâi,
Amestec nebunia cu talentul,
Trecutul, viitorul şi prezentul.

Pun magice metafore în vers
Şi le arunc, apoi, spre univers,
Fire de dor... şi puf de păpădie,
Un inefabil zbor spre veşnicie.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celor trei coautori al volumului "Umor...3G" – Gagniuc, Gârda, Ghiţă

Le admirăm talentul şi umorul
În breasla noastră ei sunt oameni grei,
Am şi-o dovadă: astăzi, ascensorul
A refuzat să urce cu toţi trei.

epigramă de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se scrie astăzi prea mult, e o manie, o molimă, o incontinenţă. Poporul român e un popor foarte talentat, au apărut lucruri bune, remarcabile, dar şi multă apă de ploaie. Toată lumea scrie şi tot timpul. Nu-i bine. Se cere strunire, reflecţie, negrabă. Ehei, scrisul e boierie mare şi har. Nu-i treabă de ici colo. Repet (vorba e a lui Păstorel, de la Maiorescu citire )scrisul e boierie.

citat clasic din Nicolae Steinhardt
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul e deşertăciune, zice predicatorul [All is vanity, saieth the preacher]

Eram deştept, faimos şi iubitor,
Şi sănătos, cu trupul tinerel;
Din orice vie luam câte-un ulcior,
Mă dezmierdau contururi fel de fel;
Inima-n ochi frumoşi lucea firesc
Iar sufletul simţeam că-i afectuos;
De desfătări şi tot ce-i pămânesc
Mă bucuram precum un prinţ fălos.

Încerc să număr zilele ce-au fost
De care încă pot să-mi amintesc,
Să văd dacă în viaţă e vreun rost
Ce m-ar putea tenta să mai trăiesc.
Dar nicio zi n-a fost, şi niciun ceas
Să simt plăcere fără de amar;
Nicio ispită brusc nu m-a atras
Să n-aibă fiere-n luciul ei bizar.

Şarpele-n câmp, cu vrăji şi cu talent,
Inofensiv devine imediat;

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Byron, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

In memoriam Laurian Ionică

Astăzi lumea umoristă,
Parcurge o etapă tristă.
A pierdut un umorist,
Cunoscut epigramist,
Un oltean contemporan,
Ionică Laurian.

În ziua epigramei cunoscute,
A sosit ceasul să se mute.
In luna mai, cândva născut,
In Bourenii Doljului, demult.
Talentul nu l-a ocolit,
Oare de ce ne-a părăsit?!

poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universuri paralele

De undeva răsare un univers
Din noţiuni, ce se combină
Un punct subtil, dar pe invers
Din seve stranii de lumină

Alt, infinit cu alte teorii,
Învolburat ca o tornadă
Împrăştiat prin galaxii,
În sunete de serenadă

Srăfulgeră, păreri din zbor
Concomitent, dar în alertă
Când din trecut spre viitor
Nesiguranţa-i tot mai certă

Ca pe-o paletă vie de culori
Apar, aci senzaţii de debut
Se reproduc de atâtea de ori,
Să reclădească un început

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (3 aprilie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Premise eronate

Astăzi unul, din greşeală,
Mâine altul, conştient,
Plagiindu-te te-nşeală
C-ai avea ceva talent!

epigramă de Ilie Ciobescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!