prietenie şi şefi

Brâncuşi: Hruşciov? N-am auzit de el! Eşti dezinformat, prietene! La ruşi, Dostoievski e şef de stat! Rubliov, Puşkin şi Ceaikovski sunt comisari ai poporului...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

După criticarea şefului

După critică mi-am spus:
- Încă un duşman în plus!
Dar de-atuncea, am indicii,
Mi s-au înmulţit amicii.

epigramă de Eugeniu Petrovanu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui amic

Cine-a vrut l-a criticat,
Şefii l-au retrogradat,
Soacra l-a admonestat,
Numai... "Domnul l-a iertat"!

epitaf epigramatic de Virgiliu Şchiopescu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când prietenul devine şef, prietenia dispare.

aforism de Betty Marcovici (9 iulie 2012)
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunosc, am fost fascinată de Adolf Hitler. El a fost un şef plăcut şi un prieten patern.

citat din Traudl Junge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa unui birocrat

Ca şef birou, cu renume,
Vă rog, prieteni, cu ardoare:
Când n-oi mai fi-n astă lume
Să mă-ngropaţi sub dosare.

epigramă de Ion Nijloveanu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe prieteni şi pe cunoştinţe, şeful îi tratează cum vor ei, iar pe ceilalţi îi tratează cum vrea el.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Şef (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici o contribuţie

De ce-i contrariat amicul
Că poartă vorba şefilor
Şi îşi arată ombilicul?
Nu e un fapt tot grăitor?

epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfat amical

Când şeful tău nu este om,
Ci doberman înverşunat,
Nu sta pasiv precum un pom,
Că s-ar putea să fii marcat!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CU PRIETENII, ACASĂ LA MINE

Nimeni nu ne strică cheful,
Dacă vrem, jucăm pe masă,
Căci, la mine, eu sunt şeful!
- Când nevasta nu-i acasă -

epigramă de Liviu Sergiu Manolache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenului Octavian Moşescu directorul revistei "Vestala"

Azi mă cuprinde îndoiala
De frunzăresc revista ta.
De ce i-o fi zicând "Vestala"
Când tu, director, eşti la ea.

epigramă de Victor Dimitriu din Epigramişti Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opinia şefului

Tu-mi spui că este-o nulitate,
La fel el spune despre tine,
Încât, amicii mei, îmi vine
Să vă dau ambilor dreptate.

epigramă de Gheorghe Dragu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenului meu, adjutant plutonier rezervist Costinel Ţecu

Tanchist şi şef în cătănie!...
Creşte golumbi, păuni, găini!
El scoate din negustorie,
Valută forte sau... ţechini!?

epigramă de Stelian Negomireanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prieten bun?!

De când mă ştiu i-am ţinut parte,
Dar el la şefi m-a-ncondeiat,
Că pot să văd şi de departe,
Cât mi-este de... apropiat.

epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul e bine când se termină...

Trădat de vorbăreţul subaltern,
Tribunul Dragnea, şeful preatemut,
Va pune-n capul mesei la guvern
Un bun prieten... orb şi surdomut!

epigramă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul: Ascultaţi-l cum râde! Râde, nenorocitul! Râde de noi, de ordinea firească a lucrurilor! Râde de Constituţie, de Parlamentul nostru bicameral... Râde de întreaga societate civilă!... Auziţi? E tot numai ironie... Ce râs socratic!... Tăios, ca o lamă de cuţit...
Ofiţerul: Cu neputinţă! (Mecanic.) În acest minister, nimeni nu râde, prietene! Avem numai oameni serioşi, angajaţi pe bază de concurs... În ministerul nostru, râsul e interzis prin regulamentul de ordine interioară...
Bărbatul: Înseamnă că nu-l cunoaşteţi pe şeful meu! Nu mai poate el de ordinea voastră interioară!

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toni: Eu?! Tresalt eu?! Vezi-ţi de treabă, dom'le! Când intră şefu', numa' să mă vezi... Stau neclintit ca o stâncă. Cred că mă confunzi, amice! E timpul să-ţi mărturisesc că eu şi şeful ne batem pe burtă.
Radu: (ironic) Ei, nu mai spune! Când, şi mai ales cum oţi fi făcând voi asta?
Toni: Cuum?! Individual, tăticu', individual! Eu pe burta mea, el pe burta lui...

replici din piesa de teatru Da-ul de Crăciun, scenariu de Emil Dogaru (aprilie 2008)
Adăugat de Mirela Andi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai: E a ta?
Lucian: Bijuteria asta albastră?! Nu. E a directorului.
Mihai: Poftim? Cum? A cui? A... cărui director?!
Lucian: Directorul Institutului nostru, desigur, Traian Simionescu.
Mihai: Cum aşa?! Adică domnul director ţi-a împrumutat ţie maşina dânsului?!
Lucian: Da; şi nu-i prima oară când mi-o împrumută. Eu şi dom' director ne înţelegem foarte bine, ca să zicem aşa... Îmi e prieten.
Mihai: Ah... Şi de ce te duceai spre Institut; să-i înapoiezi maşina domnului director cumva? În cazul ăsta, n-ar trebui să mă mai duci pe mine în oraş; mai bine opreşte, să cobor, îmi pot continua drumul spre oraş aşa cum l-am început, singur.
Lucian: Stai liniştit! Dom' director mi-o lasă la dispoziţie oricât doresc; mi-a spus că i-o pot înapoia chiar şi... peste 13 ani. Desigur, glumea, dar nu-i nici o grabă.
Mihai: Ah...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce n-am visat

Eu am visat, ce n-am visat,
Colegi şi dascăli, vii şi morţi
Unul acum e deputat,
Altul cerşeşte pe la porţi,
Apoi un biet politofag,
Ce tot jonglează cu parai,
Prima logodnică de-un veac,
Îmi spune, ce idiot erai,
Pe şeful ros de avangard,
Pe Visarionîci tot mai viu,
Secretul e, mi-am cumpărat,
saltea DORMEO, eu o ştiu.
Mult ţintuit de îngeri albi,
am sărăcit, dar vise am,
n-am adunat elogiul calp,
de mincinoşi încerc să scap,
prieteni mulţi n-am adunat,
visat-am munţi şi i-am urcat,
m-au mângâiat gheţari sticloşi,
viaţa-i goană de gogoşi.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un amator englez, preotul T. J. Hussey se hotărî în 1834, să determine prin calcul locul ce trebuia să-l ocupe pe cer acea planetă misterioasă (cari o perturba pe Uranus) la un moment dat; nu reuşi. Bessel încercă şi el acelaşi lucru, dar era bolnav şi nu avea răbdarea necesară. În 1841, un student la Universitatea din Cambridge (Anglia), John Couch Adams, încercă să rezolve el această problemă. În 1843, când îşi luă diploma, el începu să facă cercetări cu privire la orbita lui Uranus. Doi ani de-a rândul s'a ocupat cu această chestiune şi reuşi să calculeze elementele planetei necunoscute, pe cari le arătă lui James Challis, directorul Observatorului din Cambridge. În acelaşi timp trimise rezultatul calcului său şi lui George Biddell Airy, directorul Observatorului regal din Greenwich. Acesta însă nu prea avea mare încredere în calculele tânărului matematician. El ceru prin o scrisoare lui Adams câteva desluşiri, dar acesta nu mai răspunse. Preotul-astronom W. R. Dawes, văzând din întâmplare calculul lui Adams la Greenwich, scrise unui prieten al său, cunoscutul astronom Lassel, care avea lângă Liverpool o lunetă excelentă, să caute noua planetă. Lassel era bolnav, iar scrisoarea fu pierdută de o servitoare.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!