Citate despre râs și sarcasm
citate despre râs și sarcasm (inclusiv în versuri).

Pământul nu era decât o jale infinită și fără viață, unde nimic nu mișca și era atât de înghețat și atât de părăsit, încât gândul fugea mereu chiar dincolo de tristețe. Un fel de dorință de a râde îți cuprindea sufletul, râs tragic al Sfinxului, râs înghețat și fără bucurie, ceva asemănător cu sarcasmul eternității față de nimicnicia existenței și a zadarnicilor sforțări ale ființei noastre.
Jack London în Colț Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Corbii
O! corbi siniștri, vă iubesc;
Voi, ce pe-al iernii alb lințoliu
Cădeți în stoluri ce-ngrozesc
Ca niște pete mari de doliu!
În fracurile voastre negre
De ciocli aveți ceva de gală,
Și-n croncănitul vostru râde
O ironie triumfală!
Dușmani cetăților banale,
Prin vechi ruini v-adăpostiți,
Și sub disprețul vostru rece
O lume-ntreagă-nvăluiți.
Dacă vă mușcă foamea, -ntocmai
Ca feudalii castelani,
Vă năpustiți pe avuția
Muncită-a bieților țărani.
[...] Citește tot
poezie celebră de Cincinat Pavelescu din Poezii (1911)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demonul meu
1
Doar relele în el le-adună,
Tăind întunecatul nor,
Iubește groaznica furtună
Și foșnetul pădurilor.
Iubește nopțile posace
Și luna palidă-n abis,
Amarul zâmbet, ochiu-i place
Pustiu de lacrimi și de vis.
2
Deprins să-și plece-a lui ureche
La josnicii și la arțag,
Își râde de credința veche
Și de cuvântul bun și drag.
Iubirea, mila,-i sunt străine,
Căci se hrănește ne'ncetat,
Cu fumul luptelor haine
[...] Citește tot
poezie clasică de Mihail Lermontov din Poezii (1959), traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ezitare
Răspunsurile la esențialele-ntrebări,
cele ce nu dispar în timp,
ci revin cu și mai mult sarcasm,
nu sunt 100%-n noi, unde le tot căutam.
Răspunsurile sunt... chiar acolo unde,
evităm să mergem să le aflăm
din teama stupidă de a nu parea slabi,
și groaza morbidă că se va râde de noi.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Omul din luna
Privesc o semuire de om în discul lunii,
Un chip bizar ce râde, privind de sus pământul,
Un râs amar și straniu ce-l au numai nebunii,
Și morții, când pe buze li-a-ncremenit cuvântul.
E-un om cu bună seamă, e-un cap de om, - o mască,
Dar după ironia acestei măști s-ascunde
Cea mai cumplită moarte ce-a fost să-mpărățească;
Și totuși chipul ăsta îl știu de nu știu unde
L-am mai văzut desigur demult, dar poate anii
Și-au zugrăvit sarcasmul pe marea lui durere
Și tot ce-a ars într-însul s-a stins azi ca vulcanii
Ce râd în discul lunii cu-albastrele cratere.
L-am mai văzut desigur, și-l știu, - dar tu, iubită,
Ce te-ai desprins să judeci cuminții și nebunii,
Când stai privind pe geamuri cu fața liniștită
Cunoști tu cine-i omul ce râde-n discul lunii?
poezie clasică de Dimitrie Anghel
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!



Bărbatul (și mai speriat): L-ați auzit?... Dumnezeule!
Ofițerul: De ce invocați numele Domnului, dacă v-ați declarat ateu?
Bărbatul: De frică! În momentele de spaimă, cred în puterea cerească!
Ofițerul (scrie, clătinând din cap): Înseamnă că sunteți creștin! Am completat greșit formularul!
Bărbatul (încordat): Probabil...(Se aude iar nechezatul unui cal.) Ați auzit?...
Ofițerul (răsfoind impasibil dosarul): Ce să aud?
Bărbatul: Râsul acela sarcastic! E el...
Ofițerul (mirat): Care el, domnule?
Bărbatul: Șeful meu! Are un râs inconfundabil...
replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forța imaginației), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la râs și sarcasm, dar cu o relevanță mică.

Horațiu Mălăele se impune ca artist total, deconcertant, mereu imprevizibil, într-un carusel amețitor: lacrimă, tristețe, surâs, burlesc, fantezie poetică. Râzi până la leșin, zâmbești scrâșnit, rânjești sarcastic. E provocator. Ca actor a atins culmile desăvârșirii.
citat din Cătălina Buzoianu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Adam (citește mai departe): "Căci te iubesc cu ură, întreg... și numai eu
Nu te împart cu nimeni, nici chiar cu Dumnnezeu."
Lupoi (râde vulgar): Asta nu e poezie, tovarășe colonel!
Adam: Căpitane! Poezia nu e ce crezi tu. (Declamă sarcastic). "Capitalist viclean! Cădea-ți-ar bomba în ocean!"... Lirica nu e un șir de vorbe goale, care pocnesc militărește din călcâie! Poezia înseamnă har... (Citește iar din "Caietul negru", pătruns sincer de frumusețea versurilor): "Când fluturul își arde aripa-n lumânare
El nu-și dorește seul, ci magica lumină..."
Lupoi (râde vulgar): He, he, he, he! Păi, sigur că nu vrea seu! He, he, he, he, he! Cine dracu' a văzut fluturi care să mănânce carne de oaie? Ha, ha, ha, ha, ha!...
Adam (dur): Ești un prost incurabil!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viața e tot
Lumina e viață și viața e zbor
De păsări ce fulgeră nor după nor
Iubirea e viață și viața e vis
Cu aripi de fluturi și flori de cais.
Un câmp de verdeață cu fraged miros
E viața aceasta cu trup lunecos
Ea trece așa precum trecem în zbor
Pe luciul zăpezii c-un simplu fior.
Viața e cartea pe care o știi
Zi după noapte, amurg după zi
E-un dangăt de clopot ce bate mereu
Și știm că va trece și ne este greu.
E zbuciumul mării pe timp de furtuni
E luna ce-ascunde atâtea minciuni
E foșnetul ierbii când trece un cerb
Și e substantiv, adjectiv sau e verb.
E floarea de colț a iubirii dintâi
E șoaptă de seară spunând,, mai rămâi
E dulcea mireasă cu mers diafan
E cântecul nopții pe-aripi de pian.
[...] Citește tot
poezie de Felicia Feldiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudini fugare
Victoria cea trufașă a florilor de stea,
Îmi răscolise-adâncul muiat în baclava.
Căci nu puteam concepe, că timpul e incert.
Și falnica minciună răzbate în deșert.
Indicii multe, mute mă trimiseră-n colț.
Și uliu deznădejdii mă apucă în clonț,
Cu vârful ascuțit și drept, deopotrivă
Îmi zise să aștept, că este în derivă.
Fereastra de cristal s-a aburit de șoapte,
Și clopotul rasună amețitor în noapte.
O funie trasă harnic, prin zmoală cu durere,
Alungă mâna rece c-un zâmbet de plăcere.
Mănunchiuri de dorinți se risipesc în van,
Cu râsete sarcastic strivite de tavan.
Prin vise pomenite, într-un ceaslov murdar,
Se sting înmărmurite ocheade făr' de har.
[...] Citește tot
poezie de Liviu Reti (4 iulie 2014)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele șapte bătălii de pe Golgota
Să cânte strunele-ncordate!
Fanfarele să sune greu!
Din piepturile-nflăcărate
a fiilor lui Dumnezeu.
Să crească imnuri ne-ntrerupte,
o slavă fără de hotar
a celor șapte grele lupte
ce-au frânt Infernul pe Clavar!
I. Lanțurile
Era o zi scăldată-n soare.
Pe deal, prin pietre și butuci,
între ostași cu coif și zale,
treceau trei oameni sub trei cruci.
Trei osândiți, spre trei morminte.
Dar fiecare c-un destin.
Și sângele curgea fierbinte,
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre râs și sarcasm, adresa este:
