Citate despre religie și spațiul cosmic
citate despre religie și spațiul cosmic (inclusiv în versuri).
Lupta de a-ți afla locul în univers are nevoie de un început epic pentru a te mărturisi Lui, căci fără El te risipești: El este Echilibrul, Infinitul și Lumina; este Prezența totală în toate pământurile și nepământurile cosmosului. Fundamentul religios rămâne o zonă periferică în universalismul divin, rugăciunea un balsam în vremuri de restriști sentimentale.
Camelia Oprița în Alergând spre iubire, fugim de catastrofe interioare
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunile de sus sunt cucerirea Cosmosului de către om. Dumnezeu i-a dat omului ideea și îndrăzneala de a urca în cer încă de viu, de parcă i-ar fi spus: "Vino cât mai aproape de mine, cât mai aproape, ca să mă cunoști mai bine și să te convingi că exist." Probabil ați auzit că unii dintre cosmonauții americani au declarat, la înapoierea pe pământ, că au trăit de multe ori sentimentul că îl simt pe Dumnezeu în apropierea lor și că, de câte ori dormeau, îl visau.
Ion Băieșu în romanul Balanța
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ceea ce a adus nou creștinismul în lume nu este nici iubirea, nici păcatul, nici pe Dumnezeu și nici măcar pe îngeri. Toate au fost înainte și oamenii au trăit și au murit cu ele. Dar ei n-au trăit și n-au murit cu voluptatea de a muri. Sub toate inimile creștinismul s-a instalat ca un spin. Și ele s-au dilatat de câte ori înțepăturile lui nu le atingea marginile. Căci petele roșii au fost totdeauna deliciul ascuns al creștinismului, și martirii lui n-au făcut decât să transfigureze cosmosul într-o mare de sânge. Ei au plâns lacrimi roșii, ca tot creștinismul de altfel. Sinistrul înfrânge sublimul în această religie de amurguri incendiare.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Sufletul lumii, Duhul Sfânt sau Dumnezeu, transcende fiecare particulă din existență, punând în mișcare infinitul Cosmos.
aforism de Cînepă Ștefan din Dumnezeu este lumina conștiinței noastre, Reflecții Maxime Axiome II
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Primul lucru pe care l-a pus la dispoziție Dumnezeu a fost naiul prin care a vorbit cu lumea prin mijloace muzicale. Avantajul muzicii e că nu avem nevoie de traducere. În special azi când sunt atâtea mijloace tehnice, noi vorbim și se poate auzi chiar și în Cosmos. Muzica, acest suport spiritual care pătrunde direct în inima ascultătorului, este un avantaj foarte puternic al zilelor noastre.
citat din Eugen Doga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cosmos exuberant
Elogiu viu dedicat divinității
După reguli încă neînțelese
El sporește factorial
Din impulsuri interioare
În progresie expresivă
Reprodus în imagini
Se revelează silențios și enigmatic
Reflectă lumină în procent infim
Denotă în atitudine
Multă materie și energie neagră
Emană secvențe enigmatice
Deghizate în efecte stranii
Cu aspecte fastuoase
Peste limita cunoașteri umane
Greu de interpretat
În termeni plauzibili
[...] Citește tot
poezie de David Boia (28 februarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!


Allan: Nu-i așa că e un Jackson Pollock minunat?
Fata de la muzeu: Da, așa e.
Allan: Ție ce-ți transmite?
Fata de la muzeu: Tabloul expune negativismul universului. Vidul acela înfiorător, teribil. Nimicul. Destinul omului forțat să trăiască într-o eternitate pustie și fără Dumnezeu, ca o mică flacără, arzând într-un gol imens, pierdut, plin de groază și degradare și care formează o cămașă de forță sumbră în cosmosul negru și absurd.
Allan: Ce faci sâmbătă seară?
Fata de la muzeu: Mă sinucid.
Allan: Dar vineri?
replici din filmul artistic Mai cântă o dată, Sam, scenariu de Woody Allen (4 mai 1972)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!



Cine sunt eu? Care-i locul meu în cosmos?
Fără mine nu se poate, dovadă că sunt.
Fără mine nu s-a putut;
dovada e că m-am tras din mine însumi
adică din acel mine care-a fost.
Eu sunt cel care nu se poate fără de el.
Eu sunt cel care nu s-a putut fără de el.
Eu sunt cel care a dat mărturie
pentru existența lui Dumnezeu.
Eu sunt cel care am dat mărturie
de nonexistența lui Dumnezeu, pentru că
eu l-am făcut pe Dumnezeu vizibil.
Eu sunt făcut de Dumnezeu, pentru că
eu l-am făcut pe Dumnezeu.
Eu nu sunt nici bun nici rău
ci sunt, pur și simplu.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!


Drama omului este dualismul existenței lui. Omul apartine lumii vizibile si invizibile.Relatia cu Divinitatea de acceptare sau negare:"Pe Dumnezeu nimeni [...] | Citește tot comentariul

* * *
dincolo de abstracțiunea de principiu
a unei conjuncții atât de formal adversative
mă opresc într-un centru cu sens
bunăoară în acest miez de cosmos
ca-ntr-o inimă de Dumnezeu
îmi mângâi copilul de durere și de frică
de toată greutatea lumii acesteia
căzute sub pământ
cu glas omenesc îi povestesc
despre cum înțeleg eu să fiu fericită!
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crucea pe care a fost așezat Mântuitorul nu a fost un tragic accident în viața pământească a Fiului lui Dumnezeu, ci mai curând un punct culminant al unui plan deliberat al consiliilor cerești înainte de crearea prezentei ordini a cosmosului.
citat din Harold Rimmer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la religie și spațiul cosmic, dar cu o relevanță mică.

Dumnezeu care este veșnic complet, care direcționează stelele, care este maestrul destinelor, care ridică omul la smerenia Lui însuși, care vorbește despre cosmos fiecărui suflet uman, este manifestarea cea mai strălucitoare a scopului către perfecțiune până în prezent.
citat din Alfred Adler
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!



Giordano Bruno respinge grația (deși nu o neagă); și prin aceasta păcatul. El proclamă divinitatea omului și-i răpește cerului prestigiul. Pământul nu e "azvârlit" în Cosmos, ci e un astru la fel de important ca mirabilele stele fixe. Cosmologia bruniană corespunde ideii renascentiste a unui om deificat.
Ioan Petru Culianu în Iocari serio Știință și artă în gândirea Renașterii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Niciodată, iubito
niciodata, iubito, n-am sa merg fara tine
esti prezenta in sangele meu galopand
te simt ca pe-o bautura in vine
cutit ce-mi taie sfoara unui gand
niciodata, iubito, n-am sa ador altceva
decat sanii tai mici far-a bluzei perdea
leganarea soldurilor tale fierbinti
ce scoate pe Corso
vanzatorii din minti
niciodata, iubito, n-am sa umblu hai-hui
in palma mereu imi vei sta ca un cui
rastignit in aceasta ravnita dulceata
ce tine o viata
in cosmos trimis sa comand escadrile
sa cuceresc un meteorit
din alta cale lactee
stapungand in iures norii atomici
[...] Citește tot
poezie de Lucian Avramescu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mirare
s-a născut o mirare
în cutele cămășii cu mâneci suflecate
lăsându-se asurzită de tropotul miresmelor uitate.
cu aer în buzunare,
inima peticită prin colțuri,
plete-n vânt,
o modelare rotundă a destrămării
apleacă pereții într-o gravitație sigură.
din cuburi de gheață sar cuvintele colorând aerul roz,
cea mai dulce literă îndulcește cafeaua.
iadul și raiul au aceeași tărie de împietrire și despietrire
a sentimentului pârguit între buzele mirate.
pământul exersează din nou mersul în cosmos
deschizând o altă poartă.
îmi umblă prin cenușă o trezire adormită din existență,
niciun gol de cuvinte,
lumina nespartă picură domol
deșteptând elegii eterne.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Printre galaxii de lapte
mi-au pus pe umeri temerile pământului
c-un orizont fără margini
nimeni nu știe cum să-l treacă
nici cărări nu sunt
gândurile zboară cu aripi de lut
în memorie cu înțelesul zdruncinat
caută să iese la lumină
printre galaxii de lapte
încerc fiecare umbră s-o îndepărtez
imposibilul îmi joacă sub ochi
nu mai sunt copilul îngrozit de tunet
doar fulgerul mă mai sperie
gândesc la o arcă să populez cosmosul
dar Dumnezeu mi-a luat-o înainte
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul iubirii
Din catedralele sufletelor triste se ridică la cer
cântecele inimilor noastre,
Cântece ce vor să îți vestească haosul infernal
în care se scaldă omenirea.
Vibrațiile muzicii zguduie magistral bolțile albastre
ale cerului domnesc,
Scormonind apoi toate colțurile Universului
pentru a-ți da de veste.
Plutind pe portativul stelelor, notele se rostogolesc într-o avalanșă nebună
Spre cel mai îndepărtat întuneric unde se termină materia cosmosului.
Aici, în tărâmul începutului și sfârșitului,
într-o singurătate absolută
Dumnezeu își doarme armonia pierdută
în leagănul uitărilor eterne.
Murmurul trist al umanității întrerupe
visarea solemnă a bunului Domn
Care ascultând ondulațiile pline de durere
ale cântecelor noastre triste
[...] Citește tot
poezie de Vasile Șerban din Un gram de om pentru eternitate (2024)
Adăugat de Vasile Șerban
Comentează! | Votează! | Copiază!

La voia întâmplării
las sacul cu probleme la voia întâmplării
timpul jubileaza departe de pericol
vuiește în sânge spectacolul mării
valul speranței trece prin viscol.
e iarnă, mă acoperă ninsori
de bucurie de tristețe de mirare
raze misterioase se coboară din nori
cerul pentru mine multe surprize are.
cosmosul mă consolează în fel și chip
uneori mă simt un stol de rugăciuni
vise și speranțe în bizar prototip
flăcări dansante pe roșii tăciuni.
mai am un singur dor să-l infirip
în adevăr poetic departe de minciuni.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ilustrații sublime
fiecare gând e-o treaptă către Univers
tapetată cu crini, căptușită cu vers
locul unde am ajuns e plin de îngeri
unde nu sunt vaiete nici plângeri.
în aura pământului e o hora de stele
se soarbe lumină să între sub piele
luceferii împart elixirul gustos
pe-o rază solară mă așteaptă Cristos.
e liniște și pace în fiecare sferă
divină armonie la început de eră
raiul s-a extins în cosmosul sacru
unde nu ajunge nici un simulacru.
un cvartet de viori răsună la răscruce
visul de înălțare îl simt mă seduce.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În leagănul luminii
înrădăcinez în Soare spiritul meu
lumina este seva care mă hrănește
vaste clarități curg de la Dumnezeu
absoluta creație în mine doinește.
în goluri de viață gândurile cresc
fericirea ca tristețea sunt lecții de viață
izvodesc lumina să nu mă rătăcesc
prin întunericul orbit de ceață.
avânturi tumultuoase cosmosul ating
dorințe ascunse ca focul răbufnesc
flăcări prometeice cu lacrimi le sting
ocrotind în mine lumea pe care o iubesc.
cresc în suflet principii care mă definesc
în leagănul luminii vise se împlinsc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vis de iarnă
Când ninge și-nserarea e ca o nuntă veche,
Când se aude-n uliți clinchet de zurgălăi,
Mă simt atât de singur că tu nu-mi ești pereche,
Și-n munte ard vechi focuri și plâng în ochii tăi.
Din mii și mii de versuri ce mi-au trecut prin minte,
Prin inima ce arde-a gândului rostire,
Nu te-ntrupezi din cântec - aducere aminte,
Și nu te țese vremea prin nevăzute fire?!
Te-aș rezidi în mine de unde-ai fost desprinsă
Ș am reface raiul din început de lume,
Ar rătăci prin cosmos privirea mea aprinsă -
De m-aș trezi cu tine, să-ți dau al vieții nume.
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre religie și spațiul cosmic, adresa este:
