singurătate şi visare

Singurătatea cu oameni dă măcar viselor gust.

aforism de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul se naşte şi moare în singurătate absolută, dar această singurătate e populată de vise, de himere şi de iluzii.

citat celebru din Mircea Eliade
Adăugat de Iuli-A
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin munţii pustii de la nord, singuratic

Prin munţii pustii de la nord, singuratic
Se-nalţă un brad pe-un pripor;
Se leagănă-n vânt, aţipeşte; şi fulgii
S-aştern şi-l acopăr uşor.
Visează; şi-n vis i se pare că vede
La sud cum se-nalţă stingher,
Pe-o stâncă golaşă, încinsă de soare,
Un mândru şi trist palmier.

poezie clasică de Mihail Lermontov, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când m-am trezit din vis, în acea dimineaţă, mi-am dat seama cât de rece e singurătatea.

Isaia Paun (3 ianuarie 2018)
Adăugat de Isaia Paun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândrie şi vis

din vise ce-s născute-n primăveri
hrănit-am seva iubirilor de ieri
ce-a mai rămas în cupa de cristal
e greu de spus sau poate fi banal.

mai rătăcesc prin umbră pe alei
cu dor uscat ca florile de tei
în ape limpezi imi înec amarul
şi-n apa vremii din mal îl duce valul

privesc în depărtarea singurătăţii mele
ce aş putea schimba şi pune-n fiare grele?
orgoliul şi mândria balanţa o înclină
şi visul îmi şopteşte..., doar ele sunt de vină.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mergi cu încredere în direcţia visurilor tale! Trăieşte viaţa pe care ţi-ai imaginat-o. Cu cât îţi simplifici mai mult viaţa, legile universului vor fi mai simple; singurătatea nu va fi singurătate, sărăcia nu va fi sărăcie, nici slăbiciunea slăbiciune.

citat clasic din Henry David Thoreau
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de vis

priveşte crângul
cum ai privi un cer

statuie a singurătăţii

după valul de aer polar
ochii tăi vor zări
un pământ reavăn
ce alunecă-n ei
fragil ca frunza de mesteacăn

atunci vor şti să vadă
ochii tăi
singurătatea golului rămas

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea este un lucru posibil doar când eşti foarte tânăr, având înaintea ta toate visele tale, sau când eşti foarte bătrân, cu toate amintirile tale în urmă.

citat din H. de Regnier
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

In zori

singurătatea somnului.
planuri de vise date peste cap
la trezire
pielea arsă de trăiri onirice
se desprinde şi construiesc
o vilă din ea
am acceptat propunerea papucilor
făcută de dimineaţă
să cobor din pat
hotărâtă a vieţui în timp real
ne despărţim

poezie de Mariana Tanase
Adăugat de Denisa Mitru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa

Azi numai vântul
cunoaşte taina ierburilor
scrisă cu violetul spinilor

Soarele atrage umbrele
şi ascunde pământul în mărăcini

În fântâna singuratică
tăcerea ascunsă reflectă
visarea noastră

poezie de Barbara Jurkowska, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să scapi de singurătate, căsătoreşte-te. Şi atunci vei visa mereu... singurătatea!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visătorii sunt salvatorii lumii. Aşa cum lumea vizibilă este susţinută de cea invizibilă, tot aşa şi oamenii, cu toate încercările şi greşelile şi vocaţiile lor mărunte sunt susţinuţi de către viziunile minunate ale visătorilor solitari.

citat clasic din James Allen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem singuri, prin destin; visăm de singurătate!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea Irinei noastre trăia numai în copilul cel palid. Duioşia ei, înţelepciunea ei şi ceea ce era în sufletul ei vis, parcă trecuseră în măruntul meu tovarăş de drum, în serile acelea singuratice de suferinţă, când amândoi sfătuiau cu ochii în lacrimi (...)

Mihail Sadoveanu în Un om necăjit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia melancoliei morgana

Nici n-au apus bine stelele lumii interioare
Şi ce mă chitesc eu în sinea mea Ia să mai dau o raită prin cele vise
Poate n-oi da bot în bot cu vreo nimfă două
Că tot se lauda singurătatea că mi-ar fi căzut hodoronc-tronc
Măi să fie D-apoi treabă-i asta
Să mă perpelesc eu de-a moaca pe jăraticul melancoliei absolute
Fără nici un ghişăft acolo

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fântâna mea

fântâna mea e adâncă
dulce şi rece-i izvorul
a fost săpată în stâncă
cu sufletul şi cu dorul.

fântâna e plină de stele
în ea se leagănă luna
noaptea-i păzită de iele
şi cerul îi ţese cununa.

lacrimi de rouă amare
picură întruna în ea
câteodată şi carul mare
cade în apă stea după stea.

înecată pe veci în lumină
plutea pe valuri de vis
chipul iubitei, divină,
printre stele şi paradis.

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (31 martie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

LXXV. Septembrie (Vis)

Cuibăreşte-te la mine-n suflet.
Se schimbă anotimpul,
iar noului spectacol îi va
corespunde o nouă dragoste.

Nu cerceta dincolo de viaţa mea,
soarele mare şi solitar;
învaţă să fii primăvară
eternă în inima mea!

poezie celebră de Juan Ramon Jimenez din Estio (1915), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur

Potop, cad stele albe de cristal
Şi ninge-n noaptea plină de păcate;
La vatră-n para ce abia mai bate,
Azi, a murit chiar visul meu final.

Şi ninge-n miezul nopţii glacial...
Şi tu iar tremuri, suflet singuratic,
Pe vatră-n para slabă, în jăratec, -
Încet, cad lacrimi roze, de cristal.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Andreea C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea visurilor

Păunii verzi plecară în noaptea solitară
Cu strigăte de jale ca nota care trece
Plângând sub ceruri triste; iar sus în turnul rece
Trei lacrimi umeziră pe coarde de ghitară.

Şi palidele trupuri de roze s-adunară
Pe marginea-n ruină încet să se aplece
Murind ca nişte albe columbe-n noaptea rece.
O, visele, poema de vise-n noaptea clară!

Şi noaptea cea muiată în aurul de lună
Părea apoteoza fantastică şi vagă
Căzând pe frunţi de ceară în taina lor nebună.

Poeme dulci de vise, poeme de petale,
Ce mor în tremurarea din mintea-ne pribeagă!
Departe trec păunii cu strigăte de jale.

sonet de Ştefan Petică
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

India

călătorie în ţara
amintirilor sacre
unde trec
peste fluvii sau neînţelegând
peste pustiul sufletesc
din cărţile lor sfinte

voi privi apusuri
şi praful ridicat de paşii elefanţilor
de pe ţărmuri
şi copaci cu zeci de glasuri cântătoare

voi filma înţelepţi
muritori de foame
hrăniţi cu durere
leneşi pentru odihna sufletului
şi tăcuţi

în singurătatea lumii
între pereţi din trestii

[...] Citeşte tot

poezie de Cornel Mărginean
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!