tenis şi timp

tenis de câmp

Tenisul de câmp: combinaţia perfectă de atletism, artă, putere, stil şi gândire. Un joc frumos, dar unul atât de necruţător denaturat de trecerea timpului.

definiţie de Martin Amis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problema legată de tenis este că dacă stai deoparte două săptămâni, sau numai trei zile, poţi să-ţi ieşi rapid din ritm. Este vorba aşadar despre o constantă sârguinţă şi vigilenţă.

citat din Venus Williams
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, cauţi să joci un tenis perfect, dar acest lucru nu are cum să se întâmple tot timpul şi trebuie să accepţi asta.

citat din Andy Murray
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă mulţumeşte faptul că-mi petrec sfârşiturile de săptămână şi vacanţele scriind, scrisul mă fericeşte şi mă împlineşte profund, deplin dar, evident, nu mă încântă faptul că, în felul acesta, neavând de ales, îmi neglijez prietenii sau părinţii, că nu am timp să călătoresc fiindcă nu-mi permite scrisul şi nici timp să practic sporturile mele preferate: tenisul de câmp sau ski-ul...

citat din Florina Ilis
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este sportul care mi-a plăcut, trăiesc pentru el şi sper să urc, să nu mă opresc aici. Nu este uşor, va trebui să muncesc la fel de mult, poate şi mai mult. Va trebui să mă menţin acolo unde sunt, atunci mă pot numi o adevărată jucătoare de tenis, când stau ceva timp în top.

citat din Simona Halep
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mulţi jucători de tenis iubesc acest joc. Dar cred că ar trebui să fie şi respectat. Vrei să faci tot ce-ţi stă în putere pentru a da tot ce ai mai bun în tine. Cât despre mine, ştiu că mă simt nemaipomenit de vinovat dacă ajung acasă la sfârsitul zilei şi simt că nu am făcut tot ce am putut.

citat din Andy Roddick
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum ai ajuns copilărie...

Cum te-am lăsat copilărie, pe străzi, prin parcuri, pe trotuare,
Pe leagăne şi printre blocuri, cui ne-ai lăsat acum tu oare!?
Eram cuprinşi de Baba Oarba şi urmăriţi de Nouă Pietre,
De-a v-aţi Ascunsa şi-Omu' Negru, pân-ajungeam sleiţi la vetre;
Cu ce-ai rămas copilărie, noian de jocuri pe pavea,
Desene, cu şotron şi tenis, dar cine nu le agrea!
Dar raţele şi vânătorii, cu ţară, ţară vrem ostaşi,
Cu jucărele mici de plastic în cowboy şi în apaşi;
Unde-ai rămas copilărie cu telefonul fără fir,
Cu lapte gros sau capră nouă, coarda, batistuţa, tir,
La cartonaşe, cuci, miuţe, şi maţele-ncurcate, ştiţi?
Leapşa, bâza şi ursul doarme, eram cu toţii nelipsiţi!
Cum ai ajuns copilărie, ecoul tău e cam pustiu,
Acum te joci printre tablete, între reţele, eu ce ştiu?!
N-ai haz deloc şi viaţă-n tine, te pierzi prin rânduri pixelate,
Arareori mai vezi ici-colo, copii în jocuri"demodate"...
Dar ce sunt eu să judec timpul dar spun cu gândurile-mpăcate,
Încă-mi trăiesc copilăria, dincolo de maturitate!

poezie de Vasile Zamolxeanu (23 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sabrina Fairchild: A fost odată ca niciodată, la nord de Long Island, la treizeci de kilometri de New York, o mică fată pe o mare moşie cu mulţi servitori: grădinari, un dendrolog, un vâslaş care să aibă grijă de bărci, să le dea drumul pe apă primăvara şi să le răzuiască iarna; erau specialişti care să aibă grijă de terenul de tenis exterior şi interior, de piscina de afară şi de cea interioară. Şi mai era un om fără un titlu anume care avea grijă de un mic pond din grădină în care înota un peştişor pe nume George. De asemenea, mai era un şofer pe nume Fairchild, adus din Anglia cu mulţi ani în urmă, la fel şi Rolls Royce-ul. Fairchild era un şofer bun, rafinat, distins precum cele opt maşini pe care le avea în grijă şi avea o fiică pe nume Sabrina. Ca de fiecare dată în ultimii treizeci de ani, cu ocazia curselor de yacht, familia Larrabee dădea o petrecere. Şi niciodată nu ploua în seara respectivă. Erau patru Larrabee în total: tatăl, mama şi cei doi fii. Maude şi Oliver Larrabee s-au căsătorit în 1906, iar unul dintre cadourile de nuntă a fost o casă în New York şi moşia asta pentru weekend-uri. Cea din oraş a fost transformată în Saks Fifth Avenue. Linus Larrabee, fiul cel mare, a terminat la Yale, iar fratele lui, David a frecventat pentru scurt timp unele dintre cele mai bune facultăţi din est şi a trecut prin mai multe căsnicii într-un şi mai scurt timp. Acum e un renumit jucător de polo şi îi datorează lui Linus şase sute de dolari. Viaţa era frumoasă cu familia Larrabee. Aproape un paradis în Long Island.

replici din filmul artistic Sabrina, după Samuel A. Taylor (9 septembrie 1954)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi din visul de-o viaţă

... nu se puteau ascunde cuvintele
nici pomii de-o viaţă ai mărmuritei poteci
unde
gândul sub măgura vremilor creşte
unde
nostalgii rivalizau cu Luna
ce trece
jucând tenis de câmp cu pământul
într-un dialect revolut
sub semnul
gurii ce învaţă s-aprindă
cerul sub inima
ce se frânge
se frânge
şi din visul de-o viaţă
doar
gânduri ce-năbuşi
în mâini...

poezie de Maria Pirlogea din Prin labirintul nemărginirilor (2015)
Adăugat de mariada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vacanţa mare

a venit greu a
nul ăsta
ai stat pregătit două luni
o să faci saltul în copaci
după fructe în livada bucşită
cu
de toate pentru sălbăticirea ta
te joci de-a tenisul mondial
cu panatta sau borg
lobezi mingea în perete
pleata strânsă cu o pamblică
a
cum semeni cu guillermo vilas
vezi gloriosul drum spre glorie
te vezi urcând în top
o vezi şi pe ea - începi proba
de dat înapoi de jocul
cu păpuşi faci ori
ce zicea ea - şi vrei să fii
(?!) numai lângă jucăriile ei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mica elegie

iubeşte-mă, pentru că şi eu te iubesc,
ţine la mine, pentru că şi eu ţin la tine,
soarele e galben, cerul e albastru, norii sunt albastru deschis,
deci, dragă, să ne bucurăm de viaţă

"... până nu se rupe funia de argint,
până nu se sfărâmă vasul de aur..."

câmpiile sunt verzi, şoselele sunt prăfuite
dealurile sunt aurii, viaductele de cărămidă respiră,
tu eşti o fată bună la sfârşit de concediu
mama ta e o femeie de treabă.

încearcă să te porţi frumos cu mine, să nu mă chinuieşti,
să nu dai frâu liber agresivităţii din tine;
nu te gândi neapărat la măritiş, lasă lucrurile să curgă,
iar când faci dragoste, nu te gândi că faci dragoste.

m-am săturat de amoruri cu pandalii -
cred că şi tu ai avut experienţe din astea: muşcatul pernei, ore şi

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Clara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebunia tenisului m-a prins şi pe mine zilele acestea şi m-a făcut să mă întorc la o veche iubire de-a mea. Atitudinea şi mentalitatea de învingători, de campioni, de alfa. După cum poate ştii, lucrul cel mai important pe care orice sportiv îl menţionează atunci când vorbeşte despre performanţă este atitudinea, mai importantă decât experienţa şi cunoştinţele. Ceea ce îmi doresc este ca noi, cei din comunitatea alfa, să ne dezvoltăm o atitudine de campioni. Personalitate alfa este despre atitudine. Libertatea supremă a omului este să îşi aleagă atitudinea în orice situaţie de viaţă. Foarte mulţi oameni care suferă din iubire, sau din lipsa de bani sau sănătate, au ajuns în situaţii grele tocmai din cauza atitudinii greşite. Înainte de a începe educaţia despre atitudine şi mentalitate, aş vrea să ştiu ce înseamnă pentru tine atitudinea şi mentalitatea? Cum i-ai explica unui prieten ce este atitudinea?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şpan-text

haideţi să adjectivăm sila să facem statui zadarului
comparându-l cu un zeu recreator haideţi să împărţim
prin ministerul spaţiului locativ locuinţe decomandate confort sporit muştelor
să deschidem vena unui oenge care luptă şi luptă pentru apărarea dreptului nedreptului
să născocim sporturi noi cel puţin la fel de industriale precum fotbalul tenisul boxul
şi să ţinem campionate mondiale săptămânal
să transformăm planeta în carusel la bâlciul galactic şi-aşa ne dăm huţa cu toţii
să instituim torţionari cu pedigree şi torturi proaspete nu vedeţi că de la o vreme
nu e niciun război mai mondial aşa
şi murim ca muştele în accidente auto fumat alcool droguri stress de fraieri mai ales
haideţi să adjectivăm un pic Moartea s-o gătim mireasă
ce naiba e reclama cu coasa giulgiul şi toată numai oase? să o tunăm să fie piţipoancă
să fie erecte până şi limbile ceasornicelor după ea mai daţi-o dracului de iubire
nu vedeţi că din ce o invocaţi şi vorbiţi zăhăros despre ea cu atât se devalorizează?
trecem pe inflaţie de iubire
haideţi să adjectivăm curva asta de şansă care trage ca muştele la... bani
haideţi să ne vopsim chestiile ruşinoase în transparent

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zepeline peste piaţa Bucur-Obor

Zepeline lungi planau peste piaţa Bucur-Obor
erau ochii tăi lungi, văzuţi prin retrovizor.
Cine mai văzuse glisând uriaşe, atâta de-aproape
zepeline cu gene, cu cearcăne, cu fard albăstrui peste pleoape?
Cetăţenii priveau prin ferestrele farmaciei, patiseriei, C. E. C.-ului,
magazinului de confecţii pentru bărbaţi, femei & copii
indicatoarele de circulaţie se muiaseră de plăcere
ţigăncile cu gumă de mestecat cu poze de Alfa-Romeo
îşi suciseră vertebrele cervicale în sus
iar ochii tăi intrau în nori, sclipeau în soare, îndreptându-se mereu
spre apus...

Erau nebuneşti, aveau expresia nebunească pe care ţi-o văzusem în holul
blocului, când ne sărutasem în lumina beculeţelor de la lift,
erau extraordinari şi ameninţători, erau instrumente de război, ovale
zepeline care nu ţineau seama de galbenul zilei de
iunie, de emailul maşinilor de mic litraj parcate în
faţa magazinului Materna
erau pure maşinării, mecanisme de ceas care nu-nţelegeau alfabetul
cosmeticelor, limbajul peltic al costumaşelor pentru copii,

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa-i viaţă, ceru-i cer (copla ... *cântec improvizat*)

Viaţa-i ceaşcă, ceru-i ness:
Nopţii nu-i dau de ales!
Viaţa-i lapte, ceru-i corn:
Nopţii n-am de gând să-i torn!
Viaţa-i floare, ceru-i gir:
Nopţii nu-i tai trandafir!
Viaţa-i hidră, ceru-i ochi:
Nopţii nu-i zic de deochi!
Viaţa-i albă, ceru-i roz:
Nopţii nu-i dau chinoroz!
Viaţa-i verde, ceru-i bej:
Nopţii nu-i las mâini de vrej!
Viaţa-i nună, ceru-i naş:
Nopţii nu-i dau sufertaş!
Viaţa-i strună, ceru-i lan:
Nopţii nu-i cânt la pian!
Viaţa-i cale, ceru-i hărţi:
Nopţii nu-i mai cumpăr cărţi!
Viaţa-i salbă, ceru-i stea:
Nopţii nu-i promit mărgea!

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu (6 iunie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!