Citate despre timp și știuci
citate despre timp și știuci (inclusiv în versuri).
Animalele lui Donici. După un veac și jumătate
Racul, broasca și o știucă
N-au de gând ca să ne ducă
La Unire, niciodată!
Să-l chemăm pe Moș Ion Roată?
epigramă de Gheorghe Culicovschi din Festivalul și Concursul de epigrame "Donici, cuib de-nțelepciune", ediția a 2-a (septembrie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atât timp cât unui om îi place plescăitul unei știuci în râu, e poet. Când a înțeles că acest plescăit nu reprezintă altceva decât urmărirea celui slab de către cel puternic, a devenit gânditor.
citat celebru din Anton Cehov
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu poți căsători știuca cu crapul, pentru că în scurt timp crapul va fi înghițit de știucă.
aforism de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (15 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Ca la Donici
Unirea va să se producă,
Desigur, nu-ntr-un timp record,
Ci când cădea-vor de acord
Tot racul, broasca și o știucă!...
epigramă de George Corbu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la timp și știuci, dar cu o relevanță mică.
Terfelogul
bocăni cu piciorul de lemn
în umbletul lui prin tinda
plină cu bodroanțe. primi frânt
de mijloc milosârdia din mâna
unui bărbat cilibiu, înalt, cu o malotea
de vidră pe umerii largi. ulițarii
erau adunați la conac. gămanul
aruncă o jumătate de găină
terfelogului. o încruntătură aspră
despică fruntea milogului.
din văiuga plină cu mixandre
și calomfir, se ițea guguiul unui
acoperiș de casă dărăpănat.
terfelogul târâia ciotul prin
iarba uscată, către faptul zilei.
visase un godac trântit pe un talger
de lemn frecat cu cimbru și mujdei.
era îmbiat cu ciorbă de știucă fiartă
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghiocei
Din orice colț de stea, prin fulgii de nea,
susură dulci izvoare, șușotesc, în piept se rotesc.
Din vârf de tei, țipă șăgalnic și mierle, porumbei.
Am dat deoparte bucăți de idei, știuci, miei,
inelul acela colțat, m-am căutat,
am iscodit mădularele anilor să văd: cu ele ce-au luat?
Ce-am uitat? Câte ocazii de cânt, strălucind, m-au curtat?
Cu ce m-am furat? În ce m-am risipit, în ce m-am adunat?
Am pus tăriile la pritocit,
să văd de care parte mă împiedic,
cu ce mă așez în tihna inimii frumos.
S-au așezat oasele în tăcere la tors.
Au tras de firul ochilor duios.
Mai la vedere, mai pe dos,
s-au așezat privirile untos pe colțul acela de rai.
Și tot ziceau: Hai! Hai! Hei! Hei!
Luna la stos? Cai verzi pe pereți?
Neastâmpărul cailor în lan?
Căldura pernelor pe divan? Cu tine ce iei?
În ce capcane se prind ochii tăi?
[...] Citește tot
poezie de Iulia Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-așteaptă
M-așteaptă iarna bătrânilor, scârțâie poarta
la umbra fântânilor,
îngheață ochiul de apă al lunilor
și pietrele tac, laolaltă cu focul.
Când vine marea zăpadă,
se-ascunde în mine, se duce
și arta
de-a spune povești lângă vreascuri, mă leagă
de limbă, de capul cu gânduri grămadă,
de tocul cântând,
de inima iute și bleagă,
de jar și răscruce.
Uluce
se lasă mușcate de putred,
pe rând
vin câinii cu botul prin gard și mă latră,
sunt patruped laolaltă și cred
că voi muri încet, până când
va rămâne din casa plângând
[...] Citește tot
poezie de Daniel Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noiembrie
E luna-n care lupii se pregătesc de-atac
Și oile gestante se-adună în otac.
Ciobanii în cojoace stau zgribuliți în ploaie
Și-un câine mic întoarce o răzlețită oaie.
Pe plita-ncinsă-a sobei se frige strapazanul.
Pescarii-și fac bilanțul, curând se gată anul!
Dar până când zăpada începe ca să cadă
Încarcă înc'odată carmacele cu nadă.
Cu dinți ca niște ace, știuca vorace mușcă
Tot ce-i apare-n cale, chiar dacă e plevușcă!
Dar ea se liniștește, când este pusă-n tavă
Umplută, parfumată, c-un vin alb de Târnavă!
E vremea când masculii stau mai mult prin iatace
Și e consens în case și peste tot e pace...
Când nopțile sunt lungi și toate... întunecoase
Și toamna se sfârșește și iarna-ți intră-n oase!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pendula și ceasul de perete
O pendulă și-un ceas de perete,
În revistă trec fapte concrete.
Deși nu-i venea la socoteală,
Ea stătea să-i facă el morală.
El, copleșit de mai vechi regrete,
Hotărî să le ia pe-ndelete.
Nici țipenie nu era-n casă;
Numai ticăind, un ceas de masă.
Și prinzând curaj și-n glas putere,
El strigă spre a ei încăpere.
Și vă jur că nu-i o utopie;
Ceasul a găsit pretexte-o mie:
Tu ești de stăpâni altfel tratată,
La curent cu bârfe, informată
Și tronând peste sufragerie,
Cu toți te privesc cu simpatie.
Așa cum se știe-n legea firii,
Poți s-auzi ce spun și musafirii.
Cât gazda platouri pline cară,
Mai asculți și-o vorbă de ocară,
[...] Citește tot
fabulă de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scoală-te și închide ușa
Se întâmpla-n ajunul Sfântului Martin,
Vremea era frumoasă, ca după ploaie,
Gospodina se-apucase de făcut budincă,
Tocmai o fierbea într-o tigaie.
Vântul bătea de la nord sau poate de la sud
Și, brusc, a pătruns în hol, sălbatic și sâlhui;
"Scoală-te și închide ușa aia,"
A strigat gospodarul către nevasta lui.
"Am, cum vezi, treabă până peste cap,
Închide-o tu, soț drag, că nu ești invalid;
Eu, de-ar fi să stea deschisă-un veac,
Și tot n-o să mă duc acolo s-o închid."
Așa c-au făcut, în doi, o înțelegere,
Fermă, limpede ca la amiezi lumina,
Cine dintre ei va scoate primul un cuvânt,
Se va ridica și va închide ușa cu pricina.
[...] Citește tot
poezie de Autor necunoscut, secolul al XVII lea - Scoția, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O altă vorbă a lui Hamlet către duhul tatălui
ceea ce îl îndepărtase pe shakespeare
de hamlet
fiul
prea iubit
pentru care shakespeare a înnebunit într-o noapte
ținându-se de crucea anglicană
dacă există așa ceva
gândind la reverberațiile grecești
după care se pune punct
în viața lui shakespeare
10 ani care nu-s nici invenții
nici fantomatice făpturi gânditoare
marele shakespeare
a asmuțit toată lumea asupră-i
a
m
u
ț
i
n
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nufărul alb
Fost-a într-un colț de lume,
Departe de orice drum,
Un lac mic și fără nume,
Ce poate că e și acum.
Aceiași plopi, aceleași sălcii
Și același stufăriș,
În care diverse specii
Și-au găsit bun ascunziș.
Pe mal ademenitoare,
Roua cerului pândește,
Gâzele neștiutoare
Cu care lacom se hrănește.
În apă măsoară flămândă
Sangvinica lipitoare
Și nemișcată stă la pândă
În stuf, știuca răpitoare.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baligi uscate
Târziu, mă întorc printre baligi uscate.
La maluri de ape, pe prunduri cu știr, mărăcini
și pelin, și cu tufe de gherghini.
Îmi ung sufletul cu păcură arsă
ca unui cal liber rosătura din greabăn
a șeii.
Mă scald în fluviu și apoi, răstignit,
filtrez soarele printre genele ude.
Mi-este cald și mi-e bine parc-aș sta
întins pe oala de lut a-nceputului. Mâinile
mele se joacă cu nisipul, cu pleava purtată
de vânturi; privighetorile cântă, buhaii de baltă la fel;
mi se pare că aud tractoarele alergând pe câmp purceii mistreți
și, deodată, minune: copilul din mine trăiește!
Dumnezeu îmi întoarce fericirea dintâi
într-o singură boare a nămolului fecund!
Un hoț de miei m-a furat de prea tânăr;
auzi-l, auzi-l cum trece ostrovul, în trestii
țipă babușca, mătăsarii; pe jar, fuduliile
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Hibernaris (2001)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre timp și știuci, adresa este: