timp şi voluntariat

Voluntarii nu au neapărat mult timp liber; ei au doar inimă.

citat din Elizabeth Andrew
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fotbalistică

Se joacă-un meci de zile mari
Cu două team-uri ce-s egale
Rapidul joacă-n Voluntari
Cu "U" ce joacă în... Trivale!

epigramă de Gheorghe Gurău (august 2012)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pricina

Mie mi s-a omorât timpul,
Onorată instanţă.

Când mă întorceam eu voluntar
Din război,
Am băgat de seamă
Că timpului meu îi fuseseră amputate
Inima, gura şi fruntea.

Dar nici aşa nu mi l-au lăsat în pace,
L-au pus să facă zile-chin, zile-lacrimi, zile-maşină, zile-bou
O mulţime de lucruri
Care nu-l interesau.

Apoi au început să experimenteze pe el
Fel de fel de otrăvuri -
Tristeţe, necazuri -
Parcă aşa le zicea.

Lovitura de graţie i-a fost dată în cap

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu din Tinereţea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescadorul de la Lowestoft

În Lowestoft a fost lansat la apă-un pescador,
Bagă bine la cap ce-ţi spun!
Construit pentru negoţul cu hering, de mare viitor,
Dar nava a dispărut hoinărind, hoinărind, hoinărind,
Dumnezeu ştie pe unde!

Guvernul i-a livrat cărbunele – făr-ai impune ruta –
Şi tunuri cu tragere rapidă la prova şi la pupa,
Lăsând-o să hoinărească-n voia ei, etc.

Căpitan era un tip de pe clipere1, plin de snagă şi curaj,
Care omora câte un om în fiece voiaj,
Obişnuit să hoinărească, etc.

Secundului – un paracliser din Ţara Galilor cu barbişon de ţap –
Îi plăcea să lupte-n frac şi cu joben pe cap,
Foarte credincios, deşi hoinărea, hoinărea, etc.

Mecanic era un tip de ani cincizeci şi opt2,
Întotdeauna gata să-şi accepte soarta, mort-copt,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abstinenţa voluntară sau forţată, proiectând individul - în acelaşi timp - mai sus şi mai jos de Specie, face din el un amestec de sfânt şi imbecil care ne pune pe gânduri şi ne consternează. De aici - ura echivocă pe care o simţim faţă de călugări, ca de altfel faţă de orice bărbat care a renunţat la femeie, care a renunţat să fie ca noi. Nu-i vom ierta niciodată singurătatea: ea ne umileşte şi ne dezgustă, ne sfidează. Ciudată superioritate a beteşugurilor!

Emil Cioran în Ispita de a exista
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu este o prezenţă eternă. Preştiinţa sa este ştiinţa unui prezent permanent actual. Ea nu impune faptelor omeneşti necesitatea de a se produce;oamenii au deci voinţă liberă să facă binele, căci nu-s zadarnice virtuţile şi rugăciunile lor. Precunoaşterea divină nu schimbă natura şi proprietatea lucrurilor, ci le priveşte în faţa sa ca prezente, în forma în care ele se vor produce odată în viitor. Nici nu confundă judecătile sale despre realitate, şi într-o singură privire a minţii sale, deosebeşte ceea ce va exista neapărat de ceea ce nu va fi obligat să existe, după cum voi, când vedeţi în acelaşi timp un om mergând pe pământ şi soarele răsărind spre cer, deşi aveţi deodată ambele intuiţii, vă daţi totuşi seama că o intuiţie subsemnează un fenomen voluntar, iar alta unul necesar.

citat celebru din Boethius
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt foarte bucuros că revin în România după mai bine de cincizeci de ani. În 1970, cred că am mai trecut pe aici câteva zile, cu o trupă de balet rusească. Oricum, frumuseţea Sibiului am putut s-o văd abia zilele astea, când am fost chiar impresionat de amploarea festivalului. Nu e o reacţie la festivalul de la Edinburgh, să zicem, cumva e chiar mai mult. Tot oraşul e implicat, voluntarii sunt peste tot, programul e bun, vin aici artişti tineri din toată lumea şi artişti consacraţi şi bătrâni ca mine. De-abia aştept să joc în faţa publicului de la Sibiu.

Mikhail Baryshnikov în ziarul Metropolis, interviu (13 iunie 2017)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

"N-am fost informaţi" [despre vaccinul folosit împotriva coronavirusului care determină boala şi pandemia de COVID-19].*
(Teodosie ToMITAnul, 12.01.2021, înregistrare video transmisă de Digi 24 TV la ora 22:15).

* Fariseul Teodosie ToMITAnul minte grosolan: de luni de zile medicii şi savanţii în medicină explică la TV despre acţinuea coronavirusului, efectele bolii COVID-19, modul de producere a vaccinurilor, acţiunea lor, crearea anticorpilor, dobândirea imunităţii la boală, faptul că înainte de a fi autorizate vaccinurile sunt testate pe mii de voluntari ş. a.

George Budoi în Din aberaţiile şi minciunile grosolane ale Întunecimii Sale TEODOSIE ToMITAnul, arhiepiscopul Tomisu (12 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caii

Abia trecuseră douăsprezece luni de la
Războiul de şapte zile care-adormise lumea,
Era după căderea serii, când au apărut năstruşnicii cai.
Noi deja făcuserăm legământ cu tăcerea,
În primele câteva zile totul era atât de-încremenit...
Ne-ascultam respiraţia şi eram îngroziţi.
A doua zi
Radioul a amuţit; am căutat pe toate frecvenţele; nici un răspuns.
A treia zi o navă de război a trecut prin faţa noastră spre nord,
Grămezile de cadavre umpleau puntea. A şasea zi
Un avion a plonjat pe deasupra noastră-n mare. Apoi, linişte.
Ştiri de nicăieri:
Şi totuşi radiourile erau acolo, în colţurile bucătăriilor noastre,
Încă deschise-n milioane de încăperi din întrega lume.
Dar astăzi dacă ele-ar trebui să retransmită,
Dacă pe neaşteptate ar trebui să vorbească iarăşi,
Noi am refuza să le-ascultăm, nu le-am permite să învie
Vechea lume cu toată răutatea ei, lume care şi-a înghiţit, hulpav,
Într-o secundă, copii. Asta nu se va mai întâmpla încă o dată.
Uneori ne gândim la naţiunile cufundate-n somn adânc,

[...] Citeşte tot

poezie de Edwin Muir,1887-1959, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testament

Te voi lăsa, iubire într-o zi
Şi mă voi duce căci aşa e vrerea,
În urma mea furtuni de vor veni
Să nu le laşi să-ţi fie mângâierea.

De soare m-am rugat ca-n mersul lui
Să-ţi lumineze colţuri de odaie
Şi în lumina zilei cea dintâi
Să nu te prindă cu a ei văpaie.

De ploaie m-am rugat încetişor
Să plângă ea adesea pentru tine,
Căci lacrima din cer e mai uşor
Să cadă chiar şi-n nopţile senine.

Pe păsări le-am rugat ca-n zborul lor
Să-ţi ducă dorul cât pot de departe
E pătimaş şi ştiu că nu-i uşor
Să stau cu el de vorbă-n miez de noapte.

[...] Citeşte tot

poezie de Luiza-Adriana Grama din Risipitor de albastru
Adăugat de Luiza-Adriana Grama
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Sunt atâtea necunoscute despre acest medicament [vaccinul anti-COVID-19] care nu are un prospect. Nu a fost studiat."*
(Teodosie ToMITAnul, 12.01.2021, ora 21:39, în direct la România TV, emisiunea Punctul culminant).

* Fariseul Teodosie ToMITAnul minte mai abitir ca o gazetă sovietică. Fiecare vaccin autorizat are prospect, a fost studiat în laborator şi a fost testat clinic pe mii de voluntari.

George Budoi în Din aberaţiile şi minciunile grosolane ale Întunecimii Sale TEODOSIE ToMITAnul, arhiepiscopul Tomisu (12 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apus

În curte, vrăjiţi de lăptosul amurg bolnavii vin,
Prin brunele de toamnă firavi şi moi pătrund.
Timpuri de aur tânjesc ochii de vacs rotund,
Împliniţi de visări, de linişte şi vin.

Neputinţa lor se închide în stafii meschin.
Stele răspândesc tristeţea albă-n străfund.
În gri plin de-amăgiri sunete de clopot pătrund,
Priveşte cum groaznic se risipesc deplin.

Siluete batjocoritoare fără formă-ngenunchează
Şi flutură pe-ncrucişate negrele poteci.
O! Umbre de doliu pe ziduri se aşază.

Iar celelalte evadează prin negrele arcade;
Şi înnoptări din roşii-nfiorări pătează
Vântul de stele, asemeni furioaselor menade.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neputinţă

E-un singur zis, în lume, de valabil,
Tot nerecunoscut, întortochiat în schisme
De adevăr, realitate, regretabil
Simbol, ce guvernează în aforisme.

Nu e legat de niciun voluntar,
Mai bine spus, nu ţine de voinţă,
E un urât ascuns de-un avatar,
Ca ateu rugându-se... ce-i nicidecum credinţă.

E mai curând o sumă pentru toate
Şi toţi, conclav de-o lume interactă;
Pedeapsa libertăţii că se poate
Şi că vrei mult... iar timpul nu aşteaptă.

E plaga sângerândă, stând deschisă
Şi n-ai garou, privind cu năzuinţă
Că gând închegă fapta, ce ai promisă
Ţie, nu altuia... Da-i cruda neputinţă!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sincopă voluntară

Mă izbăvesc, te izbăveşti,
Din timpul nostru pe planetă,
Eu nu mai pot, tu nu mai vrei
Şi nu e loc de vreo anchetă.

Doar doi străini, doi riverani,
Am dezlegat brusc câinii iernii,
S-alerge nopţile spre zi,
Ogari de crivăţ spre vecernii.

Cât de străini, cât de opaci
Şi ce iubire se prăvale,
Noi doi copii tot mai săraci,
Orbiţi de ger, lipsiţi de cale.

Tu nu mai vrei, eu nu mai pot,
E vremea marilor exoduri,
Nu mai există antidot,
Sincopelor migrând spre corduri.

[...] Citeşte tot

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am întors la filonul moştenit

Am îmbrăcat cerul într-o mantie domnească
strălucitoare cu fire de aur
şi l-am privit apoi ca admirator

Mi-am descântat durerea din suflet
până am căpătat puteri dăruite
şi prin cuvântul pus în rugăciuni
m-am îndepărtat de invidie şi orgoliu
într-o linişte milostivă de uşurare.

M-am întors la filonul moştenit
de unde izvorăşte apa limpede
şi nimeni nu-mi poate spune unde se varsă
sau devine fluviu.

Limba în care am învăţat regulile
susţinute de voinţă şi interes
devine o deprindere voluntară
care nu se lasă robită
şi nu solicită nimic,

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înapoi spre Apus

Nu e nimic de mirare, nu este nici-o surpriză
Ca-n orice mare dispută începe altă repriză.
Prima ne-a aparţinut, a doua, rezultat confuz
A treia, chiar de la-nceput lăsă pe nea Ion mofluz,
Ori poate în apatie, dacă nu chiar în neştire,
Pentru că în cruciadă rămase fără oştire.
De mirare ar fi fost mai degrabă rezistenţa
Cu echipamentul nostru, muniţia, subzistenţa,
Efectivele reduse, spaţiul vast de acţiune,
Măsurile militare lipsite de raţiune,
În timp de vânt nefavorabil şi iarna în perspectivă
Când încă nu se cunoaşte singura alternativă.
Cam atâtea elemente ne sunt egal împotrivă
Nu ne rămânea decât să navigăm în derivă,
Uşurel sau în viteză, după cum va fi furtuna,
Făcând ce vrem noi, amicii, inamicul sau Fortuna.
Deci, fără exagerare, erau multe componente
Care produceau confuzii, în rezolvări de momente.
Care generau impresii, sentimente neplăcute,
Premize viu discutate şi reacţii pe tăcute.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem înclinarea de a crede că iubirile noastre trecute, multe sau puţine, ne-au secătuit, rănindu-ne de fiecare dată şi că doar actul unei amnezii voluntare ne scuteşte de ecoul prelung şi rece al durerii. Apoi, cu timpul, dacă păstrăm un dram minim de respect faţă de mirajul propriei noastre deveniri, descoperim că toţi acei oameni care au trecut prin sufletul nostru devin resortul adânc al consitenţei noastre sufleteşti. Sărac este doar acel om pe a cărui inimă nu a poposit niciodată fiorul vreunei iubiri. Nu doar sentimentele actuale dau seama despre felul nostru de a fi, cât mai ales memoria sentimentelor trecute.

citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de seieinfach
Comentează! | Votează! | Copiază!

La sfârşitul fiecărei zile îmi adun gândurile şi caut să le păstrez doar pe cele senine, vii, renunţând voluntar să le caut un loc în memoria mea pe cele triste, şterse, întunecate. Îmi rechem şi miresmele, să le aleg pe cele ce mi-au rămas dorinţe de a le adulmeca din nou cât mai curând, dar şi sunetele - pescăruşi în zbor, apa lovind neînduplecată stânca, râsete şi şoapte romantice în toate limbile pământului... Aşa înţeleg, la apusul acestei zile, că albastrul senin - cer şi val - e culoarea ce mi-a îmbătat privirea, iar promisiunea unui mâine liniştit, odihnitor, abandonându-mă naturii, e cel mai frumos vis pe care seara mi-l poate aşterne la picioare.

citat din Andreea Marin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asexie

Îmi port sexul cu mine, aproape zilnic, cred,
Pentru că nu-i remarc, sigur, mereu prezenţa,
Prins de întâmplări diverse în care tot purced
Cât pot de voluntar, să-mi evit "eu", absenţa.

Un general valabil, parcă n-ar fi nicicând,
Oricui şi nici la acelaşi, pe-al său, tot lung al vieţii,
E cel mai alipit, depins de-atât de-un vrând,
Acelaşi la timizi, pe-ascuns, ori cu îndrăzneţii...

E singura aparţinere, se pare, de-uz frivol,
Dar e-şi esenţa în sine, pentru a nu ne pierde,
Ne urmând noi, din noi, ne-nsămânţând ce-i gol,
Să nu fie doar urmă, de-o undă verde, verde.

Este-un lucru şi-un simţ, e şi-un produs mintal,
Nenecesar, neparte, dar cel, fără de care
Insul vieţi nu şi-ar pierde... e-un fel, de capital
De vis, ego, plăceri, de dominări... furnicare.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mari vinovaţi pentru catastrofa sanitară în care a ajuns ţara, când mor zilnic peste 400 de oameni datorită pandemiei de COVID-19, iar în total au murit peste 42.000 de români, sunt televiziunile manipulatoare ale marilor infractori: rRomania TV, Latrina 3 TV şi iRealitatea TV. Ele i-au prezentat pe antivaccinişti şi pe manipulatorii instigatori ca pe nişte mari eroi ai neamului, iar protestele lor iraţionale împotriva măsurilor de protecţie şi a vaccinării voluntare le-au prezentat ca pe o luptă pentru eliberare de sub aşa-zisa "dictatură medicală". Mai mult, ele au instigat oamenii, în diverse forme, care mai de care mai perfide, să nu se vaccineze şi să protesteze împotriva măsurilor de protecţie. Urmarea a fost că mulţi antivaccinişti putrezesc în cimitire sau sufocă azi secţiile ATI ale spitalelor, regretând, cu un picior în groapă, că s-au lăsat manipulaţi şi nu s-au vaccinat.

George Budoi în Sănătatea şi boala în aforisme, epigrame, pamflete şi satire, Pandemia de COVID-19 (21 octombrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!