Degeaba am căuta însă, în zilele noastre, literați pe măsura aventurierilor, a tiranilor veacului nostru. Dacă din punct de vedere politic am dat dovadă de o demență necunoscută până la noi, în domeniul spiritului mișună numai destine mărunte; niciun cuceritor prin forța condeiului: doar avortoni, isterici, niște cazuri, atât. Nu avem - și tare mă tem că nici nu vom avea vreodată - capodopera decăderii noastre, un Don Quijote în infern. Cu cât timpul se dilată, cu atât literatura se închircește. Iar hăul Neștiutului va înghiți niște pigmei.
Emil Cioran în Ispita de a exista, Scrisoare despre câteva impasuri (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anticii știau să moară. Cu ei a apărut în lume disprețul pentru moarte. Dar un dispreț din cunoaștere. A te ridica interior la un nivel superior morții a fost idealul constant al înțelepciunii lor. Pentru noi moartea este o surpriză dureroasă și înspăimântătoare. De aici, frica și dramatismul. Nici un antic n-a fost surprins de ea, și astfel și-au permis un surâs la apropierea ei, de care nu ne putem decât mira. Ei s-au lăsat convinși de inevitabilul morții în așa măsură încât și-au construit o întreagă artă de a muri, care, oricât am cunoaște-o, nu ne poate fi de nici un folos.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la frică, dar cu o relevanță mică.
Pentru noi, moartea este o surpriză dureroasă și înspăimântătoare. De aici, frica și dramatismul. Niciun antic n-a fost surprins de ea, și astfel și-au permis un surâs la apropierea ei, de care nu ne putem decât mira. Ei s-au lăsat convinși de inevitabilul morții în așa măsură încât și-au construit o întreagă artă de a muri, care, oricât am cunoaște-o, nu ne poate fi de niciun folos.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Emil Cioran despre frică, adresa este: