Gabriela Genţiana Groza despre copilărie

Dorule, unde alergi?

--Spune-mi, dorule, când pleci,
Unde vremea ţi-o petreci?
--Poposesc la o fecioară,
Povestesc cu ea spre seară,
Îi mângâi cosiţele
Şi încâlcesc iţele.

--Dorule, unde alergi
Clipele să le culegi?
--Ia, eu fug la maica ta
Care suferă biata,
Să îi mângâi inima
Că-i amară soarta sa.

--Zi-mi măi dorule, fârtate,
Nu ţi-e dor de libertate?
Nu auzi frunza foşnind
Şi crenguţa tot doinind?
N-ai zbura spre ceea lume
Călare pe-un roib în spume?

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Rostiri (1997)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa unui copil la 5 ani

- Ce te faci când vei fi mare?
Îmi răspunde la-ntrebare
Cu un aer de artist:
- Vreau să fiu... epigramist!

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (29 mai 2014)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare între două senioare

Draga mea, aşa o fi,
Cum spui tu care îmi scrii
Că putem să mai răbdăm
Şi să nu ne-ncrâncenăm.
Dar, pe bune, surioară,
Tu nu vezi ce e în ţară?
E amară, viaţa-i grea,
Neagră e ca o cafea...
Îi pusei niţică frişcă
Însă-acuma, parcă pişcă.
Şi mă doare, draga mea,
Unde au târât ţara.
Cu atâţia politruci
Nici n-ai unde să te duci,
Că au dus ţara-n gunoi,
Vai de ei!... dar vai de noi!
Ne arată câte-o poză
Să simţim că viaţa-i roză.
Şi atunci, mă rog mereu,
Numai bunul Dumnezeu

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza (14 octombrie 2021)
Adăugat de GabrielaGenţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unduiri de penel (graficianului Virgil Tomuleţ)

E tare mult de când pânza,
în imaculata ei naivitate,
aştepta nerăbdătoare
primele unduiri de penel...
Atunci, întru începuturi,
gândurile, fuioare
uşor vălurite,
lunecau alene,
dinspre tâmpla artistului
mlădiind tremurul
mâinii încordate...

Clipă de clipă,
ochiul lui,
încărcat peste poate de tonuri,
se deschide spre univers
şi clipeşte mai rar,
tot mai rar,
sărac în odihnă;
Pe neaua şevaletului

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Brevi finietur (2002)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul şi calul

Într-o zi un copilaş
Frumuşel, dar cam poznaş,
În dar, un cal a primit
Numai bun de călărit.

Să colinde lumea toată,
Îl încalecă îndată
Şi-l apucă de-o ureche.
Calul, ca muşcat de streche,

Doar atât a aşteptat
C-a pornit pe scuturat;
Ba în spate, ba -nainte,
Pare că e scos din minte.

- Stai, măi calule, uşor,
Că mă doare un picior...
Şi-i arată ca să vadă,
Dar e cât pe-aci să cadă...

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza din Fântâna cu sori (2010)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa codrului

Crescut până mai ieri în soare
Lumina corpul îmi hrănea,
Împrăştiam în jur vigoare,
Ozonul ceaţa o gonea...

Dar am intrat acum în umbră
Şi larve pieptul îmi golesc,
M-aşteaptă înfruntare sumbră,
Uitate, frunzele pălesc;

Ce strâns mi-e sânu-n iederi multe,
Cum lacome din sevă trag!
Îmi chem ciocănitori s-asculte,
Să-mi lecuiască trupul slab.

Răceala firii mă-nconjoară,
În barbă-mi se-nmulţesc ferigi,
Aud toporul cum doboară,
Mă dor ecouri, dacă strigi...

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza din Brevi finietur... (2002)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!