Textele de mai jos conțin referiri la vinovăție, dar cu o relevanță mică.
Servus, Diogene!
Liniștea pe grind
Ca un lucru vechi
'mi-ntră-n urechi
Numai țiuind
Stelele pe cer
Una câte una
Se sting ca și luna
Și pe urmă pier
Patru și un sfert
Cântă iar cocoșii
Tare. Ticăloșii,
Ce să fac? Îi iert.
Cu sau fără vină
Un nesomn mă bate
Pân-la și juma'te,
C-apoi e lumină
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Rugul
Vinovat de circumstanță,
Vinovat pentru licență
Rup din mine câte-o stanță:
Jubileu? Coincidență?
Numai focul ce mă arde
Și ascuns interior
E păzit de halebarde
Și de magul Melchior
O combustie suavă
Coborând din alte sfere
Zăvorât într-o enclavă
Între două emisfere
Cine-l vede? Cine-l știe
În plăpânda mea ființă
Unul (care-i?) dintr-o mie
Rugul meu de suferință
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă-mi, iubito, vorbele îndărăt
Dă-mi, iubito, vorbele-ndărăt
Dacă și-au pierdut de mult văpaia
Că ne vine iarna cu omăt
Și-ai să vezi ce rece e odaia
N-ai de unde face rost de șube
Nu mai spun de lemnele de foc
Sunt sătul de câte am eu, bube
Totu-n viață e un fel de troc
Nu-ți oferă nimeni gratuit
Nici măcar un compliment în gaj
Dai ce nu-ți convine și ești chit,
Toată lumea cere avantaj
Dă-mi și luna ce-ți puneam în brațe
La-ntâlniri sau prin telepatie
Pasărea când scapă din laț, e
Alergică la orice colivie
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vremea rătăcirilor
Rod sectanții dintr-o vreme
Cum roade cariul dintr-un lemn
Și lasă ca satana semn
Măcar acesta tot se teme:
De Dumnezeu, de Judecată
Și de pedeapsa ce-o să vină
Ci ei se cred fără de vină
Și-ntru osârdie curată
Despart cuvinte și le-aleg
Din Biblia ce-o-nalță-n sus
Și tot proclamă un Iisus
Pe care nu-L mai înțeleg
Și-aleg versetele din care
Ei scot atât: ce le convine
Și se înalță doar pe sine,
Că ei n-au sfinți în calendare
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Rugă
Pâlpâie o flacără timidă
Umbrele se-nchină la icoană
Oprite grijile din goană
S-au închis în câte o firidă
Tremură și sufletul ca ceara
Binecuvântarea curge ca un har
Psalmii de credință din altar
Luminează fețele cu seara
Jertfa lumânării, purpuriu
Razele aruncă pe pereți
Suferința din atâtea vieți
Să facă roditor acest pustiu
Doamne curățește-ne de vină
Smerenia ne-așează în genunchi
Lumânarea arde ca un trunchi
Noduros, în valuri de lumină
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinii veseli
Ador butaforia măruntă de pănușă
Soarta când e prea ciufută seamănă cu o mătușă
Dacă e milionară, ție n-o să-ți dea un cent
Ba mai cheamă și notarul și te-a scos din testament
De la visele frumoase, până la cele mai abjecte,
Am născut pe rând simboluri, dacă n-am putut afecte
Le-am lăsat ca moștenire unei alte generații
Să mai vină (cine știe!) în coloană cruciații
Zilele în care plouă, parc-am fost, parcă n-am fost
Să-mi aștept diurn beleaua ca să mă găsească-n post;
Achit, semnez și tac, mă reîntorc la vatră
Și-nchid poarta să n-aud, câinii veseli cum mă latră...
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Palma condamnatului (după un caz real)
Singur într-o celulă,
neputincios între zidurile groase
și pe deasupra condamnat la moarte;
Condamnat la moarte printr-un
nenorocit concurs de împrejurări
și un șir de erori incredibile;
Câte din acțiunile oamenilor
sunt într-adevăr perfecte?
Către cine să-și urle nevinovăția
dacă nici un juriu nu l-a luat în seamă?
Somnul nu se mai atinge de el.
Oamenilor,
de ce vreți să îmi luați viața
pe care mi-a dat-o Dumnezeu
și eu n-am nici o vină?!
Și punându-și palma pe zid,
disperarea din el a strigat:
- Nevinovat sunt eu, Doamne,
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Paso doble (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visez
Neștiut periplu visul
În oceanul de mister
Unde s-a deschis închisul
Altei vămi în efemer
Fulger scurt lucind în beznă
Universu-apropiat
Doar inelul de la gleznă
Țintuindu-te de pat
Ești aici. Dar și departe
Dormi. Dar și călător-ești
Într-o lume ce desparte,
Cerul de cele lumești
Unde este cheia, codul
Netrecutelor trecute?
Alexandre, taie nodul
Funiilor revolute!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinovat pentru speranță
La fiecare oază în pustiu
Îmi încarc desaga cu iluzii
Ca să-ntreacă dărnicia muzii
Pomenită într-un interviu
Și bucuria mi-i puțină
Că supralicitează prețul
Și nici disprețul, nici județul
Nu au puterea s-o susțină
Eu nu sunt vânător de dividende
Ci numai vinovat pentru-o speranță
Care-o comut din stanță-n stanță
Și cu scadența la calende
E mult mai greu un jug de dus
Decât Sisif cu bolovanul
Sperând că mâine sau la anul
Vei spune tot ce ai de spus!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptare fără miză
așteptare fără miză
somnul greu îmi dă târcoale
și prin apele domoale
nu adie nici o briză
a murit orice elan
parcă-aștept de ani întregi
elixirul unor regi
sau popas la câte-un han
întrebați-mă că nu știu
parcă nu-mi doresc nimic:
tron din care să abdic
sau livrea de vizitiu
aș pleca într-un surghiun
să mă ardă, să mă mustre
discordante și ilustre
valurile de simun
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Încăperea sumbră și mică
nu bănuiam c e avea să mi se întâmple:
metronomul îmi bătea în tâmple
așteptam să se lumineze de ziuă
iar pe deasupra și o
senzație stranie de frică
Nu știam ce avea să urmeze
și mă simțeam vinovat
toată lumea mă arăta cu degetul;
Parcă mă aflam într-un ținut de uriași
Și ce însemnau aceste metereze
din fața ușii la do pași?
Cineva mi-a pus în mână
o hârtie cu pecete,
altcineva m-a luat de mână și m-a dus
în fața lor o mulțime de necunoscuți
Mișcările tuturor erau încete
și când acela a întrebat dacă mă recunosc,
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât o să meargă trucul?
Prea multă-nghesuială
mai puțini afară la lucru
mai mulți înăuntru, cu mâna-ntinsă
cu farfuria linsă
dar cât o să meargă trucul?
că-ți vine să te iei cu mâinile de cap
de capul tău, de capul lui
de capul lor
că ăsta nu e viitor!
Cine te strigă
cine te mămăligă
de dimineața până seara
ai ochii ca ceara
dincolo de care nu se vede nimic
și asta mă intrigă
Confort și mâncare
mâncare și confort
ești mai rău ca un fort
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jocul nostru se-ntrerupea brusc
Jocul nostru se-ntrerupea brusc
În zilele ploioase ca o
Veveriță când ieșeam să-mi usc
labele. Iar tu strigai: Makao!
Înghețase-n baltă pipirigul
Eu aveam o teamă de scaieți
Tu fugeai să nu te prindă frigul
Să întâmpini alte dimineți
Nu iubito, munții nu-s de vină
Dacă tu nu mai citești jurnalul
Trage storul, fă lumină,
Clovnul a fugit cu carnavalul
Murgul necheza. Săreau scântei
Ca dintr-o brățară de bazalt
Câte vorbe fără de temei
Îngropăm cu ziua în asfalt
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Floare de lotus (2006)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iar aveți nevoie de votul meu
Nu mai scoatem nici o vorbă
Să nu ne mai bage pumnu-n gură
Toți acei care ne fură
Și din pâine și din ciorbă
Interesele magnații
Și averile oculte
Că se tem să nu-i asculte
Crișurile și Carpații
Fiece orchestră cântă
O, din umbră, partitură
Talpa e aceea care îndură
Greu-n fiecare trântă!
Ne îmbătăm cu apă rece
Și cu vorbele viclene:
Geaba dați vina pe lene
Și pe piramidele aztece!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptul la visare
Dacă-i vorba de ales
Dați-mi tot ce mi-ați promis:
Dați-mi dreptul meu la vis
Că l-ați invocat prea des
Dați-mi liniștele care
Le răpiseră ceilalți
Când cobori să te înalți
Stinge vântul felinare
S-a făcut prea multă larmă
C-au să vină gunoierii
Inimă, să nu te sperii
Că tu n-ai permis de armă
Un pikamer ce nu sparge
Nici asfat, nici asfaltite
Leagă nopțile tihnite
Cu o spaimă de catarge
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Condamnații
Condamnații din sanatoriu
Se uită cu jind prin ferestre
Sănătatea, singura lor zestre
A ajuns detaliu derizoriu
Se simt mai vinovați ca la-nceput
Pe umeri duc o tristă condamnare
Că nimeni pe pământ putere n-are
Să le redea întâiul lor statut
Zilnic fac controale de rutină
Și înghit pastile de tot felul
Frica morții le mărește zelul
Că ei zilnic merg înspre ruină
Lasă-n urmă un crâmpei de viață
Unii chiar neveste și copii
Conjugarea verbului a fi
Le-a fugit definitiv din față
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflă vântul
Soarele iubit ne dă cu tifla
Ascuns voit sub o perdea de nori
Bicisnicii de vină purtători
Pândindu-ne de când e lumea, chifla
Suflă vântul întrebări tăioase
Iarba a-mbrăcat cămăși de frig
Ciulinii țin congres în pipirig
Remușcări târzii până la oase
Streșinile dau subit în plâns
Lumea zorită cade sub umbrele
Șirete sindicatele de iele
Cotrobăiesc arhivele de spânz
Bureți parșivi dedați la simbioze
Se dedulcesc cu vestă antiglonț
Curte făcând Claudiu-lui Bleonț
Pentru-o regie pastilată-n doze
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
V-am trimis curând o carte
V-am trimis curând o carte
Și smerit aștept răspuns
Care nu a mai ajuns
Nici întreg și, nici în parte
Dar maestre, nu se poate
Orice simplă uzurpare
De prestigiu, nu mai are
Circumstanțele ei, toate
Și mă-ncarc atunci de vina
C-am pus mâna pe condei
Supărându-i pe ahei
Și oprind în geam, lumina
Vă eliberez de facto
Admițând fără efort
Că speranța din acont
Valorează cât exact, o
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asasin în serie
Societatea care transformă
un înger de copil într-un asasin
în serie, este bolnavă!
-----------------------
Un copil a pus mâna pe-o armă
Și-a-mpușcat colegii lui de clasă
Răniți și morți, poliție, alarmă
Apoi s-a sinucis și, nu-i mai pasă
Ce mai e în lume azi de preț?
Armele se vând ca pâinea caldă
De sus și până jos, doar un dispreț,
Omenirea-n suferința ei se scaldă;
Filmele sunt pline de omoruri
Crimele au coborât în stradă
Se frâng în fașă neștiute zboruri
Și curge sânge pe zăpadă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnule ministru de externe
Domnule ministru de externe
Ne simțim mereu mai vinovați
Umbra lumii peste noi se-așterne
De jos, dinspre Danubiu, spre Carpați
Dumneavoastră sigur că știați
Sita interesul cum și-l cerne
Domnule ministru de externe
Ne simțim mereu mai vinovați
Un atu când vreți să-l câștigați
E și nu e-o treabă de guverne
La mesele de joc între pirați,
Principiul jecmănelilor etern, e
Domnule ministru de externe...
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Untaru despre vinovăție, adresa este: