Iluzie oftică
Ce proastă pari, lumina mea,
De carne căzătoare stea;
De ce te-ai fi desprins de cer,
Să cazi în golul efemer?!
Ești ofticată, mi se pare,
Pe cer, și-ai vrut să cazi în mare,
Sperând că marea-i pentru tine
Un cer care ți se cuvine.
Visând că ești un corp marin,
Ai ars în ochiul meu puțin;
Crezând că ești un corp ceresc,
Am îndrăznit să te iubesc.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (27 iunie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eternul vis
Soarele răsare-n ciuda mea,
Vrea să văd că nu ești lângă mine
Și că doar în vis te pot avea.
Ochii mei nu se mai pot abține...
Și se pun pe plâns în pernă,
Fiecare strâns închis,
Că nu-i dragostea eternă
Pe pământ, decât în vis.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orbesc de dor
Afară, cerul e-nnorat,
În suflet am un strop de soare,
Pe care, tainic, l-am păstrat
Din tine, astrul meu, și care
De cald și de urât îmi ține
Când este noapte sau e nor,
Când iarna semne dă că vine,
Când ochii mei orbesc de dor.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsăritul orbului
Noaptea-i multă, ziua e puțină,
Zorile întârzie să vină,
Soarele se lasă tot mai greu
Răsărit pe cer din ochiul meu.
Nu mai am de ce să mă iubesc,
Din moment ce nu mai reușesc,
Din uitare sau din uitătură,
Să răsar un soare, fără gură!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (6 februarie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbet gol
Inima mea e o rebelă,
Pleacă prin ploaie-n pieptul gol;
Capul meu sec, purtând umbrelă,
Se ține după ea domol.
Când ochii le privesc din unghiul
Unui geam rece, picurat,
Ea parcă-i tusea, iar el junghiul;
Zâmbesc, dar unde-or fi plecat?!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la ochi, dar cu o relevanță mică.
Mlădiere - Veșnicie
Ochii timpului sunt orbi,
Timpul vede prin călcâie,
Două ciocuri ca de corbi
Dat-au chipul de momâie
Timpului ce, de-ar zări
Frumusețea ta, iubire,
N-ar mai trece, s-ar opri,
Mlădierea să-ți admire...
Iar lumea, prin urmare,
Ar fi nemuritoare.
poezie de Marius Robu (3 ianuarie 2022)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alchimie
Ochii mei când îi privesc,
Sânii tăi se întăresc.
Gura de i-ar săruta,
Sânii nu ar înceta
Procesul de întărire.
Excesul de fericire
Le dă, în mod palpitant,
Tărie de diamant
Cu foarte multe carate,
Deci maximă duritate;
Doi sâni, două nestemate.
poezie de Marius Robu (10 decembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viță veche, viață nouă
Duminecile-n care nu vorbim,
Altare fără slujba liturghiei,
Le dăm la schimb, să nu păcătuim,
Ca pe grijanie, doar poeziei.
Zilele-n care ne-auzim, dumineci
În care tu, în loc de liturghie
Și acatist, voind să mă cumineci,
Îți dai potirul buzelor doar mie
Din care gust ca dintr-o limbă veche
Un vin la fel de tânăr ca noi doi
Când mă săruți cu vocea pe ureche
Și-nchidem ochii vremii... amândoi.
poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineață (5 mai 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea Soarelui
Dimineața, când răsare soa,
Eu l-întreb: Tu ești același, oa?
Nu cumva mai ai, de schimb, un fra
Geamăn? Vă deosebiți la ra.
C-ale tale sunt mai albe, par,
Parcă-s ale lui în plină iar,
Însă noi suntem în toiul ve,
Pielea noastră gustă ce nu ve
Ochiul. Pe scurt, razele UV.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-oi fi?
Iubirea mea-i ascunsă în poezia mea,
Cum e, în miezul zilei, ochiului, orice stea;
Iubirea ta-i ascunsă într-o tăcere grea,
Cum e, în miezul nopții, soarele, steaua mea.
Cum soarele e steaua mea, iar tu ești soare, soare-al meu,
Tăcerea-i poezia ta. Și mă-ntreb: oare ce sunt eu?
poezie de Marius Robu (6 septembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rusaliile sinelui
Noi serbăm, de Sânziene,
Florile din toiul verii,
Ce se-arată prin poiene
Ochiului cald al muierii.
Noi serbăm de Sânziene
Florile ce vindecă
Rănile ce trec alene,
După ce ne spintecă.
Noi serbăm de Sânziene
Florile fără miros,
Din copilării perene,
Ce s-au petrecut frumos.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (23 iunie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt nebună de iubire
Sunt nebună de iubire
Și mi-e dor de fericire
Mi-a spus inima bătând
Suntem stele căzătoare
Ne-a orbit setea de soare
Mi-au șoptit ochii plângând
Dacă nu m-adăpi acum
Până mâine voi fi scrum
Gură sunt și vreau sărut
Mi te dau cu trupul tot
Suflete, că nu mai pot
Dă-mi ce nici nu ți-am cerut.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt nebună de iubire
Sunt nebună de iubire
Și mi-e dor de fericire
Mi-a spus inima bătând
Suntem stele căzătoare
Ne-a orbit setea de soare
Mi-au șoptit ochii plângând
Dacă nu m-adăpi acum
Până mâine voi fi scrum
Gură sunt și vreau sărut
Mi te dau cu trupul tot
Suflete, că nu mai pot
Dă-mi ce nici nu ți-am cerut.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (18 decembrie 2006)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vatra
Ochii tăi nebuni ca vântul,
Dorul meu nebun ca focul;
Cerul ațâțând pământul,
Visul ațâțând norocul.
Dacă te-ai tăia la deget,
Ochii mei te-ar face bine
Grabnic, numai să nu preget
Să mi-aduc ochii la tine.
Vino, dragoste, ca norul
Și te vindecă pe loc;
Dacă stai, dai cu piciorul
Ațâțatului noroc!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (12 mai 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ci
Dacă nu te-am mai putut scoate din inima mea,
Mi-am scos inima din piept, și-acum trăiesc fără ea.
La fel am făcut cu mintea, din capul meu să te scot,
Și-acum trăiesc fără minte, dar mă dor de nu mai pot,
Ochii. Să mi-i dau afară, chiar astăzi am început,
Însă ochii mi-au strigat că ei nu te-au mai văzut...
Ci mă dor
Numai de dor.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenușa din urmă
Dimineața iubirii mele
Se-nalță pe aripi de curcubeu,
Se ascunde în inima ta
Să aibă vibrații mereu.
Amiaza iubirii se-nalță în cer
Pe raze ce-atârnă din soare,
Tu-mi aduni umbra în roua
Ochilor descântați de o floare.
Acum, înserarea iubirii
Șterge luna din elipsa nocturnă,
Tu vrei dimineți și amiezi,...
Cenușă-s din toate-ntr-o urmă!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ocazie de toamnă
Toamna și-a pus covor de frunze moarte
Pe drumul clandestin ce ne desparte.
Dacă nu știm să profităm, va trece,
Înlocuit de preșul alb și rece
Pe care ne vom teme să călcăm,
De semnele pe care le lăsăm,
Căci urmele se văd și vom fi prinși
Ca doi fornicatori cu ochii ninși,
Ce s-au decis tardiv, ca să mai vadă
Atuul frunzei față de zăpadă.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Praznic
Ca unui pusnic de o liturghie
Mi-e dor de gura ta duminica,
O săptămână e o veșnicie
În care nu mă pot cumineca.
Și precum fiarei pândind o pradă
Îmi salivează ochii de tine,
Buzele mele vor să te vadă,
Șterse de limba ce-aude bine...
Și toate simțurile-ndată,
Ca niște pui flămânzi de leu,
Te vor, bucată cu bucată,
Ca pusnicul pe Dumnezeu.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăcașul viselor de noapte
Visele de noapte sunt mai rușinoase,
Vin după apusul soarelui, să plece
Până să răsară, monahii sfioase
Care știu că viața precum visul trece.
Nu deschide ochii, vreau să mai trăiesc!
Locul meu pe lume - doar visarea ta,
Ziulica toată stau și mă gândesc:
Visele de noapte, ziua unde-or sta?
Cred că e un fel de mânăstire,
Unde se trăiește cu iubire.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (21 septembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii tăi - sorii mei
Când te privesc, altfel vorbesc,
Când îți vorbesc, altfel privesc,
Când mă gândesc la tine... cresc
Și te-ndrăgesc de înfloresc,
Deși, afară și-n viața mea,
Începe toamna; O, cât aș vrea
Ca bătrânețea să ne mai stea
Întemnițată, de s-ar putea...
S-apuc să îți sărut-privesc
Picioarele când ostenesc
Și ochii-sorii când sunt triști,
Ca mulțumire că exiști.
poezie de Marius Robu (20 septembrie 2022)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Marius Robu despre ochi, adresa este: