Citate despre ambulanță, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la ambulanță, dar cu o relevanță mică.
#
ai scris o mulțime de poeme pentru sacha
și niciunul n-a fost despre sacha.
toate au fost despre cum trebuie să fie
distrugerea slăbiciunilor,
atingerea valvelor inimii, pentru ca aceasta
sa nu se oprească.
înghițirea comprimatelor cu eliberare prelungită ca și
mâine să fie o zi frumoasă.
ai scris cu un creion mecanic prin care
la fiecare apăsare ai mai crescut cu
un milimetru,
la fiecare apăsare,
ai absorbit cu tifon
sângele,
care a curs prin venele orașului,
acest cadavru ce nu apucă
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se făcea că pluteam deasupra mea
Se făcea că pluteam deasupra mea
Și discutam felurite subiecte,
Îmi aminteam ce mi-a spus profesorul de sport,
Că sunt o calamitate, iar eu l-am înjurat,
El a chemat o ambulanță și m-au dus la spital,
Acolo, toți umblau în halate largi, albe,
De atunci nu-mi plac halatele albe,
Ce faci, măi băiete, mă întreba un prieten,
Nu mai mergi în insula Creta?
Nu mai am timp, am răspuns, nu mai am timp
Și nici răbdare, aș înota desigur, aș înota mult,
Aș scrie versuri înotând, Fridolina,
Rău visează Fridolina, lumea este foarte trează,
Eu aș dormi, aș dormi, prietene,
Lumea imnu-l fredonează,
Vin groparii de la bază, dar filiera Barbarosa
E cu ochii pe micoza ce se urcă precum roza,
Pe castelul din Formoza, unde stă madam Ciroza.
Juna mea, Periculoza, dă-mi ce ai,
Osteoporoza, ca să pot sări, săream
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ambulanța
Șoferul, agitat, sub scări la bloc:
"Măi fraților, mă țineți mult pe loc?
Posibil să ne moară pacientul!"
- Răbdare, acuși semnează testamentul!
epigramă de Ana Marinoiu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La cantina de acasă
eu mi-am petrecut ultimul an între alei și gargare de cafea,
dușuri lungi, saune spontane, trei mișcări de brațe laterale,
învârtitul vaselor ca un jockey, buretele produce muzică sintetică
pentru cine nu știe, așteptând să fiu văzut de patru ochi, dar cum lucrurile
nu merg ca în basme, acești ochi s-au uitat la mine ca niște derbedei,
"băiatu', n-ai și tu un foc?"
"n-am". E răspunsul meu final. Aș adăuga, dacă
mi-ar permite controlorul între vagoane, "vă recomand să
vă luați chiar voi unul sau mai bine zis să vi-l făuriți".
în fine, ultima saună a fost o cameră a sirenelor, oricum e plin
orașul de ambulanțe, poate ar trebui să ne viziteze și pe noi din când în când,
să ne resusciteze piepturile amărâte, du-te vino, hai că e vineri,
dar abia aștept să scap naibii de voi la o cafea, la Hornbach sau la înot.
Tolstoi avea dreptate, ce să mai. Și cumva știu că nu e bine nici așa,
n-are cum, dar sunt și eu destul de cotoi afurisit cu blana în locuri peticite,
și sunt convins că și ceilalți motani fură oase la cantină, le păstrează pentru ei.
poezie de Virgiliu-Andrei State
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea târziu
nu știam
dacă noi adusesem ploile
țipătul albastru-cu-sânge al pământului
orbecăind dintr-un orfelinat în celălalt
(re)fluxul nu mai respecta
nicio lege științifică...
nici măcar poetică
sufletele noastre se ștergeau
asemenea literelor inundate
păsări se agățau de cuvinte
într-o șubredă intuiție
a conceptului de ʽsalvareʼ
nu știam dacă din lut... dacă din ape...?!
ambulanțe își purtau albul... indeterminarea
mersul de la un capăt la același... al materiei secundare
în fapt destinul ca un suicid
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Syria
acum o să scrii despre drumurile șerpuitoare
pe care merg ambulanțele înspre locul accidentelor
// tot ce faci tu cu dorințele tale te privește //
există momente mai puțin cunoscute despre care istoricii nu vorbesc / asta ca sa nu ne înspăimânte
prea mult dorințele noastre obsesive de a fi bine /dar nu este bine
îngerii nu ți-au spus niciodata asta
în zonele controlate de armată nu e bine să intri
acolo doar copii nevinovați ai syriei își pleacă piepturile lor
mici de pasăre / dar simți și tu jugul foamei și al trădării
camera este goală
//
dragostea a dispărut din ea / ieri a fost ziua scrisului de mână
și ai scris cu ambele mâini: nu există dreptate - acest truism
pe care istoricii încearcă să-l ascundă în cărțile lor mari și groase
mâinile le-ai unit apoi învârtind starea de neliniște într-un carusel
acolo toți morții te așteaptă să le spui: așa va fi în viitor
aici unde orașele lumii continuă să urce în trepte
ca și cum ar fi animalele grase și multe dintr-o ierarhie bătându-se pentru o halcă de carne în care
nimeni
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moshi_moshi
.. mă auzi?
începe el trăgând de volan
cât să nu calce o oaie cu accent celtic sau
vreun arici cu ideații suicide
te aud șoptesc eu -
o frunză lipită temporar de parbriz
expirăm îndelung și ne ținem puțin de mână
până trece țipătul unei ambulanțe
în care funcțiile vitale sunt
două paralele la care
evoluează un suflet anonim
ce faci baby?
îmi alung o șuviță de păr de pe frunte
am emoții și el habar nu are
evit un biciclist și cuvintele mari
îi ascult vocea călcând prin mine cu
dosarele zilei sub braț
amestec de adrenalină cu zaț
[...] Citește tot
poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neputință
Când mâna mi-e legată
și ochiul jartelat
implor divinitatea
și caut împrejur,
care îmi e păcatul
și cât o să îndur.
Capcane la tot pasul
croite-n vicleșug
ți-nalță slăbiciunea
la rang de performanță,
măciuca ce urmează
te pune-n ambulanță.
Nu scapă oaie neagră
din munca de-ndreptare
dau lapte, miei și lână
dar semnul de turbare,
atârnă ca o piatră
și duce la pierzare.
"Opriți măcelul"
spunea un general necopt,
[...] Citește tot
poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iluzia căldurii
Dacă nu m-aș mai trezi
n-aș mai putea face diferența
dintre ce-i real și ce-i vis,
îmi zic, pierdută-n peisajele rurale,
într-un bus supraaglomerat,
cu drumul denivelat
dedesubt transmițând vibrații în fiecare fibră,
dacă nu m-aș trezi
într-o zi, printre pernele pufoase
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici sete pârjolită nici apă care doare
(nu mă rog: "îndepărtează de la mine paharu acesta")
sunt prea vie mamă
moartea aceasta pe care mi-o torni în pahare
nu mi-a fiert destul în artere
această mână de lut inconștientă se spăla de păsări
în fiecare amurg
ca să poată simți încolțirea pădurii carnea se-mpăna cu lumi fără dimensiuni palpabile
veghea ta mamă se-ntindea asupra nimicului
nu puteam locui în respirația asta
pâinea să-ți fie unsă cu dimineți văzătoare
ți-am lăsat bilețele în toate pliurile nopții tu ai râs de cuiburile în care ascundeam cioburi de zbor
pentru un mai târziu încă verde
prea des înnodam între noi doar brațe risipite prin lucruri fără valoare
ambulanțele copilăriei circulau între noi cu ușile smulse
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înapoi la poveste
Nu mi-e teamă să mă-nchid cu tine
într-un bloc de piatră, într-un miez de copac.
Nu mi-e teamă că ne va asupri o plictiseală eternă,
ci că va trebui să ne iubim de-a-n picioare, să tac,
și-apoi s-adormim pe hoituri necioplite,
de eroi necunoscuți, nenăscuți în vreun veac.
Între două statui, zborul sărutului e de genul neutru.
Mai ales între două statui apropiate ca vârstă,
cusute pe linia inimii cu ață de sac.
Cât am iubit libertatea țiganilor și boieria speciei
tivită pe os, cât am zăcut pe funduri de lac,
slugărind un imperiu al foamei,
mut ca o șenilă de templu!
Îmi închipui cum ne strângem mâna sau ne
gâtuim sufletele, în același punct, în același timp,
cu o aroganță de picol întărit de nevoi
și sufletele, gâtuite, cu sfoara capului tăiată,
se-nalță îmbrățișate ca două mâini
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Hibernaris (2001)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și a fost seară și a fost dimineață
[ziua a patra]
astăzi am să-ți vorbesc despre moarte ca despre
un smartwatch cu pedometru: știi cât mai ai de trăit
dacă-i numeri pe cei ce nu-ți mai sunt
la început toți credeau că va muri spaima
bătrânul nebun cu trei fire de păr pe ceafă
o dimineață întreagă băuse
și o după-amiază întreagă dormise cu capul pe o bordură
vopsită cu mâna lui
când s-a trezit seara fața i se umflase
ca un pește balon scos din acvariu
au chemat ambulanța l-au dus la psihiatrie
acolo a intrat în sevraj apoi a dat în demență senilă
[...] Citește tot
poezie de Emilian Valeriu Pal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liviu Dragnea
Liviu Dragnea sună la ambulanță:
Am nevoie de pastile,
Cred că am o boală rară,
De vreo șase luni de zile,
Nu pot ca să ies afară.
epigramă de Virgiliu Talpes (4 noiembrie 2019)
Adăugat de Virgiliu Talpes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre ambulanță, adresa este: