mucenici

Un dram de noroc

De voi mai fi, după ce nu voi mai fi,
Ochi aş vrea să fiu, pentru o fată nedăruită,
Stîlp, în locul celui căzut de la casa noastră
Şi lumînare pe cartea de seară a ultimului schimnic,
Răsură aş vrea să fiu lîngă glezna
Fetei care-a privit în taină tristeţea
Şi picior pentru cel ce n-a putut ajunge
La taina cea mare a izvorului,
Şi izvor pentru fraţii mei, însetaţii,
Şi-un dram de noroc pentru Mama,
Spre a putea şi ea, biata, desluşi
Măcar cîteva semne din prea sfînta Biblie
Lăsată nouă,
La 16 iunie 1889,
De marele mucenic Mihai Eminescu.

poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de Ela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stihuitorii lui Hristos

Sunt trist, bolnav sau poate surd
de ploaia de cuvinte grele
din vorbele drăceşti, urlând,
din cântecele rele.

Eu vin la voi, stihuri sfinte,
Din cântari şi rugăciune,
care-n zilele cumplite
mi-aţi fost pâine şi minune.

La voi, rapsozi ai lui Hristos
ce aţi postit cu rânduială –
ne-aţi dat în dar cuvânt frumos,
cum l-aţi trudit cu osteneală.

La icoana ta mă-nchin,
lucrătorule cel darnic,
vine vremea, drag creştin,
să te pomenim la praznic.

[...] Citeşte tot

poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creştine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de soare-apune

O, noptatica zvâcnire de aripă a sufletului:
Păstori, odinioară mergeam pe lângă păduri în amurg
Şi pline de umilinţă urmau sălbăticiunea roşie, floarea verde
Şi izvorul gângăvind. O, străvechiul ţârâit al greierului de casă,
sânge înflorind pe altarul jertfei
Şi strigătul păsării singuratice peste liniştea verde a iazului.

O, voi cruciade şi aprinse mucenicii
Ale cărnii, căderea fructelor de purpură
În grădina serii pe unde în vremi de demult treceau evlavioşi apostoli,
Oşteni acum, trezindu-se din răni şi vise stelare.
O, delicatul mănunchi de albăstrele ale nopţii.

O, voi vremi ale tihnei şi ale toamnelor de aur,
Pe când noi, călugări paşnici storceam struguri de purpură
Şi-n jurul nostru sclipeau colina şi pădurea.
O, voi vânători şi castele; tihna serii,
Când în chilia sa omul cugeta la cele drepte,
Şi-n mută rugăciune se răsucea după capul viu al Domnului.
O, amarele ceasuri ale decăderii,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Georg Trakl
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În societatea secularizată de azi, creştinului îi este cel mai greu să-L mărturisească pe Dumnezeu. Dar cauza impedimentului său e însăşi puţina-i credinţă. Căci spre deosebire de mărturisitorul cel devenit deja mucenic, creştinul de azi nu are de înfruntat sabia călăului, ci doar ironia necredinciosului.

Gheorghe Pârlea (13 ianuarie 2023)
Adăugat de Gheorghe Pârlea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerii care îşi păstrează fecioria până la cununie pot fi asemănaţi cu mucenicii. Spun aceasta pentru că, în zilele noastre, războiul acesta nevăzut împotriva ispitei curviei este foarte dur şi trebuie tărie, pricepere, curaj, răbdare şi dorinţa de a fi plăcut lui Dumnezeu ca să îl poţi duce până la sfârşit.

Arsenie Boca în Din învăţăturile părintelui Arsenie Boca. Tinerii, familia şi copiii născuţi în lanţuri (2005)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai ca rob ucenic, ajungi mare mucenic.

citat din Savin Popescu
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul bărbatului hotărât să respecte tradiţia de Sf. Mucenici

Nu mă pot pune-n impas,
Patruzeci de păhărele!
Mă dau de al morţii ceas
Şi le birui eu pe ele!
Chiar de-n urmă am rămas
Şi în faţă văd doar stele,
Nu mă pot pune-n impas,
Patruzeci de păhărele!
Pân' le termin nu mă las,
Nici dacă mă fac surcele!
De sar peste parastas
Şi-ajung oale şi ulcele,
Nu mă pot pune-n impas!

rondel de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul unei scrisori

În citadela de pe hartă
Cu mândri musceleni voinici,
Trăit-au vrednici mucenici
Ce dăltuit-au limbii soartă,

Dovadă clară că pe-aici
N-a existat o limbă moartă,
În citadela de pe hartă
Cu mândri musceleni voinici.

Iar, unu', Neacşu – minte brici –
A scris de otomani cu artă
Scrisoarea despre-nalta Poartă
Ce-a fost trimisă la amici,

(D)in citadela de pe hartă.

rondel de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poarta Raiului

Motto:
Nu aurul, ci moaştele sfinte sunt avuţia unei ţări.

Poate că am ostenit să plâng un iad,
Sodome şi Gomore de-amar,
Pe Samsoni şi Caini, pe ingerii ce cad,
străine locuri, chipuri de coşmar.

Mă vreau acum la mine-acasă
loc de verdeaţă, loc minunat,
unde Biserica e încă mireasă
şi Iisus Hristos e cel înviat.

Căci eu sunt din ţara de brazi şi de har,
eu sunt din turma Tatălui,
drumul meu nu fu-n zadar,
căci am bătut la Poarta Raiului.

Eu sunt din ţara cu mucenici,
cu voievozi mărturisind credinţa,

[...] Citeşte tot

poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creştine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Gheorghe, mucenicul mare

Patronul trupelor călare,
Omorâtorul de balauri,
Din zări apare şi dispare
În plaiuri pe un cânt de naiuri.

În proorul primăverii noi
El vine blând, cu suflet cald
Şi parcă păstoreşte oi
Şi miei cu ochii de smarald.

Azi suntem mai sfioşi şi buni,
Zărindu-l în plai, călare
Şi cu crenguţe din aluni
Îi facem... întâmpinare!

Lui Gheorghe, mucenicul mare -
Patronul trupelor călare.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare de creastă înaltă, rourată

Amforă de rugăciuni,
Sfântă Justina fecioară
Cu sceptrul Sfintei Cruci şi cunună cerescă
În fulguire harică, uşoară,
Paşi adânci prin smirnă şi mir,
Duh smerit, porfiră, Potir

Roagă-te Domnului pentru noi!

Floare de creastă înaltă, rourată,
Ridică-ne, Justina,
Psaltire de nădejde în nevăzut război
Prea Sfintei Născătoare
Candela-ţi, pe cer de literă înmiresmată,
Ne fie Ocrotitoare!

Te roagă pentru noi!

Sfântă Muceniţă Justina,
Mireasă lui Hristos, acatist,

[...] Citeşte tot

rugăciune de Mihaela Vlasin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur stăpân

Pe căi alambicate şi caste
Sunt îngeri cu aripi albastre
Obosiţi de tăceri şi murdari,
Cu gânduri mâncate de cari.

Sunt sfinţi cu un suflet ardent
Creând ilicit, transcendent,
În forme diforme lumini...
Sunt flori şi miracole, spini...

Sunt ape-oglindite-n înalt,
Sunt flăcări şi vorbe ce ard,
Sunt eu doar o clipă-ntr-o zi
Iubirea şi verbul "a fi".

Sunt arhierei şi-n tăceri
Sunt oameni şi azi, ca şi ieri,
Atei, mucenici ori sihaştrii
Stăpâni peste munţii albaştrii.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul adresantului nemulţumit

Mă necăjeşte viaţa cu-o chichiţă,
De când stau eu, la casă, în oraş.
Pe strada mea numai vreo poştăriţă.
Ce să vă spun?! Nici urmă de poştaş!

Aş alerga precum o şcolăriţă
Şi i-aş ieşi 'nainte mintenaş.
Mă necăjeşte viaţa cu-o chichiţă,
De când stau eu, la casă, în oraş.

Ca să nu credeţi că-s vreo muceniţă,
Am peste drum un hâtru de unchiaş
Cu care schimb din poartă-o vorbuliţă,
Dar ce frumos ar fi să am poştaş!...
Mă necăjeşte viaţa cu-o chichiţă.

rondel de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul tradiţiei de Sfinţii Mucenici

Tradiţia e pentru mine lege:
Pahare, câte-s scrise, dau pe gât.
Doar n-o să mă împiedic eu de-atât;
De mâine, o să văd eu cum m-oi drege.

Aşa că trec la treabă hotărât.
Şi de sub masă de mă vor culege,
Tradiţia e pentru mine lege:
Pahare, câte-s scrise, dau pe gât.

Nimic nu-mi stă în cale, mă simt rege.
Mândru privesc în jur, dar şi-oţărât.
Nimeni nu pare a mă înţelege;
Toţi cred, cu viaţa, că mi s-a urât.
Tradiţia e pentru mine lege:
Pahare, câte-s scrise, dau pe gât.

rondel de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dăscăliţa

Când, tremurându-şi jalea şi sfiala,
Un cânt pribeag îmbrăţişează firea,
Şi-un trandafir crescut în umbră moare,
Şi soare nu-i să-i plângă risipirea,
Eu plâng atunci, căci tu-mi răsai în zare,
A vremii noastre dreaptă muceniţă,
Copil blajin, cuminte prea devreme,
Sfielnică, bălaie dăscăliţă.

Ca strălucirea ochilor tăi limpezi,
Poveste nu-i mai jalnic povestită,
Tu eşti din leagăn soră cu sfiala,
Pe buza ta n-a tremurat ispită.
Cununa ta de zile şi de visuri
Au împletit-o rele ursitoare,
Ca fruntea ta nu-i frunte de zăpadă,
Şi mână nu-i atâtea ştiutoare.

Moşnegi, ceteţi ai cărţilor din strană,
Din graiul tău culeg învăţătură,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Octavian Goga din Poezii (1905)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luatu-ti-ai aripi

Se rostogolise cu privirea senină spre Cer
Printre picioarele lor putea zări lumina
Venise odată cu piatra ce i se înfipse în frunte
Acolo.. coborâră sfioşi rând pe rând îngerii
Duceau cu ei mirosul sângelui tău
Curgea fără nici o grabă
Acoperind tălpile zdrobite
Doar buzele crăpate murmurau
”Milueşte-mă, Dumnezeule după mare mila ta!”

…târziu când trupul hăituit primise odihna
ţi-ai întors privirea
din ea se prelingea iubire
în ochiul drept se zbătea nevrotic o umbră
iar palmele strigau a veşnicie

în tine dansau mucenicii.

poezie de Ioana Bolba
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ridicaţi calice pentru mucenici

În ziua în care cerul se deschide
Ca moşii să se-ntoarcă în pământ arat,
Pe drumul soarelui ce zeii desfide,
Două lumi se unesc în arc primăvărat.

Ridicaţi calice, pline cu vin roşu,
În număr de patruzeci, pentru mucenici,
Focuri să ardă pân' o cânta cocoşu',
Acum pregătiţi ogorul, îndeletnici!

Cei patruzeci de Sfinţi astăzi să-i pomenim,
Din cer se pogoară lumina în cununi
Cum în Cartea Sfântă ne zice Ieronim,
Bine şi belşug să fie, ca-n cozi de păuni.

Colaci din pită dulce cu miere şi nuci
Să-mpărţim la săraci şi să-i blagoslovim,
Lumină s-aducem în incerte răscruci,
Rodul să culegem din pământ neodim.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea

Regină slabă a Cytherii,
Să-mi piei din ochi! Şi ieşi în faţă,
Tu, ce pe ţari cumplit îi sperii,
A libertăţii cântăreaţă!
Cununa frânge-mi mai curând
Şi lira, gingaşele-i tonuri,
Să fulgere viciul de pe tronuri
Şi libertatea să o cânt.

Arată-mi calea-acelui Gal
Cu-avânturile-i îndârjite
Tu i-ai dat imnul triumfal
Prin aspre cumpene slăvite.
Tirani ai lumii, tremuraţi,
Copii ai soartei schimbătoare!
Iar voi, căliţi-vă mai tare,
Sculaţi voi robi îngenuncheaţi!

Oriunde ochii mi-i arunc
Văd pretutindeni bice, fiare,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Puşkin (1817)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioran

de ce plângi, maestre,
şi priveşti printre ferestrele copacilor
lumea
care se-neacă într-un timp efemer?
lacrima ta e picur de lună
pe roua nopţilor de vară;
glsul tău- dangăt de clopot
ce bate
într-un oraş medieval
cu turle, ogive, creneluri şi ciori;
dorul tău- călător,
rătăcit pe neunde,
cerşind o clipa de fericire
printre mormintele cimitirelor
uitate de vreme;
chipul tău- mucenic răstignit
la răscruce de drumuri
cu ochii scoşi
de barbare cohorte de iluzii;
gândul tău,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (14 mai 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradiţia Sfinţilor 40 de Mucenici

TRADIŢIA SFINŢILOR 40 DE MUCENICI

Prin rânduială creştină,
în primăveri se aşteaptă
Sfinţii Mucenici să vină
cu tradiţie păstrată.

Din făină se frământă,
să se fiarbă, să se coacă,
pentru cei morţi să se-mpartă,
mucenici cu miez de nucă.

În chip de om se împletesc,
covrigi numiţi şi mucenici.
Se coc până se rumenesc,
se ung cu miere şi cu nuci.

Prin obiceiuri păstrate
din crudă martirizare,
pomană din ei se-mparte,

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Volumul "Tradiţii creştine şi ritualuri populare româneşti", (septembrie 2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!