tabu

Tu

Este simbolul pentru aproape;
Adresa, în scurt-circuit.
E totul în silabisit...
Formula de intimitate.

Este produs de insistenţă
De mii de ore, de "repit".
E-acceptul, ce l-ai intuit,
E dreptul tău, la existenţă.

Crează rotunjimi de buze;
Pe scurt, e început de vis,
E mijloc, la jurnalul scris...
E-articol, acordat de muze.

Are şi nevrute valenţe
De maniere în argou;
Când prostul crede că-i erou
Făcând melanj, de existenţe.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Griffy, butnarul

Un butnar trebuie să ştie multe despre cilindri;
Dar eu am învăţat destule şi despre viaţă,
Iar tu care te plimbi printre aceste morminte
Crezi că, desigur, cunoşti viaţa.
Crezi, poate, că ochii tăi scrutează întinse orizonturi;
Adevărul este că vezi doar interiorul recipientului în care trăieşti.
Tu nu poţi să te ridici deasupra gardinei
Şi să sesizezi ordinea lumii exterioare,
Văzându-te totodată şi pe tine.
Eşti submers în cofa sinelui tău –
Tabuuri şi reguli şi aparenţe
Constituie doagele butoiului tău.
Rupe-le, risipeşte iluzia
Care te face să gândeşti că butoiul tău este larg şi încăpător cât viaţa,
Şi că tu cunoşti viaţa.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Final

Un tot de scurgeri necontabilizate
Din frică, pe ascuns, sau neştiinţă...
Nu sunt fără de cont şi fără "date";
Irefutabile-s de-o viitoare... neputinţă!

Chiar risc de nu-i, a fost, sau sigur este,
Totul începe cert şi măsurabil...
Prin muncă-l defineşti indubitabil
Trecut, adăugat în lada genelor de zestre.

Un taboo creem cu mintea ce ne-o stoarcem;
Că doar refuzu-opreşte evoluţii,
Uitând de timpul, singur veşnic cu soluţii
Şi linia de start, un "finish" unde... întoarcem.

Indiferent ce-i, spirit, vis, real...
Toate-au un trend, este o scară-n "V";
N-a fost, posibil e, a fost şi nu mai e...
Epuizantul maraton, ce-alergi, către FINAL!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iniţiator?!

... începe oare început sau totu-i doar un ciclu;
cum mobila din lemnul de copac nu-i din seminţe
născute-n luminişuri dintr-un putregai de foste fiinţe
şi Dumnezeu ce-n joacă ne-a făcut, o să mai facă... e arbitru?!?

... şi cel ce-ncearc-avid să strângă, fals să se delimiteze,
nu-i oare om ce-ncearcă să devină un popor
dintr-un amestec de-alte şi-alte naţii, un migrator...
că doar aşa, nu-i un incest... şi face lume, timp să-ncânte?!?

... şi dacă cultivăm mereu, ne educăm unii pe alţii genii
ce-nsămânţăm câmpii, cernoziom şi apoi trăim din grâne...
oare n-om fi pământ aşa cum ni se spune?...
că singuri ne săpăm culcuş final în cripte, de milenii!?!

... şi câine, ce numim domesticul cu crez, că îi dăm casă,
nu-i doar sublim prieten, ci-i prietenia-n sine?!?...
că o deţine, ne-a domesticit pe tine şi pe mine,
în mai uman, mai răbdător, mai sincer!... lui, de noi îi pasă!?!...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noul val

Invazie de poezie într-un tsunami devastator
de liceeni fără de vârstă, ascunşi în valurile fără identitate,
în poze gânditoare, răvăşite de-un tumult cert simulat;
pe gânduri azvârlite pe ţărmuri, să le cucerească
cu mâlul purtat inconştient, fără ştiinţa vreunui învăţător...
Ramasuri de crâmpeie adunate dintre tot felul de citate
lipite pe sentimente cu subiect tabu... de iubiri de neexprimat,
într-o cerşetorie siropoasă, repetitivă, de vocabule să umple o dorinţă trupească.

O-ncâlceală de alge, pătunzător, mirositor putrid metaforistă,
se-nşiruind, dându-şi mâinile-ntr-o mâzgă de netezit creiere
unul de la altul; la fel necultivate, căci s-au înmulţit şcolile
lăsate oriunde, din retragerea apelor restrânse-n matca raţiunii
şi uitate pe-un uscat devastat, ca-ntr-o pictură naivă tristă...
într-o democraţie a liberei expresii, ce i-a prins pe toţi fără prevedere,
se-nsămânţând încet, încet o goliciune invazivă, ca microbii din toate bolile!
... O mare-nvolburată ce nu poate s-adape... din mult-săratu-amărăciunii.

Noroc cu încălzirea globală, ce-ntr-un târziu va topi tot, torente
aluvionare... şi nu vor mai rezista decât cei care ştiu să-nţepe suflete,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce nu public

M-a întrebat mai de curând
Chiar cel mai sincer cititor
Era aşa, ispititor
Şi i-am răspuns cu-acelaşi gând:
- Ce rost mai are să îngroş
Rândurile de scriitori
Când sunt mai mulţi compozitori
Decât ascultători?!
Avem biblioteci întregi
De capodopere uitate
Care se cer a fi curtate
Cum poţi să le renegi?

O viaţă de om e prea scurtă
Ca să citeşti doar nestemate
Şi-atunci, ce bun să public alte
Cărţi mediocre, nu insultă?
Dacă-s atâtea cărţi perfecte
Gândeşte-te la cele care
Au ca pecete, fiecare,

[...] Citeşte tot

poezie de Petrică Conceatu din Volum în lucru - "Noua Geneză" (7 noiembrie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culpabil de clasic

Încerc cu-ambiţia de euristic
Să-mi promovez preopinenţe
În ce cred eu c-am mai artistic...
Să-nving tabuuri, oponenţe.

Lecturile-mi sunt tot mai rare
În cursa spre-un original;
Să nu-mi clonez mod d-exprimare...
Vreau eticul să fiu, moral!

Nu ţin nespus la frumuseţe;
Nu copii Narcis, Freyja, Yiima!
Chiar Laură de-mi dă bineţe,
Nu sunt Petrarca pur... inima.

Pulsul mi-e ce mă înconjoară
Şi simt că-mi năpădeşte porii
Din piele, ţeastă... Iarnă, vară,
Din inimă-s arcuş viorii!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uităm să zâmbim

Permanent îşi afundă privirea pierdută într-un obiect.
Sufletul e gheaţă, ceva acolo e schimbat, pot spune defect.
Nu mai vorbeşte, nu mai răspunde, timpul aleargă, se scurge.
Ne mulţumim că respiră, mănâncă şi merge.
Comunică cu noi şi cu lumea, doar prin acel aparat.
Astăzi gândesc altfel şi blestem ziua când i l-am cumpărat.
Vezi oameni pe stradă, la metrou, la restaurant, la birou.
Captivaţi şi blocaţi mental de acest diavolesc cadou.
Copii, adulţi şi bătrâni, cu voinţa deja încarcerată.
Doar atunci cand dorm, mintea le este eliberată.
Acest nemernic "device", afirm şi susţin că este un viciu.
Iar pentru cei ajunsi în sevraj, să renunţe la el,
e deja subiect tabu, un amalgam şi un sacrificiu.
Am uitat să vorbim, să comunicăm, să iubim.
Fără telefon parcă nu mai gândim.
Devenim zilnic mai ursuzi şi uităm să zâmbim.
Am ajuns să depindem de un nenorocit de obiect.
Diferenţa nu mai facem între greşit şi corect.
Când vorbim şi dezbatem pe marginea acestui subiect.

poezie de Romulus Rapcea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Subiect tabu

mă uit în jur şi nu mai cred
în nimic,
de cele mai multe ori jelim
propria durere,
poate lucrurile sunt orânduite în vreun fel,
poate nu suntem la mila destinului,

nu ştiu de ce,
mai demult linia orizontului
mi se părea senină şi dreaptă,
astăzi se frânge parcă într-un zbor
de albatros rănit,

vine un moment în care începi să pierzi
treptat
câte un prieten,
câte o onomastică,
câte o iubită,
câte o înmormântare
de părinte,

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taboo

Stupid ne bucurăm l-aniversare
Sărbătorind o pierdere-n câştig,
Deşi suntem părtaşi de ani-vărsare;
Moment inubliabil, când destinu-mi strig...

Ne păcălim c-o falsă reînviere
La fiecare primăvară nouă;
Amarul trecerii crezând că-i miere,
Încrezători că vieţile sunt două...

Ne prăvălim în pat, spre dimineaţă,
Neştiind că noaptea-i numai o himeră
Ce poate dăinui-n sfîrşit de viaţă...
Avut ce-l pierdem, ca pe-o efemeră.

La slujbe ne-nchinăm umili la sfinţi,
Făcând un pact, nescris, cu a lor moarte...
Ne pierdem timpul, precum scoşi din minţi
Şi nu petrecem, ne-mbuibăm de carte.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Construcţie

E lumea făcută din rău, e foarte rea,
Zbătându-se-n supremaţii, tabu,
În egoism de-un viitor de acu'
Cu orice preţ; de-ar fi şi de-a elimina!

Este-un tipar preselectat, "puternic",
În mijloace şi căi fără morală;
Că şi el, etic, slăbiciune-i, boală,
Cu învingător cel mai pervers nemernic!

Este emulul zeilor, etern;
Infanterist "erou", cu baioneta
Înfiptă pe la spate... E muscheta
Ce trage-n neştiut, zeificând patern?!

E-al speciei născut; din totdeauna
Cel ce-şi omoară puiul, de-i bastard...
Călugăriţa ce-şi consumă partener... Ard
Popii pe eretici; făcând Soare... Luna!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugen: De atunci şi până acum lucrurile s-au schimbat drastic.
Traian: Da; sunt directorul aceluiaşi Institut, dar ce folos? Ea încă e cu blondul, în timp ce pentru mine e ca un obiect tabu... Eu sunt doar cu Institutul. Şi atât! Asta-i tot ce mi se cuvine, tot ce mi-a rămas.
Eugen: Nu! De ce eşti pesimist?
Traian: Aş zice, mai degrabă, realist. Trebuie să mă mulţumesc cu ceea ce am; poate nu-i foarte mult, poate nici prea puţin, dar asta e. Oricum, nu sunt chiar atât de ghinionist: Chiar dacă nu se ştie, am totuşi un fiu minunat şi cel puţin un prieten foarte bun, adică tu. Şi-n tot timpul ăsta, erai atât de aproape de mine, dar eu nu ştiam...
Eugen: Ah, mă flatezi! Nu cred că sunt singurul tău prieten.
Traian: Nu crezi?! Mai gândeşte-te, Eugen... Cât despre Diana... Un singur cuvânt din partea ei şi... Aş fi în stare să renunţ la tot; n-aş avea ce pierde... Dar nu cred că se va întâmpla vreodată aşa ceva; nu va renunţa ea la blondul ei, iar eu n-o pot obliga. De fapt, dacă mă gândesc mai bine, cred că din cauza ei am păstrat tăcerea în cazul lui Luci, ca nu ea să sufere, ci eu...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duble

E unu-unu, unul ce l-ai ştii şi tu;
neisprăvit, fără pereche, nevrutul nimănui,
de-al dracului ce e! Cu siguranţă, nu
e omul potrivit... Să-şi pună pofta-n cui!.

Doi-doi, sunt siguri cuplul ideal;
amorezaţi până la dramă, caşti
unul spre altul. Doar ceva fatal
i-ar putea despărţi... O intrigă, ce-o naşti!?

Trei-trei, Doamne şi toţi trei, e adulter
din prea mult ignorant; că nu-i prietenie
nici în basme... Aşa am fost dotaţi, cu caracter
incert, făcând eres din sfânta poezie!

Patru-patru, pare-a fi schimb de cupluri;
ceva tare, nu tabuuri, nici de-i nota la extemporale...
Tendinţa viitorului; perversiuni de trupuri
cu minţile plecate spre interese doar pecuniare, corporale!?!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce au făcut din mine? Ce am făcut din ei?

poate un peşte din acvariu să privească de la depărtare ce se întâmplă în acvariu?
atâta timp cât viaţa e o cuşcă şi eu sunt maimuţa care îşi ia porţia zilnică de mâncare lăsată
cum pot să spun cum e afară, în junglă, în libertate deplină?

chiar dacă ne naştem liberi, suntem învăţaţi să ne spălam, să ne tundem, să vorbim frumos
suntem învăţaţi să respectăm toate interdicţiile şi să atacăm cu pietre orice abatere
astfel încât să ieşim din viaţă obosiţi şi înstrăinaţi, alienaţi, abandonaţi

ca să ştiu ce au făcut din mine tabuurile şi interdicţiile
ar trebui să-mi amintesc ce făceam într-o viaţă anterioară când eram leneş
şi mă întindeam pe câte o creangă în căutarea mâncării

dar nu ştiu ce simte un leneş, nici măcar un vierme sau o albină nu ştiu
cred că mi s-a spus că omida trebuie să moară în pupa ei pentru ca fluturele să trăiască o zi
dar nu-mi amintesc nici de stadiul de omidă şi cu atât mai puţin cel de fluture

piciorul meu a călcat pe urmele altora străbătând acelaşi pământ
şi frământând poate aceleaşi gânduri
dar cu siguranţă că strigătul meu în deşert nu a fost auzit

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reset amor

Când dragostea începe să se scurgă,
Nu mai e unica ce-a fost cândva, etanşă;
Reproşuri îi iau loc în avalanşă
Şi căi din una-s două să parcurgă.

Din orice zâmbet, rictus e, sarcasm
Şi caldul ochilor e sticla mată, rece.
Răspuns e veşnic "nu" la tot ce se petrece
Şi libidou-i silă, din orgasm.

Nu mai sunt fluturaşii-n faldul de stomac,
Nici tresărirea de întâlniri, surpriză...
Dorinţa de câştig de suflet e-o remiză,
Iar inima doar un ceasornic cu tic-tac.

"Iubit-o", "dragule", au devenit tabu,
Cuvintele de-amor tot mai jenante,
Până şi gesturi tandre-s ezitante...
Pronume personal nu mai e "ce faci, tu?".

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

The winner takes it all

unele subiecte se cuvine să rămână tabu
aşa cum drumurile cu sens interzis sau moartea
vom opta eu pentru aleea cu magnolii
tu pentru alte culturi pragmatice
în perindările mele estetico-idealiste
voi creşte în continuare pepiniere de vise
în care desigur nu vei mai fi tu

te vei întoarce în trecut
în convingerile tale făcându-mă vinovată chiar dacă
nu vei găsi nici măcar minimul argument
vei persista în irealitate

îmi vei pune rochie mov şi cercei cu turcoaze
necondiţionat îmi vei întinde pajişti cu libelule şi fluturi
nimeni nu se va amesteca în planurile tale:
în fapt eşti demiurgul cu drepturi depline asupra propriei creaţii!
vei fi hair-stylist-ul meu personal şi duhovnicul şi împăratul
într-o lume în care statutul masculinităţii alpha
se cuvine cu sfinţenie nesfântă a fi prezervat

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!