Vlad Ţepeş

Rugă către Vlad Ţepeş

Ţepeş, dacă Domnul Sfânt
Îţi dă voie Pământ,
Te rog să nu fii clement,
Du-te, du-te-n Parlament,
Ia otreapă cu otreapă
Şi-i trage pe rând în ţeapă,
Treci apoi pe la Guvern,
Că şi-acolo e infern,
Scapă ţara de nebuni,
Şi pe noi să ne răzbuni!

poligramă de George Budoi din Politică şi politicieni
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru voievod Băsescu

În politică, subalternii tăi
Pe Vlad Ţepeş l-au urmat,
Dar totuşi nu-s la fel de răi,
C-au dat ţepe... doar la stat.

epigramă de Constantin Ionuţ Gîrjoabă (octombrie 2009)
Adăugat de Constantin Ionuţ Gîrjoabă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheorghe (pentru toţi epigramiştii cu acest nume)

La mulţi ani, Gheorghe mărite,
Ce balauru-ai străpuns
Cu suliţele ascuţite,
Dar şi Ţepeş te-a ajuns...

Dar şi tu, ca în legendă,
Mai prejos nu te-ai lăsat
Şi cu mutra-ţi tare blândă,
Ici şi colo-ai înţepat...

E firesc, respecţi legenda,
Să fii blând, dară şi dur,
Că nu vrei să laşi agenda
Goală, fără de cusur...

Nu te supăra Gigele,
Scrisa-mi cum dicteaza rima
Şi-nţepările niţele
Nu-mi... diminuează stima...

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Enescu (22 aprilie 2009)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curba lui Lalescu

Dacă ai parale o duci bine
Numai chefuri şi mâncăruri fine
Dacă eşt salariat la stat
În loc de mâncare tu mănânci...

Rahat a înghiţit destul Vintilă
Nu i-au dat străinii nici de milă
Dacă vrei sau dacă nu vrei cu împrumut
E ca pentru lumânarea lorsă-i...

Fuga trec pe Podul Mogoşoaiei
Printre miţe, fiţe şi aglaie
Iar de vezi câte una mai fudulă
Poţi să şti că-i moartă după...

Pulpe goale când zăreşti frăţie
Simţi câte un junghi în scăfârlie
Ai dori să le strângi la piept degrabă
Dar de dorul lor o iei la...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Constantin Tănase
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocoii politicieni

Ciocoii politicieni, au fost şcoliti in alte vremi,
Foşti politruci, foşti activişti, se dau astăzi capitalişti...
Din mari intenţii declarate, ei le-au bulibăşit pe toate,
Şi-n sărăcie ne-au adus, făcând, spunând, ce au de spus.
Politica o fac cu banii, strânşi cu mult chin de toţi sărmanii ;
Au secretare, limuzine şi toţi se vor oameni de bine!
Se ceartă intre ei ca chiorii, cu-atâta sârg că-ţi dau fiorii,
Iar ţara au lasat-o baltă, cu multe biruri şi indatorată.
Nu au obraz, nici vreo ruşine, ne mint pe tine şi pe mine...
Cum că va fi cândva mai bine!
Toţi, deputaţi şi senatori, nişte-nbuibaţi şi nişte trădători,
Toacă bugetul în neştire, fară să dea vreo mulţumire
Poporului ce i-a votat... pretind că au de redactat
Vreo lege cum au mai făcut şi camarila au satisfăcut.
Poporul rabdă că-i recesiune, al lor salariu e-n ascensiune...
Au privilegii, pensii şi diurne, fond forfetar ( ca de pe altă lume! )
Cu ei n-avem nici o speranţă, să ţină ţara-n vreo balanţă,
Oportunişti şi infantili, se poartă ca nişte vechili...
Fabrici, resurse au vândut şi-astăzi trăim din împrumut,
Toţi, fară de excepţie, sunteţi pentru popor decepţie.

[...] Citeşte tot

parodie de Nelu Preda (8 mai 2012)
Adăugat de Nelu Preda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi

Veniţi creştini – ca toţi păgânii,
Ca să vedeţi cum vede chiorul,
Ce bine mai trăiesc românii
Şi cât de tragic e umorul!
...
Veniţi în dimineaţa serii,
Ca să urlaţi cu dulce glas,
Când Ţepeş mângâie boierii
Şi Venus se scobeşte-n nas!
...
Veniţi ca să priviţi în noapte,
Cum Don Quijote-şi bate mânza,
Cum rage Apis calm, în şoapte
Şi ce frumos miroase brânza!
...
Priviţi zambila din pelagră
Şi-o să vedeţi – iubind infernul,
Cam cât de sus e Marea Neagră
Şi unde a căzut Guvernul!

poezie de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vorba cu Ţepeş Vodă

-Ţepeş Vodă, hai de vezi
Românimea ce-a ajuns,
O să-ţi spun, e greu să crezi
Duhuri rele ne-au pătruns.

Cei ce ţara o conduc
Sunt cuprinşi de lăcomie,
În Parlament e balamuc
Habar n-au de economie.

Fabrici multe s-au vândut
La fier vechi pe te miri ce
Iar şomajul a crescut,
Criză e la orişice.

Avem criză în spitale,
Vai de ei bieţii bolnavi,
Şi în şcoli e mare jale
Elevii-s tot mai trândavi!

[...] Citeşte tot

poezie de Ionel Popa (22 octombrie 2013)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde eşti tu Ţepeş doamne?!

Cu năduf

În Bucureştiul iubit
Negura iar s-a ivit,
Gunoaiele's la tot pasul
Ca să le iei cu făraşul,
Viaţa s-a scumpit mereu,
Văleleu şi văleleu.
Leafa o priveşti nătâng,
Căci banii nu-ţi mai ajung,
Pensia-i atât de mică
Că nu mai poţi să iei nimica.
Carnea nu poţi cumpăra,
Că nu mai ai nici o para,
Mezelurile cu muştar,
Le priveşti în galantar,
Untul, brânza, ştii mata,
Au ajuns o trufanda,
Mărul nostru şi cu para
Mai scumpe-s ca portocala.
Doctoriile, bădie,
Au ajuns bijuterie.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigătul mamelor

Multe mame-îndurerate
Strigă-n stradă disperate:
Ne-aţi adus lacrimi pe faţă,
Ne luaţi dreptul la viaţă.

Voi v-aţi ridicat palate.
Copiii noştri nu au lapte.
Aveţi maşini, aveţi de toate.
La gură ne-aţi pus lăcate.

Noi n-avem dreptul să vorbim.
Avem doar dreptul să murim.
Voi în desfrâu vă lăfăiţi,
Din munca noastră huzuriţi.

Spune-ţi voi: asta-i dreptate?
Binele, aşa se-împarte?
Voi adunaţi miliarde,
Nouă sufletul ne arde.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (10 iunie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă tăcea, filosoafă rămânea! (Lui Neaţă Gabriela, chimistă, conferenţiară universitară)

Într-o zi, la facultate,
Oameni mulţi – festivitate
(Ziua-n care subsemnatul
Susţínut-a doctoratul),
Discutau de una, alta,
Despre Yalta, despre Malta...

Într-un colţ, mai într-o parte,
Discutând eu despre arte
Cu madam Panaitescu
Şi cu doamna Bogdănescu,
Despre Marilyn Monro',
Despre Pablo Picasso,

Gabi Neaţă, deodată,
Spuse, iar făcând-o lată:
Are şi vecina Nasta,
Câine tot din rasa asta!...
(Astfel s-a băgat în vorbă
Precum musca într-o ciorbă.)

[...] Citeşte tot

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cei cu simţul umorului poanta doamnei chimist (chiar şi involuntară) este superbă. Ea sparge plictiseala gravă şi prtetenţioasă instituită [...] | Citeşte tot comentariul

Ţepeş Vodă zis Dracula

Ţepeş, zis Dracula
mulţi a speriat,
i-a-nţepat cu "sula"
şi i-a spânzurat.

Căci, doi soli porniră
la împărăţime,
şi-ndată vestiră
despre boierime.

Boierime care
moarte au jurat,
Ţepeş, să-l omoare
astăzi, spânzurat.

Ţepeş auzind
iute s-a sculat,
şi viteaz fiind
el a cuvântat:

[...] Citeşte tot

poezie de Paul Preda Păvălache, după Dimitrie Bolintineanu (12 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făt-Frumos

Unde-a plecat, călare, Făt-Frumos,
De nu se mai zăreşte nicăierea,
Oricât şi-ar pune soarele puterea,
Oricât s-ar pogorî luna de jos?

Munţii pustii, cu piscurile cată
Mâhniţi, din cer, în valea de granit,
Ca să-l mai vadă, cel puţin o dată,
Viu dacă-i viu, sau mort de-o fi murit.

Cântecul lui, de care ţara toată
Era învăluită ca-ntr-un vis,
De sta şi ochiul şoimilor închis
În ascultare, s-a oprit deodată.

S-a rupt din codri, s-a pierdut din şes
Şi, goală ca de suflet, tristă, ţara
Nu mai găseşte parecă-nţeles.
De ce e ziuă şi se lasă seara.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au schimbat caii pe tancuri, iubito

au schimbat caii pe tancuri, iubito,
acolo nimeni nu auzise de actele de curaj ale cailor lipiţani
libertatea pur sângelui englezesc pe tancul rusesc
opera de artă vie atârnată de un fir de mătase,
maiestuoşii cai lipiţani, iubito,
ambianţa barocă a Palatului Hofburg
pe colhozurile soviete...
eu am intrat în basm călare pe un cal alb
cu pas baletând apoi pe sub liziera pădurii
la Daneş, la domeniile aflate sub sceptrul lui Dracula
căci, se spune, că pe aici, pe meleagurile danaşene,
obişnuia să meargă la vânătoare Vlad Dracul
-tatăl lui Vlad Tepeş –
orice vis e posibil, iubito,
aş fi gata să dau un regat pentru un cal frumos
pentru un lipiţan maiestos, dar şi pentru unul arab
tu semeni cu cei doi cai, iubito, trup maiestos
şi coamă arabă răvăşită în vise arăbeşti
doar un poet te poate prinde între două raiuri.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroi imaginari

Ne-aţi pus eroi închipuiţi.
Umplând analele-n istorii...
Şi cei adevăraţi, cinstiţi,
I-ascund în întuneric norii.

Pe cei ce nu-s, i-aţi tatuat
Şi laurii le-aţi pus la tâmple.
Când pe cei drepţi i-aţi alungat.
De lacrimi gândul mi se umple!

Voi aţi mânjit şi aţi ucis
Ce-i mai frumos în astă ţară.
Cartea dreptăţii s-a deschis
Şi rănile încep să doară!

Căci în osoarele ce dorm
Vlad Ţepeş s-a trezit deodată
Din al întunecinii somn.
Istoria adevărată,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au schimbat caii pe tancuri, iubito

au schimbat caii pe tancuri, iubito,
acolo nimeni nu auzise de actele de curaj ale cailor lipiţani
libertatea pur sângelui englezesc pe tancul rusesc
opera de artă vie atârnată de un fir de mătase,
maiestuoşii cai lipiţani, iubito,
ambianţa barocă a Palatului Hofburg
pe colhozurile soviete...
eu am intrat în basm călare pe un cal alb
cu pas baletând apoi pe sub liziera pădurii
la Daneş, la domeniile aflate sub sceptrul lui Dracula
căci, se spune, că pe aici, pe meleagurile danaşene,
obişnuia să meargă la vânătoare Vlad Dracul
-tatăl lui Vlad Tepeş –
orice vis e posibil, iubito,
aş fi gata să dau un regat pentru un cal frumos
pentru un lipiţan maiestos, dar şi pentru unul arab
tu semeni cu cei doi cai, iubito, trup maiestos
şi coamă arabă răvăşită în vise arăbeşti
doar un poet te poate prinde între două raiuri.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino, Ţepeş, pe la noi

Vino, Ţepeş, pe la noi!
Vino, că te chemăm noi,
Pe mişei să-i tragi în ţeapă,
Că de bogăţii ne seacă!

De pe munţi au ras pădurea.
Pământul ni l-au vândut.
Loveşte-i tu cu securea!
Pune-le ştreangul de gât!

poezie de Dumitru Delcă (mai 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare lui Ştefan cel Mare şi Sfînt

Un secol tehnologic avansat
Ne conservează-n neagră sărăcie
Şi ţara parcă-i scoasă la mezat
De comunisti şi oaia AEI-e.

Pentru putere aici, la Chişinău,
se zbat Partidele nomenclaturii ce -ncă-i vie,
Şi Bucureştiul parcă a scuipat
Pe visul meu cu Marea Românie.

Întotdeauna noi, am fost obiect de schimb.
Mărite Ştefane, ne fă cumva dreptate,
Că să ajung la Putna să mă-nchin adânc,
Mă -nchin adânc întâi prin consulate.

Ce poate fi şi mai stupid şi mai absurd
Ca viza de intrare şi control la vamă?
Asemeni adâncimi în vaduri de la Prut
Să mă despartă infinit de Ţara Mamă

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (26 noiembrie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimi sfâşiate

Inimi sfâşiate atârnă de-a lungul drumului,
Amanţi părăsiţi se plâng de un rău tratament,
Voiau să sărute locul tainic,
Pe ţepuşe se preling stropii de sânge,
Vlad Ţepeş trece călare, e mândru, un Don Quijote pervers,
Auzi aerul cum geme? Cum rosteşte sacadat
Numele celui iubit? Se pricep bohemienii
La cânt şi la dragoste.
Punctul sensibil şi erogen, poetul-extremă şi ambigen,
Acolo androginul se simte bine.
Un gângurit de copil rupe vraja.
Laşii caută mereu pretexte, soarele se răceşte,
Copilărie – penurie- penumbră,
Papilele gustative au fost depuse la morgă
Pentru anchetă, o papilă a luat-o pe coridor,
Apoi în curte, caută un gură-cască.
Hrana este cărbunele alb.
Adică, spune canibalul, măduva oaselor e foarte gustoasă,
Asasinii au aceeaşi părere, au renunţat la fudulii,
Bar grille, asta vrea tineretul, loup a l'acaille,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călător în timp...

Trecut, prezent şi viitor
E sensul cunoscut al vieţii,
Să îl accepţi, nu e uşor,
Căci duce-n bezna nopţii.

Dar cine-i omul pe Pământ?
Are vreun drept să nege?
Fiind conceput din miezul sfânt,
Urmează doar o lege.

Aş vrea să mă întorc în timp,
Să îmi cunosc strămoşii,
S-ajung, poate, şi-n Olimp,
Sau unde mă duc paşii.

Şi Dumnezeu m-a ascultat,
Mi-a îndeplinit dorinţa,
Am hoinărit şi am umblat,
Să-mi liniştesc conştiinţa.

[...] Citeşte tot

poezie de Lucian Santa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţie de istorie

Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram
Că sunt Om, că am o Ţară şi o Limbă şi un Neam
Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri moşii mei
Că din ei răsare pâinea şi prin mine trăiesc ei
Valuri tulburi de uitare peste morţii mei se-aşează
Limba nu ne mai e limbă, ţara nu mai este trează
Azi ne-nvaţă imbecilii intereselor perfide
Cum să ne uităm eroii şi să venerăm partide
Cum să cântărim istoria şi s-o vindem pe bucăţi
Cum să facem Mall-uri, vile, scoţând piatra din cetăţi
Pe Vlad Ţepeş cum să-l facem personaj de film de groază
Capul lui Mihai Viteazul în dolari cât valorează
Ne învaţă idioţii că Bălcescu a fost laş
Si că Decebal batrânul a fost un sinucigaş
Cum de s-a ajuns aicea ca să vină fiii ploii
Nesimţiţi cât să-şi permită a ne ponegri eroii?
Nişte dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate
Si ni le aruncă-n faţă ca pe legi adevărate
Bieţi defăimători de stirpe, lacomi si periculoşi
Ce-am fi noi fără istorie? Ce-ar fi ei fără strămoşi?

[...] Citeşte tot

poezie de Radu Pietreanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!