
Nu există decât prezent. Timpul ia naștere în memorie.
Jorge Luis Borges în Clipa
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!




Linia cuprinde un număr infinit de puncte; planul, un număr infinit de linii; volumul, un număr infinit de planuri; hipervolumul, un număr infinit de volume... Nu, hotărât lucru, nu acesta - more geométrico - este cel mai fericit mod de a-mi începe relatarea. Astăzi, a afirma veracitatea faptelor narate a ajuns să reprezinte convenția oricărei povestiri fantastice; prezenta relatare este însă pe de-a-ntregul veridică.
începutul de la Cartea de nisip de Jorge Luis Borges (1975), traducere de Cristina Hăulică
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!


Coșmarul
C-un rege din vechime vis spăimos.
De fier îi e coroana. Ochiul crunt.
Astfel de chipuri astăzi nu mai sunt.
L-ascultă spada, câine credincios.
E din Northumbria? Norveg e oare?
Pe pieptu-i larg, roșcata, deasa barbă.
E nalt și mut. Privirea lui e oarbă.
Mă înfioară sumbra lui răcoare.
Din ce oglindă stinsă, din ce navă
A mărilor ce-au fost a lui ispravă
De arme s-a ivit hirsut bărbat,
Ce mă cufundă-n ev întunecat?
Sunt visul lui. Sunt aspru judecat.
Se crapă-acum de ziuă. N-a plecat.
poezie clasică de Jorge Luis Borges
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Când aveam treizeci de ani, credeam că n-am trăit. Nu bănuiam atunci că e imposibil să nu trăiești. Comiteam eroarea să cred că lectura și meditația aparțin mai puțin vieții decât alte ocupații ale omului. Astăzi, cred că meditația, studiul, pedagogia, lenea, somnul și visul, sunt tot atât de reale și tot atât de ireale ca viața oamenilor ce duc o viață "activă". Totul este real. Totul e viu.
citat clasic din Jorge Luis Borges
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!



Pentru mine scrisul este o dictare. Hai să spunem că-mi dau deodată seama că urmează să se întâmple ceva. Atunci stau deoparte și încerc să rămân pasiv, să nu mă amestec. Și atunci am o viziune. Întotdeauna capăt o inspirație inițială, parțială. Poate mi se dă un vers, o intrigă sau în vis mi se dă un cuvânt sau anumite cuvinte.... Încerc să nu mă amestec în ceea ce-mi oferă Sfântul Duh, inspirația, muza sau subconștientul - cum se spune astăzi.
citat din Jorge Luis Borges
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!



Cred în progres, dar mă gândesc mai curând la spirala lui Goethe. Nu cred că marți e superior față de luni sau de miercuri. Cred că după sute, după mii de luni sau de marți, lucrurile vor merge ceva mai bine. A crede în progres e mai degrabă o expresie a speranței decât a logicii. Iar dacă am în vedere istoria universală, cred că a fost un progres, un progres moral inevitabil. A vorbi de trecut și de prezent e puțin cam abstract. Observ totuși că astăzi oamenii, chiar cei cruzi, chiar cei necruțători de cruzi, încearcă să-și justifice cruzimea. Odinioară, un rege putea să fie crud în chip inocent: n-avea nevoie să se justifice. Astăzi însă simțim nevoia să-i convingem pe alții, și mai ales să ne convingem pe noi înșine că am acționat bine. Am ajuns într-o etapă superioară: etapa minciunii și a ipocriziei.
citat din Jorge Luis Borges
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!


Textele de mai jos conțin referiri la prezent, dar cu o relevanță mică.

După o vreme (II)
După o vreme înveți că dacă stai lângă cineva pentru că-ți oferă un viitor bun
înseamnă că mai devreme sau mai târziu vei dori să-ți recuperezi propriul trecut.
După o vreme înțelegi că doar cine este capabil să te iubească
așa cum ești, cu toate lipsurile tale, fără intenția de a te schimba,
te poate face cu adevărat fericit.
După o vreme înveți că dacă stai lângă cineva
doar pentru a-ți ușura singurătatea,
vei sfârși iremediabil prin a nu mai dori să vezi deloc acea persoană.
După o vreme înveți că prietenii adevărați sunt puțini
și că cine nu luptă pentru ei, mai devreme sau mai târziu,
se va trezi înconjurat de fățarnici.
După o vreme înveți că vorbele spuse la mânie
continuă să-i întristeze pe ceilalți întreaga lor viață.
După o vreme înveți că toată lumea își poate cere scuze,
dar iertarea vine doar de la inimile mari.
După o vreme înveți că dacă îți jignești profund un prieten
se poate întâmpla ca prietenia voastră să nu mai fie niciodată aceeași.
După o vreme realizezi că deși ești fericit cu prietenii din jurul tău,
tânjești după cei pe care i-ai abandonat.
După o vreme înțelegi că fiecare experiență trăită
[...] Citește tot
poezie clasică de Jorge Luis Borges, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Am spus undeva că omul e făcut din praf și din timp. Praful nu mă neliniștește; e numai o tradiție biblică. Dar nu știu dacă praful, adică materia, spațiul, există în afara timpului. Mă aflu aici, vorbesc despre copilăria mea, dar am impresia că în mine sunt două ființe. Mă întreb dacă sunt acest domn în vârstă care se străduie să-și amintească franceza pe care o vorbea când locuia la Geneva, sau sunt acel licean genevez, sau dacă sunt această ființă stranie, făcută din trecutul meu, din prezentul și din viitorul meu. Ne-am putea imagina împreună cu solipsiștii, că doar timpul există, doar succesiunea. Ar fi de ajuns un singur om care visează, căci el ar visa totul. Ar visa istoria antică, istoria contemporană, viitorul. Ar putea să gândească: "M-am născut la Buenos Aires, în această clipă vorbesc cu cineva" și totul n-ar fi decât o parte a visului. Nu reușesc să înțeleg timpul, și încă și mai puțin înțeleg cum reușim să-l împărțim. Cum e posibil ca d-voastră, domnule, să existați în același moment cu mine, deși suntem făcuți din timpi diferiți?
citat din Jorge Luis Borges
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pentru a recomanda secțiunea cu Jorge Luis Borges despre prezent, adresa este:
