Textele de mai jos conțin referiri la alb, dar cu o relevanță mică.
Adio, iarnă
Adio, iarnă, ai plecat
Cu râul dezghețat aseară
Un soare cald s-a arătat
În pas venind cu primăvară
Îmi pare rău, șuvițe negre
În noaptea lungă mângâiam
Fulgi albi se așezau pe gene
Cu un sărut ades topeam
În urmă ai lăsat să stingă
Focul din sobă ce ardea
Singurătatea e stăpână
Și vântul tremură-n perdea
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio, iarnă
Adio, iarnă, ai plecat
Cu râul dezghețat aseară
Un soare cald s-a arătat
In pas venind cu primăvară
Imi pare rău, șuvițe negre
In noaptea lungă mângâiam
Fulgi albi se așezau pe gene
Cu un sărut ades topeam
In urmă ai lăsat să stingă
Focul din sobă ce ardea
Singurătatea e stăpână
Si vântul tremură-n perdea.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Efemer
prin valul vremii
trec și eu
înot în vise
și în lacrimi
în zâmbete
în curcubeu
în primăveri
și versuri albe
atăt de efemer
e totul....
încât nu știu
ce să adun
o resemnată
nepăsare
sau florile
ce-mi ies în drum
privesc spre asfințit
de soare
sărut pământul
cu nesaț...
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fata din munți
In satul mic ascuns in munți
Pe drumul pașilor desculți
Trăia o fată, o codană,
Cu ie albă si năframă
Avea doi ochi lipiți cu smoală,
Mersul ușor de căprioară!
Mioarele erau in turme,
Prieteni, rugii de la mure!
Toți fagii munților bătrâni
O ajutau să țină-n mâini,
Viața aspră, traiul dac,
Ce-l moștenise peste veac.
Am revăzut-o de curând....
Am intrebat-o surâzând,
-Ești tot acolo sus la vatră
Lângă cuptor cu pâine caldă?
-Nu-mi pare rău ce am ales
Nicicând, tu nu ai ințeles,
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zăpada albă
te-am așteptat..
zăpadă albă
brăduțul
să-l împodobești!
ai apărut imaculată
ca si o zână
din povești!
când soarele
discret zâmbește
te zăpăcești
și te-ai pierdut...
topindu-te
după iubire
sub raza lui
într-un sărut!
-zăpadă albă...
dă-mi de știre
să nu pățesc
ca tine azi
când soare cald
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zăpada albă
Te-am așteptat,
Zapadă albă
Braduțul...
Să-l impodobești
Ai apărut imaculată
Ca si o zână
Din povești!
Când soarele
Discret zâmbește
Te zăpăcești..
Si te-ai pierdut
Topindu-te
După iubire
Sub raza lui
Intr-un sărut!
Zapadă albă
Dă-mi de știre
Să nu pațesc
Ca tine azi
Când soare cald
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comori
Vrăjită sunt de tot ce ești
Ai echilibru si măsură
Si-n stol de gânduri pun povești
Să-ti fiu o floare de răsură
Ai păr albit ce-n vânt se pierde
Si pasul tău e tot mai rar
Dar eu ascult glasul ce spune
Cuvinte ca din sfânt altar
In rafturi cărți ai așezat
Dar praful nu s-a pus pe ele
Tu ai citit si ai aflat
Că slovele-s comori nu iele.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altă primăvară
aș vrea să plec...
ce mă reține?
vreau ca răspunsul
să mi-l dai
dar taci
iar eu zâmbind îți mângâi
părul cărunt albit de ani.
aș vrea ca să rămân
-de ce?
mă-ntrebi privind
prin geam afară
sunt înghețat... adevărat...
dar sper
o altă primăvară
-am înțeles
eu îți sunt toamna
iar tu dorești din nou să ai
tulpină fragedă-n grădină
ce va-nflori în luna mai
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori pe ramuri
Uscată-i iarba, galbene coline,
Ici, colo, pete albe de lumină
Aruncă sentimentele sublime
In pânza vremii.... fără vină.
Așa a fost, așa va fi mereu.
Pulsează inima in tâmple,
Se zvârcolește iarna in antreu
Si aripile reci si le intinde
Târziu imi esti, cuvinte nu găsesc,
Imi bate viforul in geamuri
Si-n sinea mea mă răzvrătesc
Visând lăstari si flori pe ramuri.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă vei găsi...
mă vei găsi la malul mării
purtată de un val inspre noroc
mă vei găsi in umbra inserării
sau poate nu mă vei găsi deloc
mă vei găsi in floarea scuturată
in stropii reci ce cad acum din cer
mă vei găsi in versuri albe
sau poate nu mă vei găsi deloc
ma vei gasi in timp si spațiu
plutind in cer senin cu dor
mă vei găsi in gândul tandru
sau poate... nu mă vei găsi deloc
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regina nopții
Mult imi place lângă casă
Floare albă si aleasă
O ""Regina nopții"" care
Se deschide-n inserare.
Cu parfum imbietor
Sub lumina stelelor
Te imbată, adâncește
Visele primite zestre!
Si le dă curaj să zboare
Peste râuri curgătoare
Să ajungă-n prag la tine
Unde este cald si bine!
Dar răcoarea-n dimineață
Inchid florile la față,
Eu mă-ntorc cu vis uitat
Unde zâne au dansat.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
PASUL SPRE CASĂ
Si mă duc in depărtare, unde norii albi de vată
Mă acoperă cu aripi si-mi vorbesc ades in șoaptă.
Si mă duc... mă duc cu gândul, amintirile s-adun
Să le pun intr-o catrință, odihnindu-mă sub prun.
Văd in zare cum răsare o mușcată in fereastră
Bcuroasă că imi vede pasul indreptat spre casă.
Au plesnit de bucurie toți bujorii in grădină
Si se leagănă sub soare lujerii de la sulfină
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pictată în vis
O magnolie aprinsă
Din decor este desprinsă
Si aleargă după vânt
Urmărită de un gând
-Vreau si eu cu tine-n lume
Să imi fac un rost si-un nume
Să ajung tablou pictat
La o curte de- mpărat
Se joacă vântul râzând
-Esti magnolie de rând
Frumoasă, adevarat....
Nu ești fată de-mpărat
Destinul ție ți-a scris
Să rămâi pictată-n vis
Celui ce sub albe flori
Si-a ascuns iubita-n zori
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunze galbene
Nu pot să nu recunosc
Iubesc drumul lung intors
Ore-ntregi eu tot inșir
Versuri albe pe un fir
Scriu poeme zi si noapte
Pe frunze de pom uscate
Prind fâșiile de soare
Desenate-n calendare
Un octombrie uitat
Frunze galbene-a pictat
Pe asfaltul ud de ploaie
Si pe geamuri de tramvaie
Printre trecători pe stradă
Caut chipul tău de fată
Nu pot să nu recunosc
Iubesc drumul lung intors
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inocență
După ploaie lăcrămioara nu-ndrăznește să privească
Raza soarelui aprinsă in a cerului fereastră.
Tot in jos privirea-și lasă inspre verdele cel crud
Si incearcă să explice că are piciorul ud....
Azi pământul dă răcoare, ar fi ziua cu păcat
Să răcească după ploaie plus un triplu strănutat.
E sublimă-n dimineață.... incerc lacrima să-i fur
Să o văd zâmbind sub soare, inocentă-n albul pur!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trifoi
într-o frunză de trifoi...
am găsit cu patru foi!
e norocul meu ascuns...
cred că Dumnezeu l-a pus
ca să-mi fie ziua plină
de caldură și lumină
noaptea să nu fie neagră
vise albe să-mi aleagă
vis frumos cu patru foi
jos în vale în zăvoi..
te-am găsit și nu te las
să mai pleci cu un atlas
nu te las să pleci pe net
ești real și ești discret
te păstrez în buzunar
și ne ducem la altar
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alb de crin
Cu ochi negri și haină,
Fără nicio rădăcină,
Stă invidia la poarta,
Se învârte ca o roată.
Nu mă poate-ndupleca
S-o primesc în casa mea.
Vreau doar zâmbet și lumină,
Îmi vreau inima senină...
Arde-n colț uitat pe raft,
Glasul gândului ciudat
Că singurătatea nu-i
Soră bună nimănui...
Adevăr... cu siguranță,
Însă eu păstrez distanță
De-orice cupă cu venin,
Vreau doar albul de la crin!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul lebedei
cu arginți de lună plină
plouă noaptea peste lac
trece lebăda pe apă
norii șiruri se desfac
și-n parfumul de sulfină
în tăcerea ce-i în jur
alba lebădă suspină
sub un cer albastru pur
cântă lebăda de dor
ultim strigăt de nădejde
poate-o vede-un visător
și-ascultând-o.. o-nțelege
noaptea-n văl lasă misterul
aruncat... purtat de vânt
în bucăți se sparge cerul
glasul lebedei strigând...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moș Nicolae
fulgii zboara... frigul face
sa fiu roșie-n obraz
tocul pe asfalt se-aude
bătând scurt si cadențat
având pași sprințari și repezi
imi ridic privirea-n sus
prind in palmă fulgii veseli
si-i topesc cu un sărut
a-nceput iarna frumoasă
albă ca un mărgărit
a venit Moș Nicolae
cu un betișor vrăjit
ca un sol trimis de iarnă
că-n curând va fi sosit
Moș Crăciun cu barba albă
si cu daruri de-mpărțit.
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna
Viscolit cu fulgi măruți
Ninge peste case
IIarna aruncă cu bănuți
Fiindcă se intoarse
Din vacanță unde-a fost
Să negocieze
Pană unde poate ajunge
De la Moscova.... firește
Mai se-mpiedică.... mai cade
Sunt scuturi americane
Dar frumoasă si perfidă
Se tot uită in oglindă
Unde dau? unde răsar?
Mai am zile-n calendar?
Iarnă albă și frumoasă
Tot te duci...
Nu fii angoasă
Lasă zâmbete pe față!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Doina Bonescu despre alb, adresa este: