Topirea zăpezilor
Lasă gândul tău să zboare
Infinitul să-l străbată
Si vei fi atât de liber
Ca o pasăre măiastră
Lasă-ti ochii-n desfătare
In grădina cu aluni
Lasă-ti zâmbetul pe buze
Chiar de anii ii aduni
Lasă-mă să-ti merg alături
Prin troiene de zăpadă
Si topi-vom impreună
Iarnă albă după iarnă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Floare albă de cireș
Zi-mi, iubire, unde ești?
În ce pat ai adormit
Până zorii s-au ivit?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aleea fără nume
Nostalgic un soare
Sărută umbra mea
Nu m-a văzut
Când am plecat
Intinde apoi un braț
Spre asfințit
Adorm si eu
Odată cu el
Visând o iarnă
Intr-un parc
Unde umbra mea
Aștepta topită
Sub sărutul soarelui
In zăpada albă
Pe aleea fără urme.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râde iarna
ger la munte, ger la mare
și cu el albă ninsoare
și pe stradă si pe casă
iarna asta nu ne lasă
a glumit destul cu noi
în papuci cu umeri goi
și acum s-a repezit
cu vânt aprig și-a-nflorit
flori de gheață în fereastră
țurțuri albi în colț de casă
cer cu nori albastru-gri
iarna mea de unde vii?
mi-era bine fără tine
acum pun cojoc pe mine
arde focul într-o sobă
maronie teracotă
stă zăpada în pervaz
iarna-mi face în necaz
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tricolor
De ziua ta frumoasa țară
Fulgi albi se cern din cer usor
Dar eu ți-am pregătit din vară
Din flori un mândru Tricolor
Am alergat pe munți, coline
Pe mal de râuri cristaline
Si-am adunat buchet cu drag
Din albăstrele, sânziene, flori de mac
Ca prima zi cu ger de iarnă
Să-ți fie veșnic.. primăvară!!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna
Ai venit iarna frumoasă
Peste acoperiș de casă
Peste zarzăr si gutui
Cu sărutul ei dintâi
Albă toată si-nghețată
Si cu inima trădată
De un soare cu umor
Ce se-ascunde după nor
Eu mă bucur.. vreau să știi
Că-s c-o ceată de copii
Cu obrajii roșii foc..
Eu in sân cu busuioc!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunza albastră
Intr-un alai de frunze verzi
Ai să zărești si nici nu crezi
O frunză mica albăstruie
Zburănd spre cer albit de nori
Si jos o mare de nuante
Toate albastre...
-Ce ai pațit frunză albastră?
Esti suparată? Esti bolnavă?
Intrebă frunzele surate
_nu am nimic dar m-a pictat
O fată tânără, săracă
O pictoriță talentată
N-avea niciun bănuț in geantă
Iar langă șevalet pe masă
Avea numai culoare albastră.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albă floare
Toată viața
Am crezut
Ca-s rățușca
Cea urâtă
Azi
Uitându-mă-n album.
Retro
Vad pe foaia albă.
O fetiță
Chiar frumoasă
Si o doamnă...
Chiar distinsă.
Albă floare,
Ce eroare
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Munții Rodnei
frumoasă iarnă ca o doamnă
apari in prag de sărbători
eu nu te-alung, te chem, te caut
in haina albă de ninsori!
eu stiu că vei veni la mine
si astăzi ca si altădată
aduci in ochi copilăria
si dealurile cu zăpadă
tu mă invalui cu iubire
cu daruri dragi cu tot ce poți
cadou imi faci si bucuria
a sta-mpreună cu nepoți
și așa..... târziu la gura sobei
adorm cu ei spunând povești
frumoasă iarnă-n Munții Rodnei
Pierdut-am Capra cu Trei Iezi!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascuns în gând
Cât te iubesc,
Ce mai contează?
Ești amintire
Pentru mine...
Ești visul
Unei nopți de vară.
Ești floarea albă
În primăvară!
Ești soare
Într-o zi de iarnă,
Și ploaia-n lacrimi
Ce coboară,
Din cer în toamnă.
poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antidot
Antidot la ce? ( mă-ntrebi ) la tristețe, oboseală?
La penumbre ce-nconjoară vis de vis, seară de seară?
Antidot la nepăsare sau la ziua cea ploioasă?
Antidot la o văpaie de iubire ne-nțeleasă...?
Antidot de-ar fi la toate ce în lume se întamplă,
Aș rămane-n tinerețe, fără albul de la tamplă...
Dar tenace-n căutare miros flori autohtone
Și iau apa din izvoare, cristaline, inodore!
Tot visand mă duce pasul în grădini medievale
Așteptandu-l pe Adonis să-mi apară azi în cale.
Dar realul mă pătrunse printre miile de frunze
Care pică consolate și de vant departe-s duse...
Antidot... găsești în gandul ce credință îți aduce
Nu împărățești pămăntul, porți și tu ca toți o cruce.
Dar te bucură de toamna ce-a trecut netulburată
Lăsand iarna care vine mandră și imaculată...
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la alb, dar cu o relevanță mică.
Trenul vieții
(poezie dedicată poetului Constantin Triță)
Tu, poet in nemurire,
Lasă-mi unda de iubire
Pentru tot ce e frumos
Pentru versul tău duios.
Ai scris despre nopți cu stele
Prinse-n șiruri de mărgele
Despre merii albi in floare
Despre veri dogoritoare
Despre toamnele cu struguri
Primăverile cu muguri.
Ai plecat si-n urmă lași
Lanuri largi pline cu maci
Casa, curtea, trandafirii
Si-ai plecat in legea firii
Prea devreme, prea departe,
Cerul astăzi ne desparte...
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Topirea zăpezilor
Lasă gândul tău să zboare infinitul să-l străbată
Si vei fi atât de liber, ca o pasăre măiastră!
Lasă-ti ochii-n desfătare in grădina cu aluni
Lasă-ti zâmbetul pe buze, chiar de anii ii aduni.
Lasă-mă să-ti merg alături prin troiene de zăpadă
Si topi-vom impreună iarnă albă după iarnă!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fetița mea
Căciula-i albă
De zăpadă
Pe chipul ei
Frumos, brunet
Este un zâmbet
Ce se- arată
In ușa mea
În scop direct
-Ce faci?
Cum ai dormit?
E frig afară
Vreau să stii
De aceea am venit...
Si ti-am adus
Și trandafiri!
_Nu-i frig.
Răspund
M-a incălzit
Un zâmbet larg
Si a plecat.
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranțe furate
Voiam să fiu povestea ta
Pictată intr-o carte
Cu albul fulgilor de nea
Si zâmbetul din noapte.
Scrisori in gând ades trimit
Pe messenger, niciuna...
In orizont nemărginit
Se pierde-n ceruri luna.
Iți sunt datoare un răspuns
Iți voi plăti creanțe...
De vină-i timpul in apus,
El fură din speranțe.
poezie de Doina Bonescu din Izvor de gând
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Contrast
dacă gândul meu te-apasă
dacă liniștea ți-o ia
urcă munți, te-ndepărtează
prinde-n palma ta o stea
și acolo la-nălțime
norii albi în jur cunună
îți vor da un nimb aparte
cer ținându-te de mână
eu rămân jos într-o vale
fluturi mii în jurul meu
scutur când și când petale
și-apoi ce-o vrea Dumnezeu.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strămoș
mă uit la tine... mi se pare
că te cunosc de undeva
nu ești bunicul care-odată
din vârf de munte cobora?
aveai opinci... desaga-n spate
si cioareci albi dintr-o aba
pe cap purtai căciula dacă
si-un zâmbet ochii-ti lumina
ești tu... cel desenat in carte?
esti pe Columna lui Traian?
esti tatăl Anei lui Rebreanu
ce dus pe gânduri rămânea?
esti Ion... sau Gheorghe... nu contează
tu esti legat de-acest pământ
privește Dumnezeu și tace
tu pentru mine... ești un sfânt!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vișinul
în gradină lângă casă
am un vișin înflorit
crengi se lasă-n iarba deasă
cu flori albe de mătasă
sufla vânt de primăvară..
soare cald într-un pervaz..
albinuțele se-nșiră..
zumzăindu-mi pe obraz
pentru mine-i bucurie
să îl văd așa vrăjit
va rămâne veșnic vie
dulcea mea copilșrie
casa... vișinu-nflorit!
poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Polen de crin
Cum să te las, si cum să plec?
Tu esti frumoasa amăgire,
Esti visul meu in poezie,
Tu esti perfect!
Zâmbesc amar, e in zadar,
Realul a pătruns prin geam,
O zi cu frig si cer senin,
Doar e gerar.
Si totuși printre amintiri,
Pari cupa albă de la crini,
Polenul galben m-a atras
Nu pot să plec si să te las.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Provincială
La margine în prelungire
Într-un oraș provincial
Flori de salcâm cu dăruire
Arată albul de cristal
Viața încă mai pulsează
Adiacent pe roți de fier
Locomotive defilează
Stau un minut și-n noapte pier
În ziua caldă, monotonă
Lângă statuile din bronz
În parcul verde stau de vorbă
Bunici în cărucior cu roți.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Doina Bonescu despre alb, adresa este: