Textele de mai jos conțin referiri la plâns, dar cu o relevanță mică.
Pădurea de semne
Și e atâta pădure de semne
În care nu mai cresc lemne
Ci doar atribute votive
Din care-ai să-ți faci iar motive
Florale pe umeri de nuferi
Și plângi când nu poți să mai suferi
Eterul din ochii limpizi
Ca două păstăi de guvizi
Pescuiți pe înserate
În două bălți ipotecate
Între viață și-ntre somn
Cu o aripă de domn
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pădurea de semne
Și e atâta pădure de semne
În care nu mai cresc lemne
Ci doar atribute votive
Din care-ai să-ți faci iar motive
Florale pe umeri de nuferi
Și plângi când nu poți să mai suferi
Eterul din ochii limpizi
Ca două păstăi de guvizi
Pescuiți pe înserate
În două bălți ipotecate
Între viață și-ntre somn
Cu o aripă de domn
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pădurea de semne
Și e atâta pădure de semne
În care nu mai cresc lemne
Ci doar atribute votive
Din care-ai să-ți faci iar motive
Florale pe umeri de nuferi
Și plângi când nu poți să mai suferi
Eterul din ochii limpizi
Ca două păstăi de guvizi
Pescuiți pe înserate
În două bălți ipotecate
Între viață și-ntre somn
Cu o aripă de domn
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarăși sacrificii?
moto: Cine trebui' să știe, sigur nu știe
Dacă am, sau ce n-am, seara în farfurie
---------
Toată viața, sacrificii
Mi-au cerut cu toți să fac
C-am slăbit la toți indicii,
Numai să le fiu pe plac
Și-am tot strâns ades cureaua
Până nu mai am ce strânge
Că dacă mă prinde neaua,
Și mă vezi, îți vine-a plânge.
Ne-au promis ce e mai bine
Și eu i-am votat de buni
Că dacă-mi veneam în sine,
Mai bine spărgeam cărbuni!
Când nimic nu stă pe roze
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
A trecut o brișcă
unul câte una
gândurile vraf
până mâine luna
plânge un seraf
stâlpul bătătura
paza la avut
omului limbut
nu-i mai tace gura
a trecut o brișcă
vadul în amont
fiecare tont
vrea alt fel de frișcă
stanța un popas
pasărea divină
ne umplea de vină
fiecare ceas
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie pentru regele păpușarilor înainte de căderea cortinei
E plină lumea de escroci
Și nu mai sunt locuri vacante
Nu-l mai citește nimeni pe Dante
Pedanteria e pentru boboci
Eu nu mai poc, tu nu mai poci
Cântă măturătorii: allegro andante
Primarul cântă pe două voci:
Una pentru cei de sus, solemn
Alta pentru cei de jos, de lemn;
În rest teaba e oablă, oablă
Limba noastră e din tablă
Și vor nerozii să ne-o bată în cuie
Așa că vezi tu, Gligorie
Dacă n-ai pic de glagorie
Să n-o mai cauți unde nu e;
Săracii sunt tot mai săraci
Bogații au și ei un rost:
O duc din ce în ce mai bine
Și se plâng întruna că le merge prost
Așa că nu ai ce să faci
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimenea nu știe
nimenea nu știe
cum trec prin strâmtoare
cu noaptea în spinare
vadul Poezie
frica mea un adăpost
zaua fiecărui lanț
ruginește un Bizanț
ca melasa un compost
cărțile din raft
mă mustră tăcut
paharul zilei l-am băut
cu fotoliul bruderschaft
una câte una
ideile vraf
până mâine luna
plânge un seraf
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragă muză
Dragă muză dă-mi un semn:
Un catarg de disperare
Face pasărea să zboare
De pe un copac nedemn
Vino muză și veghează
Turnul meu de ametist
Te-am visat. Am plâns. Sunt trist
N-am o inimă vitează!
Te-am visat și tot mai cred
Că mă mângâiai dormind
Floare albă de pe grind,
Ca iubirea lui Tancred
Vino rază de argint
Ca regina suverană
Pune-mi tu balsam pe rană
Și pe lacrimi, un alint
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Latră dulăii la tribune
Nu mă tem de lupii maturi
Tai un cal bătrâni și-i saturi
Eu mă tem de lupii tineri
Tudor Gheorghe
-------
Latră dulăii la tribune
Pe unde scurte și pe unde lungi
De dorul nației române
Că-ți vine auzind, să plângi
Promit atâtea lucruri bune
Că n-ai tăria să-i alungi
Latră dulăii la tribune
Pe unde scurte și pe unde lungi
Au cele mai moderne strune
Fac cearcăne la ochi și pungi
Că prind naivii să se-adune
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziarele de dimineață
Ziarele de dimineață se distribuiau gratuit,
Copiii nu mai voiau să învețe,
Peste tot numai războaie și greve
Adevărul are întotdeauna două fețe
Soțul tău te părăsise
Tu voiai să te întorci în copilărie,
Lumina zilei apunea plânsă
Peste turnul de la primărie
Cine e mai tare face legea
Și alte obiecții nu mai ridic
Cei mai slabi au întodeauna dreptate
Deși asta nu le (mai) folosește la nimic
poezie de Ion Untaru din Paso doble (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ametist lucid declamând
Au murit caii, nechează călării
Fiori de mătase trec prin șira spinării
Se revarsă noaptea peste urbe
Statuile plâng pe străzile curbe
Pe care se plimbă ușor resemnate
Figurile triste cu șeile-n spate
Privind melancolic spre țărmul mării
Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării;
De-a lungul plajei luminate și lise
Suspină pierdute și moartele vise
De unde cu zorii răsună duios,
Un cânt de sirenă nespus de frumos
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul salcâm
De la oameni pân-la ierbi
Ne mai mor cu zile cerbi;
De la ierburi la copaci
Joacă Vraca rol de vraci
De la oameni, mai departe
Curge lacrima din carte
Pentru-atâtea tare care
Duce-n spate fiecare:
Au cu suta, au cu mia
În zadar copacii mi i-a
Numărat academia
Dacă plâng și dacă mor
Bate vânt rănile dor
Ultimul dintre salcâmi
Șade-n chingi și-ntre parâmi
De teamă să nu-l dărâmi
Cu vreo pală de cuvânt,
Și se scurge în pământ
Și se scurge în pământ...
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul dintre salcâmi
De la oameni pân-la ierbi
Ne mai mor cu zile cerbi;
De la ierburi la copaci
Joacă Vraca rol de vraci
De la oameni, mai departe
Curge lacrima din carte
Pentru-atâtea tare care
Duce-n spate fiecare:
Au cu suta, au cu mia
În zadar copacii mi i-a
Numărat academia
Dacă plâng și dacă mor
Bate vânt rănile dor
Ultimul dintre salcâmi
Șade-n chingi și-ntre parâmi
De teamă să nu-l dărâmi
Cu vreo pală de cuvânt,
Și se scurge în pământ
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Se deșiră noaptea
Se deșiră noaptea lung peste atol
Vântul jucăuș saltă ghemotoace
Arlechini de aer au pornit să joace
Peste satul care, de sus, pare gol
Turmele de lână coborând în pace
Pe meridiane de la pol la pol
Pleava vânturată face un ocol
Ácelor àcele de-nfipt în cojoace
Oamenii de parcă nici nu se mai văd
Au cerut refugiu în visele lor
Plâng melancolia fiecărui zbor
Și cu gândul veșnic la un alt prăpăd;
Zorit metronomul bate uniform
Și furtuna vine. Însă ei tot dorm
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viață arsă
Viață arsă, drum parcurs
Labirinturi și zăvoare
Și speranța care moare
După ultimul discurs.
O povară din destul
Ne-a purtat printre meandre
Fericite Alexandre,
Ne întoarcem la Catul!
Libertate cu zăbrele
Țintele devin factice
Dacă nici măcar în vis
Noi nu mai privim la stele
Plâng albinele de ceară
Neputința din unelte
Tinere păduri, ce zvelte
Creșteați voi, odinioară!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deținuții scriși cu creta
Șiruri lungi de condamnați
Merg ținându-se de mână
Că-nchisoarea e stăpână
Și pe mame și pe tați
Lanțuri nevăzute leagă
Bucuriile de plâns
Și cătușele țin strâns
Viața lumilor întreagă
Înăuntru și-n afară
O, ce mică e planeta
Deținuții scriși cu creta
Varsă lacrime de ceară
Libertatea-i pentru toți
Dar când vine tăvălugul
Ți-ai urcat în spate jugul
Și dă-l jos dacă mai poți!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cetina pe ramuri
Ce frumos e Doamne, iarna-n crâng
Cetina pe ramuri, simfonie
Parcă îmi vorbește numai mie
De iubire. Și-aș voi să plâng
Nu se mai zărește nici o rană
Totul este de un alb celest
Dă-ne-n Doamne-n suflete acest
Sentiment de pace ca o hrană!
Parcă am ieșit de mult din lume
Nu-mi doresc nimic și-mi este bine
Decorul cu zăpezi diamantine
Strălucește pentru noi anume
Ce comori, atâtea dimineți
Lângă mine-au fost și le ignor
Că puteam de multe ori să mor
Pe parcursul unei scurte vieți!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întoarcerea la întrebări
Geaba coperiș de țiglă
Înjghebează câte-un rost
Sau vremelnic adăpost
Când n-ai propria ta siglă
Cât alergi și te mai cauți
Iluzoriu prin imperii
Suflete, să nu te sperii
Că și îngerii-s precauți
Gem strădanii cât n-ajungi
Să atingi un vis cu mâna
Și ești dus cu anasâna
Pân'la prinții nibelungi
Viața-ntreagă doar o goană
Dup-o geană de lumină
Adierea ei străină
Un capriciu sau o toană
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici un sclav și nici un rege
Cere-mi luna de pe cer
N-am să zic că nu se poate
Zborurile noastre toate
Sunt pătrunse de mister!
Nici un sclav și nici un rege
Poate n-a-ndrăznit să-ți pună
Peste frunte o cunună
Fiindcă nu te înțelege!
Și se scurge suferindă
Ziua celor ce preferă
Plânsul tău de baiaderă
Spânzurat într-o oglindă
Parc-aș fi la o-nchisoare
Țarcul care dă fiori
Unde nu mai poți să mori
Dacă ai iubit o floare!
Cercul nostru s-a închis
Dincolo de el, nu mai poți trece;
Noaptea piramidele aztece
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Fântâna în care se văd sufletele (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petice la trai
moto: Ne-arată toți cu degetul: - Golanii!
Ne dă cu tifla și puterea scursă
Sugarului când plânge după nursă
Zadarnic i se cântă: Nani, nani,
Taci, că ne iubesc americanii!
----------
Trudesc de-o viață peste semne
Și astăzi când mă uit în urmă
Vin cerbii nopților și scurmă:
Eșafodajul meu de lemn, e!
Adun în tomuri manuscrise
Ce nu le vrea nici o arhivă
Și mă bucur dacă mi se,
Așează lumea împotrivă.
Pun zilnic petice la trai
Efortul meu cât o ofensă:
Sobă rece și vătrai
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Untaru despre plâns, adresa este: