Textele de mai jos conțin referiri la virginitate, dar cu o relevanță mică.
Și suflet
În mintea mea e numai vară,
Femeile sunt motivate
De ochii mei și provocate
Să-și plimbe coapsele pe-afară.
Mi-s vinovat de-această stare
Și-mi recunosc acest păcat,
Sunt, zilnic, aspru condamnat
La veșnicii de dezbrăcare
Din ochi, în mintea mea-i o mare,
La țărmul căreia stau goale,
Purtând, simbolic, niște țoale,
Femei cu suflet de fecioare,
Dar și fecioare, câte vrei,
Cu trup și suflet de femei.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mireasă verde
Te voi săruta pe frunze,
Pădure, mireasă verde
Și pe toate numai buze
De fecioară le voi crede.
Și te voi fura deseară
Și te voi ascunde-n tine,
Ca să vină să te ceară
Pădurarul de la mine.
El are și-o pușcă
Mereu încărcată
Și-un câine ce mușcă
Și-un câine ce latră
Și masă și casă,
Dar n-are mireasă.
Eu n-am nicio pușcă
Și n-am nicio cușcă
Și n-am nicio masă la care să stau,
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furatul miresei
Își etalează iarna, în babe, garderoba,
Cojoacele mițoase, broboada, pelerina,
Ciorapii groși de lână, opincile și roba
De promoroacă dalbă, căciulile și fina
Rochiță de dantelă, frumoasă ca lumina...
Cu țoalele în care sosit-a, pe o mână,
Purtându-le pe cele păstrate de plecare,
Mai mult cu două zile decât o săptămână,
Probând ca pentru nuntă, cum face fata mare,
Prin multe magazine, rochița de plecare...
Am vrut să spun, firește, rochița de mireasă,
Dar vântul îmi șoptește să nu suflăm din casă...
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (5 martie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lauda ochilor
Ochilor, voi știți de ce se-nvârtește Pământul?
Ca să vedeți voi mereu alte stele
Și cerul întreține ghirlande licurinde
Ținând aprinse toate stelele
Care se-ntrec să fie nevăzute
Ca fetele mari la măritat
Și tot universul e cu ochii pe voi,
Ochilor. Pe planeta asta cu
Miliarde de oglinzi în care
Se gătește lumina.
Să mai vorbesc de iarbă, de păsări
Sau de flori? Pentru voi sunt, ochilor.
Norii sunt pentru ochi. Dar tunetul?
Pe el n-aveți ochi să-l vedeți,
Cu toate că vă face și el poze cu blitzul.
Sunetul a rămas al urechii.
Restul e pentru ochi.
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (23 septembrie 2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caut duhovnic
Urechi de preoți mici puține
Păcatele-mi și mari și multe
Degeaba strig nu vreau virgine
Că n-are cine să m-asculte
epigramă de Marius Robu din Degeaba (2 ianuarie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amidon, bidon, castron
De patru zile plăuă monoton
Un om s-a aruncat de pe balcon
O fată cu doi sâni de silicon
Trece pe trotuarul din beton.
Un cerșetor așteaptă pe peron
Un tren pe care-l crede avion
În mâna dreaptă ține un carton
Pe care scrie: "cumpăr telefon".
O fată mare cară un bidon
Cu apă minerală, de fason
Un preot care s-a născut afon
Vorbește despre moarte din amvon.
Un magazin cu firma de neon
Are trei vânzătoare și-un patron
O domișoară face un balon
Și-un câine latră ca un bariton.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul stejarului (Oanei)
Se topesc zăpezile mirosind a primăvară
Mi se face dor de tine ca pădurilor de cer
Când înmuguresc și crud sufletul și-l dau afară
De sub coaja plictisită de-ntuneric și de ger
Ce-i pădurea? O-ncercare de suire fără scară
Dorul ce-l poartă pământul de-a se ridica la stele
Ce sunt eu? Stejarul care la-nceput fu ghindă rară
Dar de dragul unei fete ce venea după surcele
Se făcu lăstar de tufă, răsărind să-i facă semn
Și crescând să-i facă umbră și murind să-i facă foc;
La povestea cu iubirea dintre inimă și lemn
Vă poftim să luați aminte pomi și oameni la un loc:
La-nceputul vremii noastre, jos la poala codrului
În căsuța peste care dai de-apuci poteca-n sus
A venit pe lume Oana fata pădurarului
Dulce-n glas, la suflet bună și frumoasă de nespus...
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Fazele iubirii
Dragoste nouă:
S-a pus lumina!
Așa zicea mama
Când, spre apus, după asfințit,
Năzărea un licăr de lumină, iar ea
Trebuia să aibă în buzunar, în mână
Bani. Să aibă toată luna, spunea.
Eu iubeam pe cineva care,
Fie nu a știut niciodată,
Fie a uitat de mult.
Primul pătrar:
Luna, plutea pe cerul amurgului,
Ca o bărcuță de argint curat,
Asfințind din ce în ce mai târziu,
În urma soarelui.
Eu iubeam aceeași fată.
Mama și luna
Habar n-aveau.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (26 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
De când am început să-mbătrânesc simțămintele mele față de farmecul unei fecioare sunt ca zborul firav al unui pui de brabete în primele sale zile de zbor. Durează doar câteva zile.
Marius Robu în Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Marius Robu despre virginitate, adresa este: