Citate despre Pasărea Phoenix și viață, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la Pasărea Phoenix și viață, dar cu o relevanță mică.
Cu onor înainte spre neant, România Arm, prezintă:
mi se prezentau cu strângeri fierbinți de mâini
toate onorurile
căzut din neant la datorie pentru patrie
salvat planeta de gunoaie
premiul pulitzer pentru negarea mea
prezentat în patru acte pentru fiecare punct cardinal
ba chiar condoleanțe pentru cel mai distins
mort în viață
toate acestea numai și numai pentru meritele noastre
pentru dorințe o scrumieră adâncă
sau o scorbură din trunchi de copac bolnav
din care să ies cenușiu o pasăre phoenix
vă dau și vouă ce a mai rămas din coajă
toate acestea numai și numai pentru faptul că ați sperat
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voiaj prin vis paradisiac
vise renasc din cenușă ca pasărea Pheonix
să simt iar paradisul aproape de cord
mă desfășor în viață cu credință de onix
revelații mă umplu de la Sud la Nord.
cântecele vârstei și iubirii sunt scrise
în sufletul meu îndrăgostit de vers
sunt în voiaj prin lume pe drumuri permise
Dumnezeu mă ocrotește de înger pervers.
căzută-n contemplare descriu peisaje
de o frumusețe rareori întâlnită
razele prietene ning peste mine miraje
cuprind și frenezia din lumea infinită.
cu gânduri albastre fac adesea voiaje
printre stele. sete metafizică desțelenită.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Motive de schimbare
speranța mă transpune în stări de vibrații
descoperind cu ea căi de purificare
fac salturi de voință cu zeci de admirații
mă pregătesc mereu pentru marea schimbare.
am ridicat altarul pe cărbuni de foc
din flăcări să renasc ca pasărea Phoenix
despicând obscurități cu mare noroc
arzând în conștiință rugăciuni de onix.
inima mea a ars mereu precum o torță
să lumineze bezne haotice, haine
dar am avut credința ce mi-a dat o forță
să lupt cu deznădejdea ce duce la ruine.
nu cred în sufletele care nu se frământă
fără freamătul dumnezeiesc viața e răsfrântă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legenda Nemuritorului
Legendele povestesc despre cei nemuritori,
dar viața este scurtă.
Despre pasărea Phoenix se spune că și-a dat foc
și c-a înviat din propria cenușă,
deși n-ar fi trebuit să-și supraviețuiască.
Când privești un bătrân cal de luptă stând nemișcat în grajd,
îi poți bănui oare potențialul de-a străbate o mie de mile încă?
Când privești ridurile tăind adânc fața unui veteran,
poți bănui oare aspirația acestuia de-a îndeplini
mai mult decât credem noi c-"ar trebui?"
Noi credem în Dumnezeu,
dar mai presus de toate-ar trebui să credem în noi.
Putem învinge orice, dacă ne învingem pe noi înșine.
poezie de Cao-Cao, 155 220, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foc nestins
După ce-ai trecut prin foc,
Până și aerul pare mai stabil,
Când unii aruncă vorbe de foc, ca și săgeți
Și ți-l servesc, drept combustibil.
Și arzi mocnit,
Răni pe suflet, cicatrici pe chip,
Stingi cu lacrimi
Scânteile rămase,
Dai cenușa deoparte.
E foc nestins,
Încă mai pâlpăie speranța
Și torni gaz pe foc,
Să-i mai întreții flacăra.
Nu e flacără ce mistuie, ci care înalță,
Din scrum, să te reîntorci la viață.
Ca pasărea Phoenix,
Să înveți din nou zborul,
[...] Citește tot
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eliberare
Eliberez toată rezistența rămasă
Eliberez toată frica care este încă în corpul meu, celulele mele, sângele și oasele mele
Eliberez orice neiertare
Eliberez toate resentimentele
Eliberez toată vina
Eliberez toată energia victimei
Eliberez toate energiile persecutorilor mei
Toată judecata
Toate criticile
Eliberez toate ideile adoptate în prealabil
Și credințe false
Eliberez toată gelozia
Toată ura
Toată mânia
Tot regretul, durerea și suferința
Eliberez toată frustrarea
Eliberez orice nevoie de control
Îi eliberez pe cei care vor să mă controleze!
IMI IAU DIN NOU TOATA PUTEREA IN TOT SPATIUL SI TIMPUL!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța
Azi, sunt bine...
pentru că nu au fost amanetate toate visele lumii
da, sunt bine în multe feluri, cu multe nuanțe
dar absolut toate cu optimismul vibrant al inimii mele
sunt o pasăre Phoenix singură,
închisă-n colivia propriului vis
sau sunt un fluture obosit prin zborul amurgului
da, sunt o harpă tristă cântând suav un Lied
ori poate o mierlă fericită zburând prin secera lunii
dar sunt și-un talisman norocos dezmierdând o stea
sunt Inanna ghinionistă dintr-o altă eră
și sunt un milion de petale și frunze,
trăite prin simfonia albaștrilor aștri.
Azi, sunt doar speranța...
cea mai adorată, dorită, iubită femeie a lumii
poate și a ta!
dacă i-ai cunoscut duioșia, liniștea și bucuria
nu o vei mai putea uita
nicicând
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru început
Uneori pare că traiești în zadar,
Și viața nu-i mai mult decât o casetă uitată într-un bazar,
Uneori pare că se stinge și Marele Car.
Iar lumina ce-ai văzut-o atât de înfloritoare,
Nu e mai mult decât o lumânare, ce nu mai are mult si moare.
Chiar si pasărea phoenix se culcă uneori tristă în ploaie,
Iar penele și focul I se-nmoaie,
Ochii încet I se-nchid, ghearele de infinit nu I se mai prind,
Chiar si vidul, uneori este doar vid.
Recunosc, și eu am un destin nescris,
Întâmplări ce se petrec ca în vis,
Însă dincolo de lume, chiar și de mine,
Sălășluiește ființa de foc a tot ceea ce am scris.
Pentru început,
Chiar de întunericul este profund,
Îți dăruiesc un zâmbet alături de cea mai bună felie de gem cu unt,
Chiar de nici o stea nu se vede, nici măcar un orizont,
[...] Citește tot
poezie de Costin-Alexandru Marin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Constanță
de când cu acest covid,
omu-a devenit hibrid,
nu-i nici cer, dar nici doar humă,
nici granit, dar nici de gumă,
nu-i nici claie, nici balot,
nu-i nici struț, nici Phoenix tot,
pus într-al lui Procust pat,
nici stingher, nici adaptat,
nici străin, dar nici acasă,
nici cucută, nici melasă,
nici în zeghe, nici în togă,
nu-i nici bocet, nici eglogă,
nici Manole, nici Icar,
nici beznă, dar nici habar,
nici tăcere, nici cuvânt,
nici pareză, nici avânt,
nu-i nici orb, dar nici nu vede,
nici în sine că se-ncrede,
nici profet, nici Antihrist,
nu-i nici vesel, dar nici trist,
[...] Citește tot
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O scrisoare către cenzorul Han
Sunt trist. Gândurile mele sunt în Youzhou.
M-aș grăbi într-acolo dar sunt bolnav la pat.
... Dincolo de apele toamnei aș fi fost întâmpinat de Splendoare.
O, să-mi spăl picioarele în lacul Dongting și să văd la marginile lui
Gâștele sălbatice în zbor înalt, soarele și luna mai palide ca ieri,
Arțarii verzi înroșindu-se sub cerul înghețat,
Îngerii călătorind spre Capitala Cerului, lângă Steaua Polară,
Călări pe păsări pheonix sau pe unicorni,
Cu flamuri de hibiscus strabătând melodice neguri delicate,
Umbrele lor dansând cu capul în jos pe fluviile din sud
Până când Regina Stelelor, amețită de nectar,
Va uita, de o parte și de cealaltă, oamenii înaripați lângă ea.
... De la Vrăjitorul Pinului Roșu au venit la mine aceste cuvinte:
Că pe lângă vechiul discipol, are acum unul nou,
Unul care, fost consilier al Împăratului Liu în capitală,
În ciuda marilor lui succese, nu putea fi fericit niciodată.
... De unde vin vremurile bune și vremurile de răstriște în țară?
Poate fi carnea mai înmiresmată decât fructele pădurii?
Sufăr că el rătăcește acum departe, la miazăzi.
Fie ca steaua vieții lungi să-l binecuvânteze!
[...] Citește tot
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
În roșu, în toamnă
Îmbracă-te în roșu și fii frumoasa doamnă
Ce-mi dă din nou puterea de-a nu privi-napoi,
Când timpul dă să treacă din vară înspre toamnă
Și-și încrustează-nsemnul în tot ce suntem noi.
De-a fost atâta vară cu gust de foc și sete
Ce-a ars până și cerul și norii-s azi de fum,
Să nu îți fie teamă că ploaia lasă pete,
Eu, chiar și prin cenușă, spre tine îmi fac drum.
Trăieste-aceste zile ce par că-s infinite
În care se mai simte că arșița e-n toi...
Răbdarea nu ți-o pierde... Eu știu că sunt ispite
Ce pentru-a ne convinge ne-ngroapă în noroi.
În toamna aburindă de sânge și motive,
Deschideți ochii mândri și așteaptă-mă! Eu vin,
Și nu m-ascund în taine sau motivări tardive,
Când spun că îmi știu rostul, dar ție mă închin.
[...] Citește tot
poezie de Daniel-Dumitru Darie din Dincolo de praguri (9 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel-Dumitru Darie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia indragostită
Aripi de vânt desenate pe cer,
Cârduri de cocori în zborul solemn,
Râul curcubeului cu șoapte de dor
Lunecă toate spre eternitate.
Soarele, luna și stelele
Sunt stropi de rouă întârziată,
Iar tu, femeie, rătăcitoare eternă,
Alergi fără popas.
Rămân în urma ta, stinghere,
Umbra și muzica sufletului tău.
Ceea ce este dincolo
Te cheamă-ntruna,
Te-ademenește mereu...
În această nesfârșită căutare,
Plină de pătimașe dorințe,
Roua cade peste tine.
Din când în când,
Florile-și scutură petalele
Din grădinile anotimpurilor.
Cele de mac, în flăcări-văpaie,
[...] Citește tot
poezie de Floarea Cărbune (6 mai 2022)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
O pasăre "Phoenix"
În dansul fremătând al vieții puteai să-mi fii
Vis pe căi neștiute ce se pierde în taină ca spuma mării
Închisă într-o saticlă de șampanie.
Eu în lumină de candele te port în patul fericirii,
Plutind extaziat de frumusețea ta
Și de mirosul florilor ce eu ți-am așezat în păr.
Și noi, aciuiați în ploaia viselor
Sub streașina gândurilor...
Ne atingeam, ascunzându-te la pieptul meu
Când tu m-ai străbătut ca o descărcare electrică
Ce n-am știut s-o definesc.
Defibrilator sau fulger nocturn?!
Trezindu-mă din comă ca pe un alpinist,
Intrat în hipotermie,
După ce-a escaladat un munte de plăceri,
Lovindu-se cu tâmpla de stele,
Cățărandu-se pe tine, cu schiurile-n mâini și aripi la picioare,
Alunecând pe tine ca pe derdeluș,
Zburând și țopăind în jurul tău,
Cu fluturi în stomac și în creieri cu greieri.
[...] Citește tot
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța unui... Poate
poate că n-am să am un timp suficient
sau poate literele mele-s tot mereu sărace
dar știu, iubind tăcut să-ți fiu audient
în universu-mi cald ascuns privirilor vorace
c-un tic și-un tac nu fac prea multă larmă
când scriu cer tastelor zâmbind să mă exprime
dar mă încred bazându-mă pe-aceeași karmă
în dicționarul ce-a exclus gânduri meschine
poate că n-am să-ți vin desculță-n pragu-nopții
când luna-mbracă haina-i de dantelă diafană
dar știu că zarul aruncat în voia sorții
m-a investit cu dor... să-ți fiu amfitrioană
eu nu-s nici lună și nici stele ce-ți sclipesc
nu-s curcubeu nici soare răspândind splendoare
mi-s ochii adânci dar rangul nu mi-i principesc
am doar zăpezi în păr și ani de vise ca odoare
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zero... sau... Începutul sfârșitului
E punctu-ntre minus și plus infinit
Cum moartea ce naște pe noul venit,
E lipsa valorii ce-afirmă geloșii...
Iisus la atei și păgâni credincioșii.
Ocean sau izvor pentru sursa de apă
Cum gând neînceput în final ce ne scapă.
Big Bang nu e zero, e punctul de-a fi
Un timp dintr-un spațiu trecut ce nu știi.
Căci lumea ce-avem din zero nu-ncepe
Cum codrii deodat' ce vor fi, au fost stepe.
Amoru-i produs sau dă el serenade...?!?
Ce nou născut are și e din gonade...?
E golul din suflet la mortul ce pleacă
Să lase acces ca născutul să treacă,
E firul de praf din nisipul de dune
Sau stânca din ceruri, venită Genune.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ziua-n care-om da de-acea comoară
Coroană de sonete
I
Ne leagă de strămoși nu numai dorul.
Un vis măreț și-un falnic legământ
Ni-i idealul nostru-augúst și sfânt.
Să le-ntregim, dar: Țara și poporul.
N-a fost un alt - mai mare - jurământ:
Cum nu-și închide pleoapele izvorul,
Să tot săpăm pân' n-om găsi ulciorul.
Sublim tablou cum rare-s pe pământ!
Văd îngeri cum fac horă la hotară,
Pe Dumnezeu îl văd cum se pogoară,
Că nu-n zadar săpatu-am o viață.
În ziua-n care-om da de-acea comoară,
Ne-om împlini-o, Țara, dodoloață,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Mătcaș din Cum se nemoare-n timp (2015)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Pasărea Phoenix și viață, adresa este: