Citate despre botez și suflet, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la botez și suflet, dar cu o relevanță mică.
Lui Eminescu
Voi nu mă știți, firește, luminăția voastră
pe-atunci eram sămânță, sau nici măcar atât
umblam prin labirintul trupesc al unor oameni
din care unii, poate, vă vor fi și văzut
știu doar că-n ziua-n care voi v-ați născut pe lume
trei magi cu guri de aur, călăuziți de-o stea
s-au pogorât din munții Moldovei să vestească
un prunc domnesc cu fruntea heraldică și grea
O super-novă, parcă, a explodat în iarnă
a fost și un cutremur de tei în univers
(aceste semne, toate, le-au scris de fapt bătrânii
prin pravili și cazanii, cu seve de neșters)
și ați crescut ca feții-frumoși, și erați geamăn
cu candela de miere a limbii românești
aud că ființa voastră lăsa prin aer urme
de forma unui clopot oceanic tras de pești
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Epistole Vieneze (1979)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liniștea din adâncuri
Un râu coboară din munți, o deltă se formează.
Sedimente cărate de ape, depuse de milenii,
au conturat unirea uscatului cu marea,
copaci seculari și împletituri de liane,
trunchiuri contorsionate, noduroase,
stepe sărăturate, lacuri cu nuferi,
insule stâncoase, estuare,
dune de nisip fin și mâl,
gârle cu stufărișuri,
lagune și grinduri,
mlaștini și păduri.
În apele mării persistă
întinderi de plante vasculare.
Nisipul din clepsidra suspendată
parcurge lin
momentele eternității,
aidoma rugăciunii.
Nicio scufundare nu seamănă cu cealaltă.
O delectare pentru ochi și simțuri!
Divinitatea se află peste tot.
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca (19 iunie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt ce nu vreți voi să fiu
Eu sunt plinul din scorbura timpului;
plânsul din lacrima nuntirii înainte de vreme,
botezul apei prefăcută în vin,
pe care și astăzi o bem luminată
de setea care ne duce la mântuire
rupți din somnul singurătății memoriei.
Eu sunt ce nu vreți voi să fiu;
curgerea dintre noapte și zi,
murirea înviată de nemurirea sufletului,
coapsa iubirii de pe drumul șarpelui
urcat în pomul cu fructele oprite.
Sunt memoria din lucrurile căutate,
sosite la țărmul cuvântului ales
din care se hrănesc așezările inimii
și le sângeră pământul sub picioare.
Pietrele nu-și recunosc destinul,
închid în ele oglinzile trecutului,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (2 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Laika
Laika, nume puțin cunoscut, a murit în cosmos,
s-a învârtit fără suflare șase luni,
Diderot s-a înecat cu o cireașă,
Cook a fost returnat de hawaieni doar
Sun formă de oase lucii,
Nu fiți cuci.
O beție cu marx a costat
O sută de milioane de suflete,
Hoții bagă mâna în buzunare, sub sutien
și în conturi bancare,
concertul e dirijat de Mefisto,
oamenii mor din cauza aurului,
la autopsie se dovedește că oamenii sunt muritori,
am trecut de Europa precum Titanicul,
Doamne, iartă-mă, îngerii ne dau organe false,
Bufonii trebuie eutanasiați, spune un nebun adevărat,
Limita ticăloșiei este cinstea,
Barbarii au venit, nimeni nu știe de ce,
Noi mergem la ei, transhumanță,
Viermele este la mare cinste, tace și face,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vivisectând cuvântul
litere se-adună la horă pe fila albă
condeiul se adapă cu picuri de cerneală
emoții motivate de fericirea dalbă
cuvântul se-nveșmântă în haină de gală.
din iubiri mirene se naște un poem
în cristelnița luminii se botează
dulcele grai lansează un fonem
mirările de noapte scânteiază.
vivisectând cuvântul curge sânge
se adună tristețea în sufletul meu
sunt deseori o literă ce plânge
după un ideal cu bunul Dumnezeu.
lumina ce pătrunde mă constrânge
să aflu de la ea cine sunt eu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Enghidu
A murit Enghidu, prietenul meu,
care ucise cu mine lei.
(din poemul Ghilgameș)
I
Privește-ți mâinile și bucură-te, căci ele sunt absurde,
Și picioarele privește-ți-le, seara, drept cum stai,
Atârnând spre lună.
Poate că sunt mult prea aproape ca să mă vezi,
Dar și aceasta e altceva decât nimic.
Mă voi face depărtare, ca să-ți încap în ochi,
Ori cuvânt, cu sunete de mărimea furnicii,
Ca să-ți încap în gură.
Pipăie-ți urechea și râzi și miră-te că poți pipăi.
Pe mine însumi mă dor, în scurtă trecere.
Mi-am întins privirea și ea a întâlnit un copac,
Și el a fost!
Umerii privește-mi-i, și spune-ți că sunt cei mai
Puternici pe care i-ai văzut, după iarbă și bivoli,
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din Dreptul la timp
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Drumul spre Soare
O fărâmă de credință
Avem cu toții în suflet,
Căci ne-am născut în lumină,
Iar taina botezului ne-a învelit
Cu trupul lui Iisus.
Iată că am plutit în noaptea durerii
Spre a ne limpezi lacrima.
Iată cu vor veni zorii speranței,
Când rănile genunchilor noștri
Se vor vindeca,
Iar sângele sufletului se va uni cu Hristos,
Pentru a ne curăți de păcate.
A fost prea lungă ultima noapte...
Clopotele inimii au bătut
Cu aceeași credință,
Apoi s-au așezat rugi, la picioarele Mântuitorului...
Să nu mai privim trecutul
Ca pe o nucă îngăurită de vierme!
A fost spre învățătura și eliberarea noastră.
Iartă-ne Doamne!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iisus - infinită lumină
Din iubirea divină plămădită lucrare,
Cu suflet de-anafură din Duminica mare,
Croită din trupul sfânt, cu lut fără moarte
Și lumii, trimisă de Cer, a feriri de păcate.
IISUS, botezat de Maria-n iubire maternă,
Crescut în imensă iubire, de mâna paternă,
Ne-a fost hărăzire, Lumină, de rău nepătată,
Pe bezna, ce colții din noi alăpta, necurată...
Dar, goi de credință-am stivit Lumina orbită,
I-am pus rușinoasă cununa de spini înflorită,
Din lemnul, menit a fi scut la viață și moarte,
Cioplitu-i-am crucea, povară de suflet și spate
Și n-a fost destulă, smerenia lui... Prin cruzime
băut-am prin cuie tot sângele-i pur... Mi-e rușine
a scrie de creierul lânced, iudit a se stoarce
prin gânduri stupide spre mâna nebună-a-le face...
[...] Citește tot
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru tânărul de douăzeci de ani, chiar și apusurile par să aibă reflexele alburii și delicate ale zorilor ce întârzie să apară, faclele care-i însoțesc pe morți sunt focurile de bucurie ale noilor sărbători, tânguirile clopotelor bigote sunt dangănetele ce anunță nașterea și botezul sufletelor. E singura vârstă înfumurată a vieții, în care omul are viciul viril de-a lua de coarne toți taurii, în care umblă cu pasul sprinten și apăsat al cuceritorului de cetăți, cu pălăria pe-o sprânceană și cu bâta de cireș în mâna nervoasă.
Giovanni Papini în Un om sfârșit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerul din Lecco (Elenei Albot)
Privirea ta-i albastrul cel senin
al cerului în care cântă îngeri
ce caută s-aline-atâtea plângeri
când norilor le-au devenit preaplin.
Tu ești, Elena Albot, o minune,
aleanul sufletelor însetate
de zbor spre înălțimi și libertate,
exemplu de frumos și-nțelepciune.
Cu vorba-ți dulce și surâsul blând,
mi-ai arătat, acum un an, cărarea
pe care să-mi aștern, în vers, cântarea
timidă, temătoare, dar urcând.
M-ai susținut, încurajat, ai râs
la versuri ce-ndemnau spre veselie,
și, chiar de-ai întâlnit vreo stângăcie,
ai comentat măcar cu un surâs.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce nu au fluturii inimi
am împrumutat și eu,
ca toți oamenii botezați,
o inimă
un suflet
doi ochi
poate și alte simțuri
și niște picioare umblătoare
și niște mâini muncitoare
pe cărările celor văzute și iubite
văzute și nepricepute
nevăzute și temute
sau neștiute
fuse înalt valul sub cerul senin,
fuse mare mirarea copilului sărac,
fuse frumoasă iubirea omului cu inimă slabă
și până la pământ închinarea celui neîntinat
roiau pretutindeni făpturi fără inimă
și așijderea făpturi cu inimă
[...] Citește tot
poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există margini
Într-o înfrățire cu timpul,
nu știu dacă mai trăiesc în el ori în afara lui,
simt că am un timp propriu
care-mi oferă o altă perspectivă vicleană
într-un anotimp nediferențiat de viață.
Marginile universului meu nu există,
scriu cu raze de soare pe umbre
și-n fiecare semn pun o identitate falsă
dată de un botez în ape necunoscute,
așa că, primește-mă și pe mine, Doamne,
cu ruga la praznicul împărătesc,
să fiu meseanul tău
care-și rupe pâinea din suflet
și o împarte celorlalti
chiar dacă-i mică
și nu-i satură.
Lumina din ochii mei
e aceeași
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În scăldătoarea cu miresme
În scăldătoarea cu miresme
ursitoarele mi-au pus bani și flori,
m-au lăsat să respir aburul apei calde,
viitorul să capete-n trup, un nume
la fel cu cel de la botez.
Am crescut cu fiecare clipă fără să respect niciun canon,
am devenit o ființă cu judecată liberă
lăsată-n drum cu Dumnezeul propriu,
l-am străbătut alături de oameni prefăcuți,
plini de nepăsare.
Nici eu nu m-am bucurat de ei
mai mult m-am ascuns sub piele
de unde am ieșit târziu
îmbărbătat de voință
cu gânduri de mărire.
Din parcursul trecut
îmi extrag izvorul fântânii din suflet,
trec peste fiecare obstacol
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Al cincilea anotimp
Vreau să mă bucur de al cincilea anotimp
A crescut în mine din poeme
Și-a făcut un cuib în inima mea
Din fiecare vers așternut pe hârtie.
Îmi vine să alerg tot timpul prin iarbă
Desculță să mângâi cuișoarele verzi
Cu tălpile să alin durerea din frunze
Căzute în iarba înlăcrimată de moartea lor.
Vreau să împart la lume din mine
Toate ninsorile de flori și de frunze
Toate ploile cu pietre și pene divine
Rupte din norii și păsările Raiului ascuns.
Vreau să mă bucur de al cincilea anotimp
Ce are un picior de Toamnă în sânge
Iar celălalt este în gheată de Iarnă cuminte
Cu pașii rari prin sângele piciorului cald.
[...] Citește tot
poezie de Adelina Cojocaru (6 noiembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Galaxiile s-au născut în zarzări
când dumnezeu încă visa cum să continue cerul
iar îngerii supuneau fiecărei stele un suflet
o strâmbă cotropire desena legături imposibile
încă înainte de a se hotărî cum să coboare cuvintele
prin gând sau prin inimă
chiar înainte de a se fi inventat coasa vieților
ceva ce semăna cu nemurirea se juca de-a iarba verde
sub căpătâiul creatorului
raiul
încă nu avea nume
nici nu știu dacă se chema într-adevăr așa
cine să hotărască în lipsa evei
cum se împart petalele egal
între albine și fluturi
când sunt sub narcoticul acestor lumi înmiresmate
îmi place să deschid ochii când mă privești mirată
universul este o livadă în care fluturii își fac de cap
în timp ce dumnezeu tot botează duminici
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jertfa-ntregului popor
Mi-am pus sufletul în palme
Și l-am presărat cu sare
Pentru vremurile calme
Unde dorm moții la soare.
Pe-un vechi petic de hârtie
I-am brodat cu inima
Și i-am pus în poezie
Ca stemă în țara mea.
Un stejar întrece timpul
Scrijelat în nord și sud,
În Carpați crește Olimpul
Unui mare început.
Nimeni nu va fi pe lume
Moț mai moț decât toți moții,
Sângele îmi face spume
Când sfinții botează hoții.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pandantive sufletești...
Iubite! Hai, să fumăm din nou pipa timpului frumos,
petrecut cândva de amândoi,
un Cătălin și-o Cătălină sub clar de Lună plină,
deocheați de un Luceafăr trecător,
când cerul scâteia feeric,
în nopți târzii pe daluri și câmpii
și în tainică noastră grădină,
Cu râu la picioare.
Iubite! Hai, aprinde-mi o țigară,
din rugul încins în focul inimii flămânde de iubire,
cum numai tu poți și știi că îmi place,
să botezăm din nou cu vin roșu amorul sfânt,
iar nunta de fluturi ce ne-a înconjurat,
rămâie argumentul celor viitoare,
în amintirea noastră, trandafir neuitat.
Iubite, mai strânge-mă în brațele tale ocrotitoare,
așa cum numai tu și iedera știe s-o facă bine,
să adormim din nou împleticiți în patul fericirii,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (12 februarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și bărbații știu să plângă
Când plâng cu lacrimi de femeie,
Devin cumva și mai bărbat,
Aprind în suflet o scânteie
Cu care iert orice păcat
Deschid spre ceruri porți, speranță,
În val de lacrimi mă scufund
Și mă botez cu toleranță,
Devin mai blând și mai profund
Ademenesc gânduri iertare,
În mângâiere mă transform,
Accept că viața mă mai doare,
N-am ce să fac... sunt doar un om
Și plâng... șiroaie curg în versuri,
În matca lor mă scald tăcut,
Găsind printre cuvinte sensuri,
Ce-n zâmbete nu am putut...
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Marius Robu, la volumul "Degeaba"
De-aș fi găsit în standuri cartea
Eu aș fi ocolit taraba
Scăzându-mi curiozitatea
De vreme ce era DEGEABA.
Dar oferindu-mi-o poetul
Fără vreun preț de librărie
Și pentru că-i știam talentul,
DEGEABA, fu o bucurie.
Citind-o, nu de circumstanță,
Chiar de-am lăsat o vreme treaba,
Găsii în versuri cutezață
Deci, Robu nu a scris DEGEABA.
Aprofundând tipăritura
Să-mi satur gustul de confort,
Văd, până chiar și editura
Că nu-i DEGEABA "Contrafort".
[...] Citește tot
poezie de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Săracul meu
Imi rascolesc memoriea și iarăși caut,
Sătucul meu frumos dintre coline,
Îl port în suflet că pe un tezaur,
Oriunde n-aș pleca il i-au cu mine
Cu oameni buni cu suflete de soare
Cu gospodari cu minile trudite
Numit din moși strămoși Hirtopul Mare
Aici mis rădăcinile înfipte...
Imi pare rău că astăzi sa schimbat
Si nu mai e nimic că înainte
Multi consateni în lume au plecat
Si au rămas doar case părăsite....
Si satul e cam trist, îmbătrînit.
Si nu mai sunt copii că altădată
Care făceau atita galagiii,
În mahalale seara pe la poartă
[...] Citește tot
poezie de Tatiana Frunzete
Adăugat de Tatiana Frunzete
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre botez și suflet, adresa este: