crini şi timp

Hei anilor

Hei anilor! ce aveţi cu mine?
Şi unde oare... vă grăbiţi?
Nu am nici aur, nici rubine,
Dar am ceva, ce voi nu ştiţi.

Am ochii... raze de lumină,
Suflet curat şi iubitor,
Nu caut nimănui... pricină,
Eu sunt ca apa... de izvor.

Pun în cuvinte flori şi stele,
Parfum de crin şi busuioc,
Metafore cât mai rebele,
Inteligenţă şi noroc.

Hei anilor! cine vă cheamă?
Unde fugiţi... neştiutori?
De cine vă mai este teamă?
Sunteţi doar simpli muritori.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezavantajul rochiei de nuntă

Mireasa-i foarte drăgălaşă
În voalu-i splendid, e un crin;
Culoarea albă însă-o-ngraşă
Cu-o lună, două... Cel puţin!

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Craiul nopţii

Dorul,
craiul nopţii mele
îmi aprinde tainic stele.
Într-un ochi de peruzea
mi-nfloreşte
dragostea
şi-ntr-o rază de lumină,
luna galeşă mi-anină
visele
care aşteaptă
mângâierea înţeleaptă.
Dorul,
craiul nopţii mele
bântuie printre perdele
şi prin falduri de mătase
doar parfum de crin
rămase.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet pentru Rupert Brooke

L-am aşezat pe înserat la umbră şi răcoare
Într-o dumbravă care mirosea adormitor a cimbrişor,
Unde frunzele erau verzi şi fremătau în soare –
Un mormânt pe cât de simplu, pe-atât de-încântător;

Acolo-s acum, visând în reverberaţiile domoale-ale luminii,
Două mâini care-aşteptau cu nerăbdare s-atingă părul unei fete;
Ochii căprui, care iubeau Ziua şi-i numărau Nopţii-n slavă crinii,
Un suflet care-a primit la rugi şi la-întrebări lămuriri complete.

Acolo lumina zilei se strecoară ca un colb printre crengi, uşoară,
Şi, unduind, ferigile-i stau la căpătâi plângând cu stropi de rouă –
Unde, chiar în clipa asta poate, briza serii ca o căprioară
Se furişează peste mormântul celui care-a dat vedere nouă

Ochilor orbi; celui care care uneori a plâns, mâhnit–
Şi scurt timp a fost iubit nespus; şi-apoi... a adormit.

[...] Citeşte tot

poezie de John Gillespie Magee Jr, 1922 –1941, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dorul Tău, Isus iubit

De dorul Tău, Isus iubit
În dragostea Ta arse
Şi inima spre Răsărit
Şi faţa ni-s întoarse.
Isus, Isus... şi Te-aşteptăm
Cum crinii-aşteaptă rouă
Privind spre ceruri Te chemăm
Cu mâinile-amândouă.
Treci peste anii viitori
Isuse drag, şi vină
Ne du mai sus, mai sus de zori
Spre ţara de lumină.
Şi-n clipa când ni-I cununa
Cu-a slavei Tale taine
Schimbaţi, ca Tine vom purta
A păcii albe haine.

Iar noi iubit şi drag Isus
Ţi-om da cu braţe pline
Toţi crinii dorului nespus

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călcând pe trup de crini fără petale

Mi-ai zis să ne ningem
unul pe altul cu petale de crin,
să ascultăm cum îngerii ne cântă
şi să albim iubito împreună.
Cerşind o disperată-mpreunare,
călcând pe trup de crini fără petale
iubirea ne ţinea încă de mână.
Visam un vis ce nu era al meu
purtând parfum de început de veac,
un dans cu două umbre călătoare
ţinând în pumnii strânşi speranţele
cu chip scăldat de soare.
Cu buzele pierdute-ntr-un sărut cu
gust de sare, doi albatroşi zburau
spre înălţimi în suflet ascunzând
fără să ştie crâmpei de zbor rebel
pe-un val de mare.

poezie de Elena Victoria Glodean
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul nopţii

Azi strâng la piept durerile din creier
Şi-mi învelesc în coale vechi uitarea,
Aud poemul tău cântat de-un greier,
Iar în urechi îmi tremură suflarea.

Demenţe picurate–n mătrăgună
Se învârtesc în mintea mea zdrobită,
Iar inima şi-a pus cercei de lună...
Azi e frumoasă, atât de-ntinerită.

Şi urc pe treapta razelor de soare
Scăpând din mână gânditorii crini,
Din când în când sorb visele din floare
Şi mă împart între iubiri şi vini.

poezie de Natalia Popusoi (25 octombrie 2011)
Adăugat de Natalia Popusoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Premierului Victor Ponta, care acum îl critică dur pe Crin Antonescu (fost copreşedinte, împreună cu el, al defunctului USL), în timp ce cu ceva timp în urmă îl ridica în slăvi şi ni-l propunea la preşedinţia României (pamflet)

Nu mai eşti de mult copil,
N-ai ajuns să fii senil,
Nici nu cred că eşti labil;
Spune-mi, deci, că-s curios:
Când ai fost mai mincinos?

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire, Politică şi politicieni (6 iunie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna mea

Doamna mea! te rog, mă iartă,
A vorbi... nu cred că pot,
Ochii tăi nebuni mă ceartă,
Roiesc fluturi... peste tot.

Două mere coapte, ţipă,
De sub bluza... ca un crin
Când iubirea se-nfiripă
Cu un melc... mai cabotin.

Doamna mea! te rog, răspunde
Buzelor, ce-aprind păcatul
Peste coapsele rotunde,
Care ţipă spre... înaltul.

Uşa!... fă-o să se-nchidă
Fără zgomot... fii complice,
Blândă, proaspătă, lucidă
Printre pulberi şi alice.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri de când eram mai tânar

Sunt buciumul care
răsună prelung
peste amintirile lăsate
dincolo de vreme,
Sunt roua dimineţii
care o bei la izvor de timp,
când rătăceşti prin
deltele stelare ale gândului,
Sunt tot ce vrei.
Te aştept în gând curat
ascuns sub un val
la ţărm de mare,
să ne iubim până
la sfârşitul veacurilor.
Ca să mă recunoşti,
am prins un crin alb
în colţul inimii mele,
Pe frunte am pus chipul
tău aşa cum gândul meu
te ştie dincolo de

[...] Citeşte tot

poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte de dragoste

Dragostea mea, te-aştept să-mi faci un semn
Că nu mai dorm, că tu-mi erai un vis
Şi zilele te-aştept îngenunchiat, nedemn
Că te-am lăsat să pleci... Inel nu ţi-am promis!

Iubita mea, nu mai sunt om, n-am mâine
De nu te-ating, de nu-ţi sunt între pleoape
Să te păzesc, nu pot să-ţi fiu măcar un câine;
Să-ţi stau lipit de tălpi când zorii stau să crape?!

Amorul meu, năvalnic te am în tot, în pori,
De-atinsul puf, tuleiele, ce ştiu le ai suave
Din pielea-n catifea făcută, ce-ai să zbori...
M-afund să-mi fi ocean şi eu printre epave!

Frumoasa mea, o lumea mea, model,
Plec zilnic să-ţi culeg culorile din flori
Şi sunetul ţi-l pun în muzica cinel,
Cu izuri să mă-ncânţi!... Pământul, tot fiori...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Plutim pe-o infinit de-adâncă Apă – / doar noi cunoaştem crinul – pur adaos...! / Şi-n templul orei, păsări au să-nceapă / sobor de nuntă-ntr-un cristal drept naos...» ‒ (IV) / 8 ianuarie 1974
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre-mbumbite stihuri despre elementul Apă» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 56).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre-mbumbite stihuri despre elementul Apă» (8 ianuarie 1974)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţe

Tinereţe - zi de vară
Mai frumoasă ca un crin,
Nu-i condei ce să exprime
Sentimentul meu divin.

Tinereţe - floare rară
Cum se face că n-am ştiut,
Ca să îţi păstrez mireasma,
Încă o zi, încă un minut.

Tu te duci pe veşnicie,
Zi de zi, te îndepărtezi,
Tinereţea mea nebună!
Cum să fac, să te păstrez?

Te-am strigat cu disperare -
Vocea mea nu o recunoşti,
Sa-mi mai ieşi odată-n cale,
Nu te-aş pierde fără rost.

poezie de Cosmin Vasile Uglean
Adăugat de Cosmin Vasile Uglean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele ce nu apune

Dintr-o străină depărtare
cu ierni mărunte şi fiori
din prafuri netezite-n sare
rămâi şi nu te mai cobori

Credeam că-n pânze de mătase
ai aşternut un scrum cărunt
iar dedesubt un drum de oase
ai aşternut şi încă sunt

Îmi scutur pielea iar şi voalul
în pragul tău de ieri trecut
să-mi pui în floarea ta şi anul
şi crinul care a-nceput

Chipul mi-e rece şi-o secundă
trece în goană printre noi
doar vântul şi-o petală scundă
mai numără din doi în doi

[...] Citeşte tot

poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog liric

Şi-acum mă-ntreb eu: simţirea adâncă
Cum de se naşte pentru un portret?
Căci nu văzusem ochii tăi încă,
Ştiam atâta că eşti poet!

De-aş putea întrupa iubirea
Ce simţesc eu pentru tine,
Timpul şi nemărginirea
Dânsa le-ar cuprinde-n sine…

Să pot întinde mâna s-o pun pe fruntea ta
Încetul la o parte şuviţele le-aş da,
Senină să rămâie, curată ca un crin,
Icoană de iubire la care să mă-nchin.

Dar tu ca un luceafăr departe străluceşti
Abea câte o clipă în cale-mi te iveşti,
Apoi dispari; – şi-n urmă rămâi în gândul meu
Vedenie iubită la care mă-nchin eu.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să mă-nveţe pictura

Aş vrea să mă-nveţe pictura
Un Rembrandt maestru, - să-ţi fac
Din carmin şi purpură gura
Aşa cum ţi-a dat-o natura,
Aprinsă ca floarea de mac.
Şi taina privirilor tale,
Cu zâmbetul cald şi senin,
Şi gâtul şi braţele goale
Plăpânde ca nişte petale
De flori delicate de crin.
Şi-aş vrea să mai am, laolaltă,
Talentul de sculptor, copilo.
Şi-atunci să-mi răsari de sub daltă
Din marmură, - albă, înaltă,
Frumoasă ca Venus din Milo!
Pe frunte să-ţi pun o coroană
De nuntă, din flori de lămâi, -
Şi astfel în apriga goană,
A anilor, blândă icoană,
De-a pururi a mea să-mi rămâi!

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar înconjurat de spini, crinul se înalţă maiestuos deasupra lor, cu tulpini ce nu cedează vânturilor şi cu mireasmă inconfundabilă pe timpul nopţii.

aforism de Florica Ficard
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confesiunea autorului: slăbiciunea sa în faţa lumii, a trecerii vremii şi a Poemului de purpură

Acesta e autorul: el duce pe umăr un crin ca pe-o puşcă.
Astfel înarmat, tot ce există îl muşcă.
Adeseori spune:
"o, slăbiciune
numele tău este artă."
Fiind deci atât de ridicul şi slab, întreprinderea lui e deşartă,
întocmai ca a zidarului, fratele său,
care a vrut să clădească o piramidă-n Ţicău.
Dar mai cu seamă,
ora îi pare târzie, şi mult îi e teamă
că vremea nu-i pe măsura uneltelor sale modeste.
Deci plin de mâhnire el vă propune această poveste.

poezie de Mihai Ursachi din Arca (1979)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu uit că sunt poet

Poetului îi şade bine
Să fie trândav, bleu şi pur.
Mânânce miere de albine,
Beie din sticle borş de-azur.

Îmbuibă-se printre chiftele,
Cu târtiţe de fluturi moi.
Poetul trebuie să-şi spele
Zilnic picioarele-n oloi.

Şi mâinile în lapte dulce,
Şi faţa-n bulion de crin.
Dânsul de-a pururi va să-şi culce
Pe plusuri trupul longilin.

Să nu citească, să nu scrie,
Ci numai doar poet să fie,
Cu papanaşi la pălărie
Şi c-o iubită fistichie
Ce are sâni cât garderoba

[...] Citeşte tot

poezie de Emil Brumaru (1977)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragul meu...

Să numeri câte stele sclipesc pe cer mereu
Le număr eu pe cele care nu-s...
Tot căutând lumina spre care eu m-am dus
Căci n-am ajuns acolo, dragul meu...

Să numeri anii toţi ce scrişi ne-au fost pe frunţi
Îi număr eu pe cei care mai vin
Şi între noi să faci un pod din flori de crin
Să-ncununeze ale noastre nunţi

Dac-ai să uiţi acum, aminte-am să-ţi aduc
De la-nceput s-o iei fără regret
Purtându-ţi azi iubirea ca pe un sfânt secret
Pe care nu l-a şters al vieţii truc

Când am să-ncerc să număr săruturile tale
Vor naşte-n mine clipe care nu-s
În timp ce tu, încătuşat, de remuşcări sedus
Vei bântui-n văzduhuri ireale

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Eftimie Kabbout din Atingeri Divine
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!