Citate despre armată și sat, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la armată și sat, dar cu o relevanță mică.
Norii stau
tornadă peste sat, femeia
ridică poalele casei de lutișor gălbior
armat cu paie vioaie, vi
oaie în brâul cerului înflorat cu aluzii
iubește
cum îi stă bine unui fenomen meteo (?!) a
păsat același bărbat
pe care soldat foarte chipeș
l-a plăcut și tatăl ei șaman comunal pe
când se privea, pluvial, în oglindă
iubește
norii căzuți în marsupiul de
jucărie trimis de o verișoară din australia
în contul clipelor spulberate, ah, în
copilăria lor la comun, la
anii de-atunci
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diseară la amiază
Diseară la amiază
Supermarket-urile vor anunța un preț de 3 pence pentru orice produs
Diseară la amiază
Copiii familiilor fericite vor avea șansa să locuiască într-o casă
Elefanții își vor spune unii altora glume omenești
America va semna tratatul de pace cu Rusia
Pe 11 noiembrie generalii din primul razboi mondial vor vinde maci pe stradă
Vor inflori primele narcise galbene ale acestei toamne
Când frunzele vor cădea în sus din copaci
Diseară la amiază
Porumbeii vor vâna pisici prin grădinile orașului
Hitler ne va îndemna să luptăm pe plaje si pe șesuri
Un tunel plin cu apă se va construi sub Liverpool
Porcii vor fi văzuți zburând în formații deasupra Woolton-ului
Iar Nelson nu numai ca își va recăpata ochiul dar își va recăpăta și brațul
Populația albă din America va demonstra pentru drepturi egale
În fața Case Negre
Iar monstrul va fi creat deja pe Dr. Frankenstein
[...] Citește tot
poezie de Adrian Henri, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiască România
Dacă ne-nfruntă munții, cu munții ne vom bate
Pentru lumina țării și pentru libertate
Aici ne e cuvântul când îl avem de spus
Decât slujirea țării nimic nu-i mai presus
Jurăm credință luptei, oricât ar fi de grea
Jurăm că pentru țară și viața ne-o vom da
Jurăm să nu ne mintă nici clipa, nici vecia
Trăiască libertatea, trăiască România
Trăiască-n fericire și-n liniște poporul
Trăiască România, trăiască tricolorul.
Dar țara nu se face cu lași, cu apatrizi
Iubirea nu te scuză când ochii îi închizi
Să curățăm tot răul din viața României
Că noi suntem partidul și țara omeniei
Nu creadă hoții muncii că ei sunt mari și tari
Noi suntem patrioții revoluționari
Avem contract pe viață cu visul și cu glia
Trăiască libertatea, trăiască România
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Cenaclul Flacăra
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jacan și cei 78 erau neliniștiți. În munții Cartan, zorabii se înmulțeau fără încetare. Exterminaseră populația din mai multe sate și se hrăneau cu hoiturile. Degeaba fusese trimisă armata; în perioada nașterilor, zorabii nu angajează lupte. Se retrăseseră pe culmi și în puțină vreme au fost 60.000. La Jorjan, alți zorabi lansați de Bedeker-ul imperial răspândeau panică în oraș. Lucrurile nu se aflau defel sub controlul lui Jacan. Nu mai erau nici alimente, nici curent electric, iar răzvrătirile înfometaților izbucnite spontan suferiseră o represiune crudă.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe drumul Plevnei
Iar pe drumul care duce
de la Dunăre spre munte
Trec românii zi și noapte
către Plevna, merg și vin.
Vesele batalioane
cu maiorii lor în frunte,
Șir de care cu provizii
schilăviți în haine crunte
Scârțâit și chiu, și tropot
pe-acel drum de oameni plin.
Într-acest pestriț amestec,
scoborând pe dealuri, iată
Pe-un răzor s-oprise-n cale
o bătrână și gemea,
Cu desagii goi pe umeri,
semn de-o cale-ndelungată.
Iar din văi, urcând alene
se vedea venind o ceată
De drumeți din țara noastră
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri... (Cerșetorului de la Catedrala din Reșița)
Plângi, bătrâne, surd și orb
Observi că n-ai ce face
Câinii tăi însoțitori îți sorb
Pașii care merg în pace.
Unde ți-s anii tinereții
Când dansai cu o fetișcană
Admirându-te băieții
Ne având de tine loc în sală.
Ți-aduci aminte și de școală
De anii zburdalnici de liceu
Când cu teamă și sfială
Nu voiai să fi un "derbedeu".
Tânăr fiind munceai pe rupte
Și nu-ți păsa de greutăți
Acum ți-s tâmplele cărunte
Ne mai putând citi în cărți.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte (20 august 2000)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antirăzboinică
Oamneni iubitori de viață,
oameni iubitori de primăvară,
spuneți nu războiului,
spuneți STOP măcelului!
Dictatorul nebun a ordonat
"operațiuni militare speciale"
"denazificarea", când el e la fel
ca naziștii de tristă amintire...
Vă face pe toți "naziști și "drogați"
și ucide cu arsenalul lui militar
oameni mari și copii mici,
face satele și orașele cenușă și scrum
cu rachete balistice...
Criminalul se trezește-n miezul zilei
și-și întreabă pupincuriștii
câți oameni au mai murit
de o parte și de alta a frontului...?
Oameni simpli, iubitori de viață
inundați piețele orașelor
și spuneți STOP războaielor
[...] Citește tot
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se vor mai naște scriitori ostași?
Fiind la țară-am auzit un cântec
Al unei inimi care-mi bate-n piept.
Lucrând pământul, printr-un vechi descântec,
Am pus în floare cântul ei perfect;
L-au repetat modeste filomele,
Spunându-mi că greșesc în visul meu,
Când mă încred în razele de stele
Dar nu-s apropiat de Dumnezeu...
Aici, la țară, sărutând pământul,
Mi-am amintit de Tricolorul sfânt,
Când eu, ostaș, rostindu-mi Jurământul,
I-am spus că-l duc cu mine și-n mormânt!
Deși sunt laș acum ca toți confrații
Ce botnița își poartă-n chip nedemn,
Când flutură Covidul potentații,
Ca slugi să fim, supuși, la al lor semn,
[...] Citește tot
poezie de Pavel Lică din Galaxia marilor iubiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânătoare de vulpi
La două zile după Crăciun, spre amiază, ascult
Cum copoii de dincolo de deal
Gonesc dintr-un loc în altul, un nor de surescitări,
Vocile lor sunând ca niște role ruginite, refractare,
Cumva scurtcircuitate. S-a declanșat
Vânătoarea unui vulpoi
La marginea satului. În brad, o cioară
Inspectează cuibul, protestând
La toată acea larmă indecentă. O mierlă
Își pornește alarma mieunată. Norul anului, gri și mucegăit,
Atârnă umed în groapa lui, încercând să adune
Destulă energie pentru a deschide o nouă fereastră.
Răcnete în depărtare. Toate-s jilave. Vulpoiul
Zboară, luând prima lui lecție
De la haita idioată și gălăgioasă scheunăturile răsucindu-se
Asemeni unor cozi de câine și de la mârâiturile militare:
O mașină cu doar două produse:
Rahat de câine și vulpi moarte. Motorul camionului,
Torcând, la marginea drumului încurcă aerul, iar vulpoiul aleargă
Pe lângă civilizația suburbiei indiferente. Acum scheunăturile
[...] Citește tot
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeme din ciclul amintiri din copilărie: 1. când eram mic
când eram mic, eu gândeam lumea cam așa:
mai întâi curtea cu toate orătăniile,
până-n deal era satul, după deal câmpia, după câmpie orizontul
și lumea mea se reducea la popă, la preoteasă, la învățător,
la tata, mama, fratele și sora mai mare.
apoi tata a plecat în război și-am rămas singuri cu mama,
sărăcie, țiganii la bug, mareșalul antonescu,
gustând din mâncarea soldaților,
zicea:,, frați români, treceți prutul..."
trecuseră prutul, zicea tata mare, notarul,
ce dracului mai căutau ei până-n fundul rusiei?
apoi retragerea, încercuirea de la cotul donului,
,, ce făcurăm noi, fraților, zicea leu paraleu,
acum îl loc să trecem pe sub arcul de triumf
venim ca proștii cu capul în jos acasă cu rușii în spinare...
ăia o să ne călărească muierile noastre
și-o să ne dea să mâncăm la gamelă.
,, măi staline, burtănos,
ce-ai dus lumea la colhoz?
măi staline, burtă mare
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (23 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ioenscu-bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rebut... majoritar
Urăsc pe omul bestie, animal;
Țăran perfid, sau "domnul" din cvartal,
Rânjind când c-un picior lovește
Ce nu cuvântă, nu știe... "greșește",
Otravă pune, lanțuri cu capcane,
Pui nedoriți aruncă din balcoane...
Snobul ce crede c-animalu-i lesă
Și viața nu-i, de nu are adresă,
De nu-i a lui, "unic", proprietar,
Stăpân printr-o meteahnă... de primar,
Ce l-a-mpămăntenit demult pe zero lei,
Pe moldovean venit cu munca pe la chei,
Sau nespălat cu lot în folosință,
Luat lu' boier, demult, de neputință...
Otrepe humanoide ale rușinii,
Petiționând orice, cu cultul vinii
Că altu-o are, nu el, totdeauna...
Părintefil ce-și laudă odrasla; e una,
Cea mai deșteaptă, că mereu se scoală,
Să caște gura-n parc, pe banca fără școală...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 septembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pădurea moartă
Era o pădure în care, demult
ceva s-a-ntâmplat, căci pustiul din ea
- îmi spune legenda ce astăzi ascult -
pe nimeni nu lasă acolo să stea.
Sătenii se-nchină și fac un ocol,
cu ochii-n pământ și privind speriați
copacii pădurii cu sufletul gol,
ce par că sunt paznici pe veci blestemați,
Căci mulți au fost martori războiului dur
în care oșteni pământeni au murit
în lupta cu oamenii marelui fur
trimiși să-i aducă ce mult și-a dorit:
Era o fătucă, născută aici,
frumoasă cum n-a mai fost alta de-atunci,
crescută în casă din lemn și chirpici
cu horn, cu șindrilă, și plină de prunci.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adam: De ce-ai venit?
Limbău: Am cules informații proaspete...
Adam: Despre ce?
Limbău: Despre nevastă-mea...
Adam: Spune...
Limbău: Am urmărit-o atent... Am văzut-o intrând în Biserica Amzei...
Adam: Ascută, Limbău. Dacă vrei să scapi de nevastă-ta, de ce nu divorțezi?
Limbău: Nu la mine mă gândesc, tovarășe colonel! Mă gândesc la țară...
Adam: Bine! Vom face cercetări... Altceva?
Limbău: Nevastă-mea are legături cu popa Arvinte, despe care lumea spune că a fost legionar...
Adam: Ce fel de legături...
Limbău: Conspirative. Poate și de altă natură... Sunt tineri amândoi... Ar trebui arestați!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trei, Doamne, și toți trei!
Avea și dânsul trei feciori,
Și i-au plecat toți trei deodată
La tabără, sărmanul tată!
Ce griji pe dânsul, ce fiori,
Când se gândea că-i greu războiul,
N-ai timp să simți că mori.
Și luni trecut-au după luni -
Și-a fost de veste lumea plină,
Că steagul turcului se-nchină;
Și mândrii codrului păuni,
Românii-au isprăvit războiul,
Că s-au bătut nebuni.
Scria-n gazetă că s-a dat
Poruncă să se-ntoarcă-n țară
Toți cei plecați de astă-vară -
Și rând pe rând veneau în sat
Și ieri și astăzi câte unul
Din cei care-au plecat.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc din Balade și idile (1891)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisori din eternitate
De acum, așteptăm să ne aducă,
Nea Poștașul,
Scrisori din eternitate, scrise
De mame,
De bunici și alte neamuri adormite,
De cei a căror cădere au săvârșit
Pentru glie,
De tineri, de copii nenăscuți
Scrise pe foițe de aburi,
Împodobite cu miresme de lauri...
Încet-încet, se mută în cimitir satul,
Nu vor mai fi fete mari care s-aștepte
Scrisori de la iubiții lor plecați în armată,
Sau copii să meargă la scăldat la Sâi...,
Iar toamna la școală,
Căci, nu vor mai fi nici dascăli.
Nu vor mai rămâne
Nici capre, nici ciobani să le pască...
[...] Citește tot
poezie de Daniela Achim Harabagiu din O altă dimensiune a sentimentelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înapoi spre Apus
Nu e nimic de mirare, nu este nici-o surpriză
Ca-n orice mare dispută începe altă repriză.
Prima ne-a aparținut, a doua, rezultat confuz
A treia, chiar de la-nceput lăsă pe nea Ion mofluz,
Ori poate în apatie, dacă nu chiar în neștire,
Pentru că în cruciadă rămase fără oștire.
De mirare ar fi fost mai degrabă rezistența
Cu echipamentul nostru, muniția, subzistența,
Efectivele reduse, spațiul vast de acțiune,
Măsurile militare lipsite de rațiune,
În timp de vânt nefavorabil și iarna în perspectivă
Când încă nu se cunoaște singura alternativă.
Cam atâtea elemente ne sunt egal împotrivă
Nu ne rămânea decât să navigăm în derivă,
Ușurel sau în viteză, după cum va fi furtuna,
Făcând ce vrem noi, amicii, inamicul sau Fortuna.
Deci, fără exagerare, erau multe componente
Care produceau confuzii, în rezolvări de momente.
Care generau impresii, sentimente neplăcute,
Premize viu discutate și reacții pe tăcute.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Repaosul
Cum soarele, prea roșu, căzuse peste culmi,
Am străbătut păduri necunoscute
(Tufișuri încâlcite printre ulmi sau plaiuri cu stejari bătrâni) înfrigurați, cu baionetele la armă
Și armele înțepenite-n mâni.
Urcam pe drumul plin de bolovani,
Lăsând în spate cea din urmă zi,
Pândeam, pândiți de negurile serii.
Gândind la fiecare bot de deal:
Aci va fi
Și-acum suntem în marginea de sat
Dintr-un tărâm necunoscut și-apropiat.
Din culmi împădurite,
Reci obârșii,
A coborât
Pârâul cu pietroaie mari de munte.
În înserarea fumurie
Se-nnegurează orice amănunte
[...] Citește tot
poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu te-ncurca
Boc! Boc! In poarta.
Spre dimineata, cu vreo trei zile pana-n Craciun.
- Vezi, mă Gheorghe, cine bate, mă -
Sare muierea. Nu se sculasera, ca era prea denoapte.
Afara iar: Boc! Boc!
- Care esti, mă?
Era-ntuneric, se vedea doar o pata mare alba.
Era iapa, legata de poarta.
Si ala batea tare-n pridvor, cu ciomagul.
Si când l-a văzut pe Gheorghe c-a iesit
C-o mana bagata pe maneca hainei si cu alta afara,
A inceput să-l certe.
- Ba, ce faceti? De ce dormi, mă? la ora asta?
Oamenii vrednici nu dorm la ora asta! Ce faci, mă?
De ce dormi, mă?
Intra în casa si descarca o desaga de ghete rupte,
Cizme scalciate pantofi.
- Mă, venii la tine să-ti aduc astea, ca nu mă lasa
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epilog
Au trecut treizeci de ani, cum știu anii ca să treacă
Asemenea unui râu pe sub o albie seacă,
Nevăzut, necunoscut, străbătând lent și tăcut
Până când pe nesimțite, te trezești că au trecut.
S-a părut că cotitura s-a făcut doar în război,
Dar s-a produs în istorie, ducând înspre timpuri noi,
Deschizând drum luminos pentru-ntreaga omenire...
Și o cărare ascunsă spre ușoară parvenire.
Mulțimea celor onești au mers vizibil pe drum
Și-au înfăptuit minuni cu cari se mândresc acum.
Parveniții, pe cărare și-au făcut loc cu trufie
Mândrindu-se cu ce au ei, cu ce au ajuns să fie.
Însă cum societatea este un organism viu,
De proporții uriașe într-un uriaș pustiu,
Măsurat în ani-lumină, dar în timp nemăsurat,
Feeric din depărtare, iar de-aproape dezolant,
Elimină sau izolează impuritățile pătrunse
Oricât ar fi de dibace, oricât ar fi de ascunse.
Nu e cazul și nici locul vreunei confesiuni,
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Margine de sat
uitarea
ești strop de viață
și prea multā moarte
ești lacrima de pe obrazul țării
ești zâmbetul copilăriei noastre
steaua care se stinge printre astre
la pieptul tău au cugetat poeți
la masa ta prea mulți s-au ospătat
din palma ta s-au ridicat cetăți
pământul ți-e cu sânge amestecat
din vinul tău băut-au toți bărbații
de furca ta boierii s-au temut
în patul tău s-au zămislit soldații
acestui neam
umil
sărac
tăcut
[...] Citește tot
poezie de Vlad Gil
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre armată și sat, adresa este: