Citate despre privighetori și timp, pagina 3
Valsul vieții
Trupul acoperit de nisipul fierbinte al amăgirii
plutește pe aceeași apă împovărată de ani.
***
La casa sufletului am văzut pomii înfloriți
într-o noapte adâncă de prea mult dor.
***
Am vrut să cânt iubirea și noaptea iubirii
dar privighetoarea a spart tăcerea cu trilul ei..
***
Cântecul meu și cântecul de argint al păsării
au înflorit lăcrămioarele într-o singură rugăciune
***
Am vrut să cânt uitarea și durerea uitării
dar luceferii s-au stins înainte de vreme
***
Între cer și pământ, de pra multă singurătate,
asfințirea uscase și ultima alunecare de lacrimă.
***
Cântecul sorții îl deapănă noaptea și ziua
la o întretăiere de cruci bătute de vânt
[...] Citește tot
poezie de Lucreția Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreția Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la privighetori și timp, dar cu o relevanță mică.
Rubaiyat
Hai, sus! Soarele-a risipit Aștrii
De pe Câmpia Nopții și-albaștri
Ochii zilei se oglindesc peste
Turnul cel Mare mii de piaștri!
În geana zorilor mi s-a părut
Ca-aud din Crâșmă glas, frățesc salut:
"Templul așteaptă oaspeți credincioși,
Intrați, nu vă sfiiți, slujba-a-început"!
Cocoșu-a cântat, umflându-și gușa,
Iar cei de-afară-au strigat: "Ușa,
Deschideți ușa, știți cât de puțin
Timp avem de stat și-apoi... cenușa."
Învie Noul An dorințe dragi,
Dar gânditor tu, suflet, te retragi
Spre spațiul unde Moise-a rupt un ram,
Iar pe Hristos l-au adorat Trei Magi.
[...] Citește tot
rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghicitoare
Pentru cel ce mă cunoaște
Am o ghicitoare ;
Pentru cel ce nu mă știe,
E o încercare:
Nu o am, dar e cu mine
Și e sclipitoare ;
Nu e soare, nu-i nici lună,
Mai strălucitoare!
Nu e pasăre dar glasu-i
De privighetoare ;
Nici la operă nu cântă,
Mai încântătoare!
Nu e înger dar trăiește
Aproape de soare ;
Pe Pământ își face veacul
Mai nemuritoare!
[...] Citește tot
poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești cel mai chipeș
Închipuie-ți că planezi părăsind piscul unei stânci
Ca un șoim. Închipuie-ți că pășești
Așa cum pășește un tigru de unul singur în pădure.
Ești cel mai chipeș când îți cauți hrana.
Pierde mai puțin timp cu privighetorile și cu păunii.
Una este doar o voce, iar celălalt doar culoare.
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Armonie de vis
la baza muntelui am construit o casă
lângă un mândru codru de stejari
privighetori cântă rapsodia duioasă
drumul spre fericire e plin de birjari.
la carul timpului e înhămat un murg
hrănit doar cu ovăz cu mere răscoapte
cunoaște lumina drumul spre demiurg
aleargă ca vântul și zi și noapte.
murgul mi-e prieten are stea în frunte
frumoasă călăuză pentru întunecare
demoni din coșmare poate să înfrunte
bezne și tenebre calcă în picioare.
timpul se rotunjește cu dragi amănunte
armonii de vis întâmpin sub soare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai...
Hai, iubite, să-nnoptăm pe covor de lăcrămioare
S-ascultăm privighetoarea la concertul din zăvoi
Noi să fim,, doi'' spectatori când dă liliacu-n floare
Să ne căutăm norocul printre frunze de trifoi
Eu în voalurile lila te aștept... a câta oară?
Din flori mov de liliac să-mi strecori norocu-n sân
Greierii-mbrăcați în frac să ne cânte la vioară
De n-am pierde iarăși clipa!... Știi că timpul e hapsân!
Fură vise și iluzii și le risipește-n hău
Și nisipul din clepsidră îl strecoară în zadar
Când, în nopțile cu lună, nu mă strângi la pieptul tău
Să bem tainic fericirea din potire cu nectar...
Hai, iubite,-i luna mai, să-nnoptăm sub pomi în floare
Să imaginăm o clipă cum c-am fi în Paradis
Iar când merii vor rodi și-om fi la apus de soare
Să nu muști,, fructul oprit'',... să mai prelungim un vis!...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea mult copil, în mine, a rămas
Cum trece vremea, peste mine, Doamne,
Când eu încerc să mă strecor tiptil!
Ma calcă primăveri, mă calcă toamne,
Și-n loc de om... devin tot mai copil.
Și azi întreb, de unde vine ploaia?
Cum crește firul ierbii din pamânt?
De ce mă speriau cu ghionoaia,
Cum de erau și astăzi nu mai sunt?
De ce ți-e teamă prin pădurea deasă
Când soarele se duce-n asfințit?
De ce furnica și-a făcut o casă,
Iar greieru-i tot timpul rătăcit?
De ce mai șade peștele în apă
Când porumbelul urcă pân'-la nori?
Tăria pietrei, doar în geruri crapă?
De unde-și iau parfum atâtea flori?
[...] Citește tot
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara ca o nuntă
Primăvara ca o nuntă, magnifică nuntă
unde nănașii
LUNA și SOARELE
aruncă din flori,
plini de-ncântare
----confetti---
peste întreaga suflare
și unde,
perpetua mireasă-natura-
deleagă privighetoarea să-nalțe cântare
spre SOARE-răsare,
preabunul nănaș.
Cert,
primăvara este o nuntă...
unde și eu îs nuntaș.
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești doar umbra
Te-aș numi privighetoare peste inimă
Numai să taci, să nu-mi amețești nopțile
Cu aprige și ademenitoare triluri
Fluture dacă ai fi, ți-aș smulge polenul
Să nu mai zbori, să călătorești,
Verde printre lăcuste
Dacă ai fi luna de pe cer
Ți-aș pune doliu la fereastră
Să nu pătrunzi
Ești doar umbra reală a drumului meu
Și mă seceri sub
Invizibilul tău șopot de frunze
Și ape șoptite-n ureche
Cad ca o scoică tarzie-n adancuri
Șovăind printre alge
Amăgită de sunete
De iluzii pentru un chip fără chip.
poezie de Nicolae Dragoș din Moartea calului Troian (1968)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Linișor lunecă luna
Linișor lunecă luna, luminându-și drumul bolții,
Dulce tremur, glas duios vibrează în vălul nopții,
Trilu-i înduioșător încântă stârnind fiorii,
Freamătă dorul hoinar în cântul privighetorii.
Cheamă dragostea-n tăcere să-i fie cât mai aproape,
Se prelinge tânguirea într-un susur lin de ape,
Tresar florile-adormite, suspină prin frunze dorul,
Este cântecul de mamă ce își leagănă odorul.
Suave chemări străpung peste liniștea adâncă,
Iubirea n-a apărut. Tristă, mai așteaptă, încă.
Liniștea-i acum deplină în grădina adormită,
A tăcut privighetoarea... Cântă inima-i rănită.
poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fața ta rămân fără cuvinte ...
E miez de vară și mă pierd prin lanuri.
Văpaia soarelui mi-o fac cunună.
Aș vrea s-ating cu tine noi limanuri,
În seara asta, pe sub clar de lună.
Mă-mbie cântec de privighetoare
Să-ți dovedesc noian de simțăminte,
Dar orb mă simt, am în obraji paloare
Și-n fața ta rămân fără cuvinte.
În lan de maci, când vântul dă năvală,
Sărutul tău hulpav pe loc mă frânge.
Cât luna spelbu-i chip în lac își spală,
Fiori de dor mi se strecoară-n sânge.
Furtună de trăiri mă răscolește.
Pe strunele nestăvilitei lire,
M-or răsfăța, pân' ziua se ivește,
Neîntrecute cânturi de iubire.
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mânioasa
Am să merg mai înspre seară
Prin dumbrăvi, ca mai demult,
În privighetori să-mi pară
Glasul Linei că-l ascult.
Mai știu eu ce-aș vrea s-ascult!
Că-n zori Lina sta-n portiță,
Sălta-n vânt a ei altiță,
Vântul îi sălta-n cosiță
Și-i făcea floare-n obraz:
Eu mergeam la plug în laz,
Și, când trec, Lina s-ascunde,
Parcă nici nu m-a văzut.
Îi vorbesc, și nu-mi răspunde,
Nu-mi răspunde!
Și-o întreb, și nu-mi răspunde!
Și mă mir - ce i-am făcut!
Vreau de-aici să rump o floare!
Ochii unui înger scump
Au albastrul de cicoare,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privighetoare de zăvoi (filomela) (Luscinia luscinia) este o pasăre migratoare care are în medie o lungime de doar 16 cm (o șchioapă) și o greutate de doar 25 g. Ea cuibărește în jumătatea nordică a Europei până în inima Asiei și iernează în partea de sud-est a Africii, într-o zonă subecuatorială relativ restrânsă. În timpul migrației zboară cu o viteză de cca 120 km/zi în Europa și 140 km/zi când traversează deșertul (T. Csörgő ș. a., 2018; E. Yohannes ș. a., 2009). Cum poate o pasăre atât de mică să parcurgă o distanță atât de mare și cum se orientează atât de precis având în vedere că zborul migrator are loc noaptea?
George Budoi în Păsările în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (26 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel iubirii dintâi
Deși iubiți n-am fost vreodată
Te port prin vise uneori;
Era o dragoste curată,
Privirea ta îmi da fiori.
Să ascultăm privighetori
Aș fi dorit să vii odată;
Deși iubiți n-am fost vreodată
Te port prin vise uneori.
Cu inima descătușată
De anii mei rătăcitori
Tu ești iubirea căutată
În viața mea de-atâtea ori,
Deși iubiți n-am fost vreodată.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desprimăvărare
Când vom ieși din beznă și ruină
și raze tari în ochi ne vor izbi,
îi vom închide poate și vom fi
desfigurați de prea multă lumină.
Vom trece pragul spre surata viață
împovărați, necunoscuți, livizi,
cu amintirea roasă de omizi,
cu bucuria vânătă de ceață.
Dar cum a lumii dreaptă socoteală
ne vor fi șters-o anii cei păgâni,
ca s-o cunoaștem iar, deși bătrâni,
vom merge cu plăcuțele la școală.
Pe drumul fără mame călăuze
ne vom ruga de-un ghiocel curat
să ne învețe zâmbetul uitat
și să ni-l scrie fără greș pe buze.
[...] Citește tot
poezie clasică de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie scrisă pe pragul unei nopți cu Lună plină!
(Veronicăi Micle)
Mă iartă că te-am atras pe-a poeziei pantă,
Privighetoare blândă, cu-al tău serafic cânt,
Venit, cum a vrut Soarta din Lumea mea Atlantă
Să-ți apăr strălucirea, din fermecat cuvânt.
Nu mă lua în seamă, vor fi furtuni de stele,
Când liniștile-n suflet vor lăcrima cuminți,
Lasă-mă-n pădurea dorințelor rebele,
Să te compun cu vraja luată de la sfinți.
De gânduri obosită, visează, iar, pragmatic,
Într-o lume sumbră ce nu te prețuiește,
Dar să nu uiți, iubito, că îți sunt fanatic
Admirator în versul care te definește!
Mă iartă că te-am târât, fără măsură,
În visul meu, albastru, tivit cu zurgălăi,
[...] Citește tot
poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu gândi, oprește un moment al minții puls
Nu gândi, oprește un moment al minții puls;
Liberă de gânduri, încearcă să te convingi
Că-i gata munca, iar drumul zilei e parcurs,
Că frumusețea, de-ai bani, pui mana și-o atingi.
Dacă-n lumina lunii prin frunze de salcâm
Îți strigă privighetoarea numele duios
Și clar, să nu crezi că sunteți aceluiași tărâm
Sortiți și-ți va ciuguli din palmă-n curte, jos.
Frumusețea, dincolo de cântec și de flirt,
E liberă tu n-o vei putea păstra vreodată,
Nici să-i acoperi ochii, și nici sub flori de mirt
S-o faci să te iubească; plătită, alintată,
Nu-ți aparține; ea, chiar dac-o tratezi ca pe-o turturică,
Nici nu va ști de dragoste n-a auzit, la o adică.
poezie de Edna St. Vincent Millay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privighetoarea și canarul
Sunt un blând canar stingher
Am libertate-n colivia mare,
Stăpân pe oricare ungher,
Am mei, apă și soare.
Cântul sloboade inima încătușată,
Un val de triluri ies din fiecare șoaptă,
Să cheme zorile tot mai aproape,
Când le cade somn greu pe pleoape.
Mi-e graiul dulce un tezaur
Și haina care-o port din aur.
Și oropsit și personaj de vază,
În preajmă-mi stă "motanul încălțat" de pază.
Un uriaș spre a mă teme,
Sub nas purtând prelungi antene
Și-n ochi cu două reflectoare,
Să n-am speranță de scăpare!
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea de Mai
Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge
Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri,
Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge
Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri?
Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă,
Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți,
Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă,
De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți?
Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze
Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze,
Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități
Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută
Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută.
Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit;
Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit.
Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară
Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară,
Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit,
Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În mlaștini puturoase și acre ară morții...
În mlaștini puturoase și acre ară morții
Cu minutare lucii meșteșugite-n pluguri
Tresaltă caraghioase lăcustele sub juguri
Și-njură birjărește nefericirea sorții.
Răstoarnă-n brazde late cât mugurul de seară
Cernoziomuri mute de împliniri oloage
Nacele de baloane, suspine, monoloage,
Popor de râme groase, semințe de secară,
Monocluri fără iris înfipte-n suveniruri
De vieți închiriate cu ora, cu nevoia,
Etuiuri-copârșee din arbori de sequoia,
Umbrele, policandre sau zațuri de la chinuri,
Catarge fără pânze, puținuri de corăbii,
Dureri hermafrodite și-amarnic egolatre
Crescute-n matinee prin circuri, bâlciuri, teatre,
Privighetori ascunse în zăngănit de săbii.
Răstoarnă-n brazde luturi și lespezi de argile,
Cravașe nechezânde după jochei de greieri,
Femururi albicioase sau țeste fără creieri,
Speranțe maladive din ere, nu și zile,
[...] Citește tot
poezie de Mihail Soare din Gâlceava mea cu Haydn sau despre Romanța pentru clopot la patru mâini (2010)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre privighetori și timp, adresa este: