Doina Bonescu despre visare

ACELEAŞI FLORI

Să nu te-atingi de versul meu
Nu-i saltimbanc si nici ateu
Eu stiu că l-am incoronat
Să-mi fie mie impărat
Iar eu un slujitor fidel
Respectă-mi sufletul din el.

Şi dacă cumva din plictis
In altă parte ai deschis
Oglindă-n gândul ce te-apasă
Mă lasă muza mea frumoasă.
Vom face casă impreună
Atunci când tu si eu de mână
Gândim la fel si neuroni
Aleg in vis aceleaşi flori!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise ninse

Aş pleca cu un pirat
Sau c-un fiu de impărat
In Maldive sau la Soci
Să adun perle din scoici.
Aş pleca c-un beduin
Oaza să-mi fie destin!
Aş pleca pe o stea stinsă
Să îi fiu lumină-aprinsă!

Utopie, ochii tăi....
Deseori imi dau văpăi,
Mă aruncă-n infinit
De unde ieri am venit.
Născută din apă, lut,
Drag mi-e fluierul s-ascult
Când un soare roşu-aprins
Peste mine vise-a nins!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt jar

sunt jar aprins şi ard în fiecare noapte
În dimineţi cu soare mă trezesc
Iubesc poienile cu şoapte
Şi tot ce- n jurul meu zăresc....

Iubesc viaţa, ţin cu disperare
De clipa care mi-a rămas
Mă voi topi într-un apus de soare
Când chipul meu rămâne fără glas

Dar nimeni nu-i iertat de timpul
Ce ţine-n pumn întregul univers
Eu scriu şi m-amăgesc cu visul
De a lăsa în urma mea un vers

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictată în vis

O magnolie aprinsă
Din decor este desprinsă
Si aleargă după vânt
Urmărită de un gând

-Vreau si eu cu tine-n lume
Să imi fac un rost si-un nume
Să ajung tablou pictat
La o curte de- mpărat

Se joacă vântul râzând
-Esti magnolie de rând
Frumoasă, adevarat....
Nu eşti fată de-mpărat

Destinul ţie ţi-a scris
Să rămâi pictată-n vis
Celui ce sub albe flori
Si-a ascuns iubita-n zori

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt jar

sunt jar aprins si ard in fiecare noapte
In dimineţi cu soare mă trezesc
Iubesc poienile cu şoapte
Si tot ce- n jurul meu zăresc....

Iubesc viaţa, ţin cu disperare
De clipa care mi- a rămas
Mă voi topi intr-un apus de soare
Când chipul meu rămâne fără glas

Dar nimeni nu- i iertat de timpul
Ce ţine-n pumn intregul univers
Eu scriu si m-amăgesc cu visul
De a lăsa in urma mea un vers

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albine şi flori

Păstrez încă în mine vis
Tulburător de trist
Şi-adânc ca un abis

Privesc pe geam înfrigurată
Afară încă e zăpadă
Şi norii sunt gata să cadă

Timid un liliac ar vrea
Să-mi şteargă cumva lacrima
Ce pe obraz îmi tremură

A reuşit, mâna întind
Prind primăvara ce-a venit
Cu muguri verzi şi chip iubit

Speranţa zilei care vine
Alungă iarna ce-i în mine
Aştept să văd în flori albine.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar timpul

azi am pierdut
un prieten...
zbura cu aripi de vis
la înălţimi...
deasupra norilor!
- ce tânăr...
ce frumos esti..
ochii mei clipesc
spre soare...
eşti mai strălucitor
decât el...
nu pot să te ating...
chiar dacă
cuvintele tale
îmi încălzesc sufletul
şi atunci..
ca o pasăre
cu aripa frântă
cobor din văzduh
pe o salcie plângătoare

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul lebedei

cu arginţi de lună plină
plouă noaptea peste lac
trece lebăda pe apă
norii şiruri se desfac

şi-n parfumul de sulfină
în tăcerea ce-i în jur
alba lebădă suspină
sub un cer albastru pur

cântă lebăda de dor
ultim strigăt de nădejde
poate-o vede-un visător
şi-ascultând-o.. o-nţelege

noaptea-n văl lasă misterul
aruncat... purtat de vânt
în bucăţi se sparge cerul
glasul lebedei strigând...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Certificatul verde

Răsfăţată-n zori de zi,
De corole colorate,
( Tufănici cu amnezii )
înflorite... jumătate...
Au uitat cin-le-a trimis,
Bat în geam cu disperare
Să deschid că au permis
Pentru liberă intrare.

Au "Certificatul verde"
Prins în frunze şi sepale,
Doamne, cred c-am adormit
Şi-am visat numai petale!
Flori suave, ultim glas,
Înainte de-a fi brumă,
Îmi cer apă într-un vas,
Scriem versuri împreună!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi la ski

las fotoliul, plec la ski
iau un fes, nuanţe vii
un costum roşu închis
că de mult aveam un vis

urc, cobor, chiar slalom fac
şi imi vine gând buimac
jos în vale e vin fiert
( arome din orient )

după-o creangă de stejar
mă priveşte urs bizar
-am rămas fără de soaţă
nu vrei să te iau acasă?

-eu aş vrea, dar ce să zic?
în pădure iarna-i frig....
tu mă pui să hibernez
mie-mi place să skiez!!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre

pierduţi in noapte, rătăciţi,
ca două suflete stinghere
ne mai cred unii-ndrăgostiţi
de noi şi visele rebele.

nu ştiu că am murit demult
suntem năluci în noapte
doi oameni care merg tăcuţi
şi dincolo de moarte

e mâna mea? e mâna ta?
uscate-s amândouă
timpul a pus pecetea sa
şi a-nceput să plouă.

plouă cu lacrimi de sfârşit.
plecăm şi nu ştim unde.
am fost copii, suntem bătrâni
rămân in urmă umbre.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apocalipsa

Apocalipsa a cuprins
Pământ şi soarele aprins
Dispare trist îin infinit
Viaţa fara de sfarsit

Iubitul meu nepamantean
Intinde-mi mana ca sa am
In vesnicii care nu mor
Tot ce am strans cu-atata dor

Misterul noptilor cu luna
Si florile de mar cununa
Marea albastra-n unda calda
Si tot ce am iubit odata

Sa duc cu mine-n univers
Si frumusetea unui vers
In alta lume, spirit viu
Voi fi ce n-am visat sa fiu

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Campanulă

indrăznet, având carismă
minunata ta făptură
zilnic mângâie-n poiană
fir firav de campanulă

impasibil trece timpul
făr-a -te băga in seamă
tu te bucuri, strângi in braţe
vis frumos... seară de seară

noaptea vine ca de smoală
doamna toamnă-n pas cu tine
iarna-i rece si ingheaţă
campanula din câmpie

si astfel s-a stins iubirea
dintr-o vară cu mult soare
a rămas doar amintirea...
chipul ei frumos de floare!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindul toamnei

Făptură firavă născută din lut
Înfrunţi fără teamă şir început
De nopţi lungi de veghe ce prind rădăcini.
Din aripi de vise rămaşi sunt doar spini.

Se scutură ploaia, tăcerea apasă
Făptură firavă, tu râzi şi nu-ţi pasă.
Cer prăbuşit este aproape
Toamna colindă cu ultime şoapte.

În braţ crizanteme cu roşul lor pur
Îţi iau răsuflarea şi tot împrejur
E-amestec de jale, iubire şi dor
Făptură firavă cu pas trecător...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În visul tău

Deschisă-i poarta către cer,
Dar incă sper
Să mai respir
Parfumul unui trandafir
Si mor incet la umbra lui
Cu gând hai-hui...

Alunecă inspre apus
Nori albi cu braţele intinse
In zbor lin
Deasupra crengilor de-arin
Si-mi cântă cu un glas domol
O doină lângă un izvor
Cinci greieri mici

Un singur pas si noaptea cade
Ca o năframă peste ochi
Nu văd nimic....
Stiu că tu dormi
Un somn adânc

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna mai

visează toţi iubiri nebune
de parcă n-ar fi pe pământ
decât Adam şi Eva goală
şi veşnic tainic jurământ

visează toţi iubiri nebune
în nopţile de mai fierbinţi
nici luna nu mai e întreagă
şi parcă şi-a ieşit din minţi

visează toţi iubiri nebune
pe pat de flori de iasomie
petale fragede şi albe
îmbracă pielea arămie

şi aşa învăluiţi de toate
în luna mai se cern iubiri
care durează doar o noapte
şi-aduc parfum în amintiri!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prag de iarnă

Stă un nor gata să plângă
Sprijinit cu mâna stângă
Pe un vârf de plop uscat,
Ce de frunze-i devastat.

Decor trist... versul îl schimb,
Mi-aleg Soarele drept nimb,
Cu azurul prins în gene,
Iarba verde pân-la glezne.

Am uitat... afară-i toamnă...
Frigul în urechi îmi toarnă,
Nostalgii... paşii-s pierduţi
Şi zăpezi vin dinspre munţi.

Visez lângă şemineu...
Aşteptând ca zarul meu,
Norocos, să mi-te-aducă,
Pe o margine de luncă.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru tine

Pentru tine scriu poeme!
Pentru tine-n ghilimele,
Îmi pun gândurile mele,
Să-nţeleagă numai vântul
Ce aleargă tot pământul
Şi înlănţuie cuvântul...

Pentru tine ziua-ntreagă
Înşir vorbele în şagă
Să îţi spun cât mi-eşti de dragă.
Pentru tine, nopţi nu dorm,
Visele îmi fură somn...
Timpul trece monoton.

Pentru tine mă prefac
Frunză verde în copac,
La fereastra din cerdac.
Pentru tine zile-aş da
Numai să te pot vedea,
Răsărind în calea mea.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imaginaţie

nu vreau decât să te zăresc
o clipă genele-mi coboară
este târziu şi eu visez
un viscol într-o iarnă

şi ce n-aş da să fim noi doi
purtaţi de-o troiţă în câmpie
acoperiţi de blănuri moi
şi braţul tău un rai să-mi fie!

cu vocea caldă să-mi şopteşti
că mă iubeşti numai pe mine
nu mi-ar păsa că viscoleşte
o clipă-ar fi... o veşnicie!

dar iată... pleoapele deschid
şi mă trezesc în plină vară
mă arde soarele în piept
mi-e dor de tine, iarnă...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masa tăcerii

Mi-e dor de tine, mamă....
Am căutat aseară
O poză in album
Dar surâsul tău
Venea de departe....
Din bibliotecă
Mă privea o carte
Era scris pe ea
Numele tău
Mi-ai dat-o in dar
De ziua mea
Dar filele cărţii
Erau ingălbenite
De vreme....
Pe masă trandafirii
Croşetaţi cu migală
Zâmbeau sfioşi
Masa tăcerii...
Cum aş putea vorbi
Cu tine mamă?

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!