Să ne rugăm la Dumnezeu
Să ne rugăm la Dumnezeu
și azi, și mâine, tot mereu.
Ziua de mâine și cele următoare,
să ni le dăruiască
cu lumină și cu soare.
Lui dacă ne rugăm,
șigur vom primi în dar
floarea speranței,
ce-i scrisă-n calendar.
poezie de Dumitru Delcă (22 februarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai spus cuvinte ce-au rămas
Și azi în mintea mea răsună
glasul tău de altădată,
când îmi spuneai:
"Hai copile! Hai adună,
minte pentru viața toată!"
Mi-ai spus cuvinte ce-au rămas
și viața mi-au călăuzit.
La fel ca tine am dat glas
către copilul meu iubit.
Această sfântă învățătură
tot omul să o însușească!
Transmisă din gură-n gură,
pe oameni să-i definească.
poezie de Dumitru Delcă (29 septembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost cândva
Au fost cândva zile de mai,
Au fost cândva zile de vis,
Când lângă mine erai
Și trăiam ca-n paradis.
Multe-au fost, azi nu mai sunt.
Au fost luate de vânt.
S-a dus vremea când erai
Pentru mine colț de rai.
Din când în când îmi amintesc,
Aș vrea din nou ca să trăiesc
O zi fumoasă de mai,
Tu alături, să-mi fii rai.
poezie de Dumitru Delcă (20 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Niciodată nu e prea târziu
Tristețea de azi poate fi bucuria de mâine.
Greșeala de azi poate fi învățătura de mâine.
Înfrângerea de azi poate fi victoria de mâine.
Retragerea de azi poate fi biruința de mâine.
Tristețea de azi poate fi zâmbetul de mâine.
Greșeala de azi poate fi adevărul de mâine.
Înfrângerea de azi poate fi curajul de mâine.
Retragerea de azi poate fi înaintarea de mâine.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tera nu mai e albastră
Nori negri acoperă
planeta Pământ, a noastră.
Omenirea suferă.
Tera nu mai e albastră.
Universu-i văduvit
de fiica lui creștină.
Haosul a-înlocuit
pe pământ, viața divină.
Este haos și-întuneric
pe planeta noastră verde.
Din tot ce era feeric,
astăzi farmecul își pierde.
Plânge soarele și luna,
pământul a-încremenit.
Plânge zeița Fortuna,
Apocalipsa a venit.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul - creație sfântă
Azi, în lacrima zorilor, fața mi-am scăldat.
În parfumul florilor, sufletul mi-am adăpat.
De la soare am primit, lumina în privire.
Cerul sfânt mi-a dăruit, tainică iubire.
Sunt un om ființă cultă, între multe câte sunt,
Un om creație sfântă, a Domnului pe pământ.
Adânc mă plec și mulțumesc, creatorului meu sfânt,
Că mi-a dat ca să trăiesc, un timp, pe acest pământ.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am căutat puritatea
Am căutat puritatea
în albul trandafirilor.
Am căutat puritatea
în lacrima zorilor.
Am căutat puritatea
în albul zăpezilor.
Am căutat puritatea
chiar și-n albul mieilor.
Am căutat puritatea,
n-am găsit-o nicăieri.
Am căutat ziua, noaptea,
astăzi, ieri și-alaltăieri.
Un înger m-a ajutat
să descopăr puritate,
în sufletul tău curat,
care-acum îmi este parte.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
COPILĂRIA - acea vreme nu revine
N-am uitat casa în care, mi-am trăit copilăria,
de când am venit pe lume, până mi-am pus pălăria.
N-am putut să uit părinții, care m-au adus pe lume,
au avut grijă de mine, mi-au dat numai sfaturi bune.
Ulița copilăriei unde ne jucam copii,
o păstrez și azi în minte - giuvaier de bucurii.
N-am uitat livada-n care, după fluturi alergam,
cât era ziua de mare, altă treabă nu aveam.
N-am uitat râul din vale, unde vara ne scăldam,
când de soarele puternic, adesea ne răcoream.
N-am uitat nici glasul mamei, când acasă ne chema,
ne-așeza pe toți la masă și cu dreapta ne-închina.
Cu foamea astâmpărată, când soarele apunea,
somnul cobora în gene, bunica povești spunea.
Lunca rămânea pustie, dormea satul liniștit,
luna-și picura argintul, pe-întinsul nemărginit.
Așa era copilăria, după câte-mi amintesc.
Acea vreme nu revine, nu mai pot ca s-o trăiesc.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Firul timpului e rupt
Viața trăită-n trecut,
În trecut rămâne.
Firul timpului e rupt
Și nu mei revine.
Gândește bine acum!
Când ai viitoru-n față.
Hai, descoperă alt drum!
Să clădești o nouă viață.
Nu lăsa să treacă timpul
Fără să clădești ceva.
La viitor să-ți stea gândul
Și viața o poți schimba.
În trecut o să rămână
Și prezentul ce-l trăiești.
Viitoru-îl ai în mână
Doar dacă bine gândești.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la prezent, dar cu o relevanță mică.
Democrație-cumetrie
Astăzi în democrație
nu e mare bucurie,
neapărat să ai carte
dacă vrei să ai și parte.
E de-ajuns ca să ai "spate".
Sigur vei avea și parte.
De ai spate-asigurat,
peste noapte ești bogat.
La ce să te chinuiești
știința s-o însușești?
Fără carte, reușești.
În așa democrație
e și multă cumetrie.
Ieri erai un coate goale,
astăzi primești osanale.
poezie de Dumitru Delcă (13 mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grigore Vieru
De ceva vreme,
Grigore Vieru
scanează cerul.
Trimite îngerii
în Valea plângerii.
Peste Prut să facă
podul de flori,
între țări surori.
Românii să-i unească
în glia strămoșească.
Frați de țară și de neam,
să stăpânească acelaș ram.
Prutul să nu-i mai despartă
nici astăzi și niciodată.
Să facă România Mare
cu Dunăre, Carpați și mare.
poezie de Dumitru Delcă (14 februarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caniculă
Încă de azi dimineață
soarele arde pe cer.
Pe câmp nu-i fir de verdeață.
florile-n grădină pier.
Se-anunță o zi încinsă.
Poate fi cea mai fierbinte.
Răcoarea este învinsă,
rămânem fără cuvinte.
Nori, pe cer, nu se adună.
Vântul parc-a dispărut.
Arșița este stăpână,
Canicula a-început.
O răsuflare fierbinte
arde totul ca un foc.
Grădinile-s pustiite,
nu mai au viață deloc.
La pomi le-a secat voința
de a mai rămâne verzi,
Nouă ne-a secat credința,
de-a sta la umbră-n livezi.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sahara s-a mutat la noi
Altădată, Sfântul Petre
ploua și dădea cu pietre.
Astăzi, însă, n-a plouat.
În schimb, pe toți ne-a bronzat.
Cu vreo patruzeci de grade
respirația ne scade.
Oameni, plante. animale
cad sub arșița de soare.
Este vai și-amar de noi.
Sahara s-a mutat la noi.
poezie de Dumitru Delcă (29 iunie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceaslovul vieții moare
Comoară neexplorată,
cartea nu mai are
căutarea de-altădată.
Ceaslovul vieții moare.
Nici în școală cartea
nu mai e dorită.
Netul îi ia partea,
elevul o uită.
Apetitul pentru carte
astăzi e o raritate.
Prăfuită, îngălbenită,
zace-n rafturi necitită.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măicuță, a mea grădină
Măicuță, a mea grădină
în care florile cresc.
Într-o zi mi-ai dat lumină.
Pentru asta-ți mulțumesc!
Măicuță, tu ești o carte
din care-învăț cum să trăiesc,
Cum să mă feresc de moarte,
și pentru asta, te iubesc.
În grădina ta, măicuță.
o floare, azi, sunt și eu,
Înflorită pe-o crenguță.
Sunt trandafirașul tău.
Măicuță, sunt rază-parte
din lumina ce mi-ai dat,
Desprinsă din a ta carte
cu care m-ai luminat.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limbajul dragostei
Oferă-i soției respect,
oferă-i și iubire
Și totul va fi perfect,
vei culege mulțumire.
Oferă-i o floare
și floarea-i va vorbi,
De dragostea ta mare,
iar ea, te va iubi.
Ea nu-ți cere mai mult
decât o-îmbrățișare.
Tu fură-i un sărut
și fericirea-i mare.
O vorbă n-ai rostit.
Tot timpul ai tăcut.
Pentru tine au vorbit,
o floare și un sărut.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am răsădit o floare
Ieri am răsădit o floare
să se facă primăvară.
Să văd șiruri de cocoare
revenind la noi în țară.
Azi am răsădit o floare
ca să vină primăvara.
Să răsară mândrul soare
și să lumineze țara.
Am mai răsădit o floare
în glastră să înflorească
România noastră Mare,
veci de veci să dăinuiască.
România e grădina
în care florile-înfloresc.
E credința, e lumina
cu ea românii se mândresc.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pot porni din nou la drum
Azi nu mai mă doare nimica.
Inima îmi bate tica-tica.
Simt că sunt sănătos tun.
Pot porni din nou la drum.
Drumul vieții este lung.
Eu sunt gata să-l parcurg.
Tu, suflete, mă însoțești?
Mai vrei să călătorești?
Dacă da, vino cu mine
să-împlinim ce-am început.
Să trecem prin astă lume
optzeci de ani și mai mult.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu să nu mă însoțești
Astăzi plec din astă lume.
Tu să nu mă însoțești!
Aici ție-ți este bine.
Aici tu poți să iubești.
Să nu fii trist! Nu-ți pară rău!
Atunci când vii cu flori la mine
să-ți amintești c-am fost și eu,
o viață-întreagă lângă tine.
Acuma plec la Dumnezeu,
dar nu te-am părăsit.
Port în suflet chipul tău
ca și atunci când te-am iubit.
De sus, în fiecare noapte
te voi privi la infinit.
În vis îți voi trimite șoapte,
în timpul fără de sfârșit.
Când steaua mea va străluci
să mă privești seară de seară.
De tine îmi voi aminti
cum ne iubeam în nopți de vară.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (8 aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama, primăvara noastră
Auzi tu, măicuță dragă, cum primăvara vine-n zori,
cum grădina dă în floare, în martie de sărbători?
Auzi cum mugurii plesnesc, cum trandafirii dau în floare,
cum toate florile-înfloresc, cum cântă razele de soare?
Vezi cum iarba înverzește, cum păsările vin acasă,
cum natura primenește viața să fie frumoasă?
Gâze se-încălzesc la soare, albinele ies din stup,
copacii toți dau în floare, fluturi se adună-n grup.
Pentru tine, mamă dragă, natura-i în sărbătoare.
Se gătește-n mare grabă, să-ți aducă-n viață soare.
Mamă scumpă, noi copiii, azi în plină sărbătoare,
îți dăruim toți trandafirii și iubirea noastră mare.
Pentru tot ce ai trudit, pentru cât ai chinuit,
Sărutul nostru, floare rară, ți-l dăruim în primăvară,
să-ți bucure cugetul, să-ți aline sufletul.
Cu mult drag te-îmbrățișăm și mâinile îți sărutăm.
poezie de Dumitru Delcă (5 martie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Dumitru Delcă despre prezent, adresa este: