Alex Dospian despre inocenţă

Fiecare fir de nisip din deşert se simte un inocent.

aforism de Alex Dospian (iulie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inocenţă 2013

Am tupeu, "spate" şi forme,
Îmi plac tipii-n uniforme,
Cu dimensiuni enorme.

tristih de Alex Dospian (octombrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele şi satelitul

Când treceam cu nepăsare
Peste toate ca un Zeu,
Tu spuneai cu-ncrâncenare:
- Doar tu eşti Soarele meu.

Dup-o clipă de gândire
(Oi fi fost cu capu-n nori),
Am ştiut că lumea are,
Pentru tine, mii de sori.

Şi în dulcea-mi inocenţă,
Ce părea făr' de sfârşit,
Mi-am dat seama, excelenţă,
Că sunt doar un... Satelit.

poezie de Alex Dospian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai pus iubirea noastră la arhivă

Ai pus iubirea noastră la arhivă,
Mi-ai prefăcut şi visele în scrum
Brutal, ai secerat, o inimă naivă,
Lăsând în urmă-o dâră de parfum,
Ce fantomatic, mă poartă în derivă.

N-ai zăbovit deloc, nici un minut,
Ca pe un condamnat m-ai pus la zid,
Nu mai esti aceeaşi ca la început...
O ştrengarită, ce-mi zâmbea candid,
Iară eu îţi sunt... un necunoscut.

poezie de Alex Dospian (iulie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerc vicios

N-aş vrea prin Kabul erou,
Prefer conductor de metrou
Dacă stau şi mă gândesc
Şi prin minte scotocesc

Aş cam da munca-ntre şine
Pe nurii unei balerine,
Care-mi spune într-o doară,
Mă priveşte, mă măsoară...

- Să ştii că eşti interesant
Şi-mi pari genul amuzant,
Totuşi, aş avea-un regret,
Îţi spun micul meu secret:

Visul meu de-adolescentă,
Doar o plăcere inocentă,
Mi-am dorit, sună bizar,
Un sergent din Kandahar!

poezie de Alex Dospian (iulie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de anii nouăzeci

Mi-e dor de vremurile vechi
De anii plini de inocenţă,
Şi de duioasele perechi...
- Unde eşti adolescenţă?

Mi-e dor de vremurile apuse,
De anii veseli din liceu,
Si de iubitele supuse,
Ce preamăreau un derbedeu.

Mi-e dor de vremile trecute,
De verile acelea lungi,
Când se-nsera pe neştiute
Ca-n basmul unor nibelungi.

Mi-e dor, mi-e dor, dar ce folos?
Timpul nu mă iartă-n veci,
Mă biruie ca un colos,
Mi-e dor de anii nouăzeci.

poezie de Alex Dospian (decembrie 2012)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radu Moraru (de la inocenţă la prosperitate)

Printre-acei ultimi sclavi moderni,
Gladiatori ai luptelor cu cash-ul,
Încă sunt unii, ce se cred eterni...
În faţă la hotel, persuasiv, stă Naşu'!

epigramă de Alex Dospian (februarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara nu pot să tac

Vara deloc nu pot să tac,
Spun acum, deşi nu vreau,
Ce gen de femei îmi plac
Şi cât whisky pot să beau.

Nu prea cheltuiesc lovele,
Mai fumez din când în când
Başca trei-patru cafele,
Să rămân limpede-n gând.

Arareori, nu zi de zi,
Mă ia valu-n discoteci
Şi-o mai dau pe Ecstasy
Aşa este-n club, petreci.

Aseară-un tip "am dovedit",
Pe unul ce-l chema Marin,
Toţi spuneau cu glas şoptit:
- E spaima sticlelor de vin.

[...] Citeşte tot

poezie de Alex Dospian (august 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa căpitanului Leclerc

Când soarta lovise cu forţa unui tren,
Se retrăsese calm în vechiul sau castel,
Radioul îi cânta acelaşi trist refren,
Era tânăr, pe Somme, lupta pentru drapel.

O lume mergea prea rău pentru el,
O lume mergea prea rău pentru toţi,
Seara lipseau zeci de mii la apel,
A doua zi trăgeau, iar, viaţa la sorţi.

Dupa un timp, un glonţ îl răpuse,
Era aproape un final de Odisee,
Un întreg regiment acolo căzuse,
Doar Dumnezeu l-a scos din tranşee.

Anii au trecut uşor, nici n-a simţit,
Lăsând un rid adânc pe-al tinereţii val,
Paradoxal avu şi vreme de iubit,
Între-un război stupid şi crack-ul mondial.

[...] Citeşte tot

poezie de Alex Dospian (februarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis împlinit

Azi, iubita mea sunt foarte fericit!
Privindu-ţi ochii ce clipesc angelic
Iţi spun-În viaţa mea, bine-ai venit!
Dup-aceşti ani trăiţi în întuneric.

Tu mi-ai adus în suflet primăvara,
De secole întregi, un biet captiv,
Eram un exilat ce îşi ducea povara,
Iubind rudimentar şi primitiv.

Zile şi nopţi am sperat neîncetat,
Deşi în faţa lor păream indiferent
Sufletul mi-era de dragoste însetat,
De un zâmbet cald, loial şi inocent!

poezie de Alex Dospian (decembrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!