Încearcă să fii primul în toate, dar ai grijă la prăpăstii.
aforism de Alex Dospian (septembrie 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Întotdeauna am fost cu un pas înaintea altora. Martor îmi e prăpastia.
aforism de Alex Dospian (aprilie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Mulțumesc, Muntenegru!
O singură clipă și totu-i non-sens,
Nimeni nu știa ce ni se întamplă,
Un rictus, un geamăt, un gol imens,
Și zăceam prăbușiți în râpa adancă.
După o secundă sau o eternitate,
Am deschis ochii, priveam în jur,
Ceva se strecura, cu abilitate,
Dădea târcoale, prinzând contur.
O văd, este moartea, hâdă și rece,
Într-un dans ritualic și misterios
Vrea sufletul cald să mi-l ferece
Și să mă patrundă până la os.
Dar, dintr-o dată, ca printr-o minune,
Pe frânghii, pe corzi, ca într-un vis,
Zeci de brațe în nefireasca genune
Mă aduc spre viață din acel abis.
[...] Citește tot
poezie de Alex Dospian (iunie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la prăpăstii, dar cu o relevanță mică.
...and Justice for All
Când se-ntânlesc mita și șmecheria,
Ar trebui s-o ia mai după deal,
Dar nu e cazul, trăim in România
Într-un sistem perfect piramidal.
De pică cel de jos din gașcă,
"Il capo" nu-l lasă să pice-n hău,
Când cade cel de sus în plasă,
Cei mici fac cerc în jurul său.
Pe scurt, aceasta-i tragedia,
Când totul e orânduit inept
Parol, Justiția in România,
Are un plasture pe ochiul drept.
pamflet de Alex Dospian (martie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fara regrete
Ce-as putea sa-ti urez acum
Cand suntem aproape la capat de drum?
Buzele tale ti-s stepa arida
Si dus e nispu'n clepsidra
Cand inima ta vrea inca sa bata
Iar vantul nebun devine soapta
Vrei sa-ntelegi, dar mintea-i neclara
E iz de migdala amara
Cu pasii greoi, inca mai speri
O secunda sa mai fii tu cel de ieri
Timpul de poti, sa-l intorci pentr-o clipa
Sa poti reveni, ce dulce ispita
Aprigi dorinti ce inca mai vor
Sa tinda spre stele pentru inca un zbor
Din abis in neant, un singur pas
Fara regrete, doar bun-ramas.
poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu a murit!
Viața îmi joacă tot felul de feste,
Și-aruncă-n mine cu un zar măsluit
E clar, nici nu mai încape poveste,
Pentru mine, Dumnezeu a murit!
Ce-mi era drag a călcat în picioare
Viața și corbii-in stol nesfîrșit,
Nuqq am pe lumea asta1 nicio chemare
Pentru mine, Dumnezeu a murit!
Totul este trist și totul este gol
De tata, un accident ne-a desparțit,
Iar mama zâcând fără viață-n formol,
Pentru mine, Dumnezeu a murit!
Și pe motanul meu drag, pe Buzdugan,
Frumos și blând, scump și prea iubit,
L-ai luat degrabă, precum un uragan,
Pentru mine, Dumnezeu a murit!
[...] Citește tot
poezie de Alex Dospian (iulie 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deținutul Jones (reflecții inaintea execuției)
Sunt condamnat fara scăpare,
Pe veci, in hăuri si tenebre
Sa simt secunda de secunda,
Asediul gandurilor negre.
Stau singur in celula rece,
Ma răscolesc vechi amintiri
Coșmarul timpului ce trece,
Și-ale iubitei dulci priviri.
Printre ruine ale vieții mele,
Acum mi se arată Dumnezeu...
Mi-e sufletul in lanțuri grele
Atația ani am fost ateu!
-Ai putea sa mă ierți oare,
Pentru tot răul ce-am facut?
Prea târziu, in inchisoare,
Am deschis ochii;Te-am vazut!
[...] Citește tot
poezie de Alex Dospian (februarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața căpitanului Leclerc
Când soarta lovise cu forța unui tren,
Se retrăsese calm în vechiul sau castel,
Radioul îi cânta același trist refren,
Era tânăr, pe Somme, lupta pentru drapel.
O lume mergea prea rău pentru el,
O lume mergea prea rău pentru toți,
Seara lipseau zeci de mii la apel,
A doua zi trăgeau, iar, viața la sorți.
Dupa un timp, un glonț îl răpuse,
Era aproape un final de Odisee,
Un întreg regiment acolo căzuse,
Doar Dumnezeu l-a scos din tranșee.
Anii au trecut ușor, nici n-a simțit,
Lăsând un rid adânc pe-al tinereții val,
Paradoxal avu și vreme de iubit,
Între-un război stupid și crack-ul mondial.
[...] Citește tot
poezie de Alex Dospian (februarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Alex Dospian despre prăpăstii, adresa este: