Cea mai bună prietenă a mea este singurătatea. Mă folosesc de ea ori de câte ori am nevoie, dar ei nu-i dau voie niciodată să se folosească de mine.
citat din Aneta Timplaru Horghidan (2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Înca
Prin sângele meu
se mai aude
foșnetul șoaptelor tale,
înca mai simt
sărutul trupului tău.
Mângâierile tale
curg peste sânii mei
ca o ploaie de vară,
iar privirile tale
ma sorb înlăuntru.
Foc aprins,
sufletul meu te caută
și te cuprinde:
în singurătate
cu tine se pierde!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Habere Artem (2013), traducere de Aneta Timplaru Horghidan
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate
Ești singur și trist.
Cântecul inimii tale s-a stins.
Tăcerea tulbură apele limpezi,
valuri de dor suspină-n oglinzi.
Șuieră vântul prin odăile reci,
clipele scriu amintiri pe pereți.
Zilele plâng, norii se-adună,
plouă: furtuna rupe mugurii verzi!
Cad, prin livezi,
stropi de durere!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor
Adăugat de Iany
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea în furtună
Gândurile mele
călătoresc pe valuri
și aud cum strigă marea
în brațele furtunii.
Încerc să mângâi vântul
cu privirile,
cu vorbe de dragoste,
cu sufletul bun,
dar furtuna nu se oprește.
Îmi trăiesc singurătatea,
devorată de zgomote,
că pot atinge abisul
cu degetele.
Răsare Luna
și aduce refluxul,
ce împinge spre mal
neliniștea mea.
Pe nisipul fierbinte,
urme de mare
căutând pacea...
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor (2015)
Adăugat de iany
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă-ntorc la râu
Veni pe râu, chemat de ne-mpliniri,
Chipul iubitului din tinerețe:
Neliniștea ce-a pus asupră-mi piatra,
Cu un surâs îmi da, acum, binețe!
În apă peștii se jucau vioi,
În piruete se-ntreceau, săltând,
O salcie cu muguri de argint
Creștea pe malul apei, fredonând!
Un vânt de vară răscolea prin frunze
Si-un foșnet lin trecea printre răchite,
Senin și blând, cu brațele deschise,
Te-apropiai privirilor uimite;
M-ai luat în brațe și m-ai strâns la piept,
Singurătatea se pierdu-n vâltoare:
Mă-ntorc la râu când sufletul suspină,
Să-l liniștesc c-o tandră-mbrățișare...
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2015)
Adăugat de iany
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Aneta Timplaru Horghidan despre singurătate, adresa este: