Angelina Nădejde despre poezie

Am să mă-nchid în vers

Am să mă-nchid în vers să-mi fie bine
Să nu mai ştiu nimic - nicicând de nimeni,
Să mă acopăr toată cu o strofă
Să stau ascunsă-n trista-mi poezie.

Să nu trimiteţi critici după mine
Caci mă găseasc în versul alb sau rimă,
Şi mă ucid aşa cum ştiu ei: bine,
Atunci când scrisul meu nu le convine.

Sau o să mă mut în rândurile unui necrolog
Şi acolo o să stau fără de teama
Că m-or găsi;
Să dau lor socoteală
Cum şi de ce sau care e mesajul?
Atunci când doar încerc să-mi pun
Fărâmele de suflet în simplă poezie.

poezie de Angelina Nădejde (17 iulie 2012)
Adăugat de angelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiesc!

Sufletul meu,
un câmp de maci
înfloriţi,
striviţi de copitele cailor
ce mi-au trecut în galop
prin viaţă.
Le-au fost lăsate slobode frâiele
rănind şi iar rănind petalele
prin cuvinte şi fapte.
Iar el,
sufletul,
câmp însângerat la apusul soarelui,
ajuns altar de jertfă
şi-a pierdut scânteierea.
Doar fumegă,
semn că ar fi ars
cândva
precum soarele.
Din când în când
luminat,

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde (16 ianuarie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia - poezie

Eu văd poezia ca pe o femeie;
zămislită din dorinţa
şi dragostea
celui ce o compune.
Îi transmite trăiri,
sentimente
înveşmântând-o în metaforele
sufletului.
Uneori este ca o adolescentă rebelă.
ce dansează desculţ în miez de noapte
prin iarba cu rouă;
nu se supune canoanelor,
face să vibreaze inimi
în versu-i alb
şi respiră tinereţe.
Alteori ca o doamnă
frumoasă,
misterioasă,
admirată de critici ce îi aşează
cunună de lauri

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde (10 octombrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jertfă pentru cuvânt

Scrie stihar şi fă o icoană
Din poezie – cu tainic fior,
Versul să-ţi fie balsam pentru rană
La care se aşează închinători.

Fă din iubire -jertfă de seară
Din care se-nfruptă colindători,
Iau cu ei darul, îl fac să nu piară
Şi ne colindă de sărbători.

Presară credinţă şi las-o aprinsă
Să o găsească cel rătăcit,
Aprinde-i lumina în candela stinsă,
În sufletu-i trist, mereu ostenit.

Pune-ţi stihare viaţa în palmă
Şi las-o ofrandă la cititori,
Trimite-ţi trăirea şi dorul afară
Să se adape cei doritori.

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un alt anotimp

Vino toamnă să mă vezi
Îmbracată-s în pastelul
Florilor de primavară.
Am şi roua dimineţii
Izvorâtă pe sub pleoape
Şi parfum de bucurie
Şi tristeţe... câteodată.
Ţin pe umeri doi luceferi
Rod de dragoste-mplinită
Iar în braţe-mi duc minunea
Din iubire zămislită.
Nu-s frumoasă ca şi tine,
Tu eşti plină de culoare
Îţi lipseşte strălucirea
Ochilor ce-i am,
De... mamă!
Tu ce ai de toţi poeţii
Slove-ţi scriu şi te răsfaţă?
Ai culoarea ruginie
Şi lipsită eşti de viaţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde (26 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori

Uneori,
Îmi uit sufletul
Închis în poezie.
Şi ies golită
De sentimente.
Trec prin lume,
Şi în loc de oameni văd:
Imagini,
Umbre,
Tăceri.
Lasă-mă poezie să văd
Lumea aşa cum este.
Să trăiesc,
Să pot dormi
Când visele m-aşteaptă.
Dă-mi te rog poezie
Sufletul inapoi,
Să pot pleca dincolo
În nemurire.
Căci va veni cândva

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde (23 august 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiri

Eu n-am să plâng după iubiri ce mor,
Ci doar suspin la ce-ar fi fost să fie
De le aveam cu mine pe vecie.
Le-aş fi-mbrăcat în straie de lumină
Pe cap cununi de dor cu iasomie
Şi peste toate- munţi de duioşie.
Iar hrană le-ar fi fost a mea trăire
Cu suflet, cu durere şi iubire
Stropite din belşug cu poezie.
..................................
Dar au ales să plece-n altă parte
Şi au rămas de mine necântate.

poezie de Angelina Nădejde (20 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă, înger de lumină

Când m-ai adus luminii, măicuţa mea iubită
Din trupul tău durut, necopt încă de viaţă,
M-ai învelit în roua de floare îmbobocită
Ce caută-n zăpezi fărâme de speranţă.

Şi m-ai primit la tine ca pe o primăvară
Venită prea devreme, dar totuşi mult dorită,
Erai copil ce poartă prin vremuri o povară
Din dragoste curată... cu viaţă-împărtăşită.

Ca pe un fulg de nea mă legănai uşor
Şi îţi părea că ţii în braţe universul,
În cântecul iubirii de somn izvorâtor
Eu cred măicuţa mea c-ai presărat şi versul.

În nopţile în care de boală mă vegheai,
Erai un rug aprins, un viu liturghier,
Din sufletul mâhnit tu mirul picurai
Şi îmi spălai obrajii în lacrimă de înger.

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde (16 ianuarie 2014)
Adăugat de angelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grăunte de lumină

Cine sunt eu... mă-ntreb adeseori,
Grăunte de lumină încolţit
Pe-un bulgăre de viaţă în ninsori,
Pierdut printre genuni, în albul infinit.

Am strâns în palme lacrima luminii
Tot alergând desculţă după viaţă
Şi şchiopătând prin iedera minciunii
Am exersat căderi fără speranţă.

Când m-au rănit — am cunoscut trădarea,
Păcat neînţeles, simţit din greu,
Scrâşnind din dinţi, luptam cu disperarea,
Dar m-a luat în braţe Dumnezeu.

Şi arătându-mi calea sprea Lumină,
Mi-a fost de ajuns, reînvăţasem mersul
Prin praful lumii, veşnic clandestină
Aflat-am vieţii — tainele şi sensul.

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde (16 martie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!