Boris Marian Mehr despre aur

Amănuntul poate fi din aur sau din argilă.

citat din Boris Marian Mehr
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu un cuvânt

"A fost atâta chiu şi cânt,
Cum nu s-a pomenit cuvânt",
Dar câţi martiri pentr-un cuvânt?
Ce guri ar mai fi mute?
Au cuvintele şi umbre.
Cuvântul – fruct oprit.
Cuvinte – păsări trecătoare.
Cuvântul e ca orbul, nu ştie unde nimereşte.
Un pumn de aur în cuvânt.
I-a fost dat cuvântului să fie scris.
De cuvinte nu te speli.
Există cuvinte ca nodul gordian.
Bate cuvântul în piuă, tot degeaba.
Cuvântul deschide, cuvântul închide.
Cad fără şir cuvinte, necunoscute, omeneşti.
Cuvântul nu simte nici durere, nici milă.
Cuvântul se citeşte lângă lampa amintirilor.
A bon entendeur, salut!

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atenţie, sufletul

Atenţie, mi-am pierdut sufletul,
Aducătorului – bună recompensă,
Dacă este o domnişoară, un pupic pe frunte,
Atât, sufletul meu latră rar, de obicei scrie versuri,
Unele sunt extraordinare, chiar aşa, necitite, ele strălucesc
Precum stelele îndepărtate, am un suflet care nu prea îşi ascultă stăpânul,
Nu se lasă dresat, nu crede uşor pe oricine, dar,
Ehei, când vede aurul din aproapele său,
Aleargă o sută de mile şi mai mult,
Ocoleşte pământul, aduce plante exotice
şi le depune la picioarele sfintei iubiri.
Dacă nici acum nu se găseşte sufletul meu,
Îl las celui sau celei care l-a furat,
Sunt sigur că la ceva tot foloseşte.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discuţie cu nea Caisă

Eu, nea Caisă, nu sunt trist,
De-o viaţă scriu, trăiesc un vis,
Sunt muritor, eşti muritor,
Sunt scriitor, eşti muncitor,
Eu parcă mă distrez scriind,
Deşi în mine mai mult plâng,
De aş veni cu Eliot,
Ar spune lumea că-s idiot,
Cu Rene Char de aş veni,
m-aţi huidui şi m-aţi goni,
chiar pe Naum dacă-l aduc,
veţi zice că eu sunt năuc,
versuri se-adună, bucuros
poet rămân, bătrân frumos,
cu lauda nu mă mai înşel,
nici ignorare, nici măcel,
cum căutătorii de comori
adună aurul din nori.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iliada pe dos

Un cal pentr-un poem, o Iliadă,
În scoicile mirositoare –pace fadă,
Cal de bătaie eu ofer, îţi dau,
Preferă tu ce crezi, un mic bau-bau.
Singurătăţile se tot hrănesc cu frică,
din efemer vom face o şeptică,
pe coapsele miresei se prăvale
misterul pasiunilor carnale,
că de din vale de Rovine scrie
poetul într-o sferă aurie,
tu nu ştii ce înseamnă not to be,
astfel ne înţelegem, jucării
suntem în mâinile Demiurgului,
cenuşă în scrumiera Lui.
Cuţitul cu plăsea de trandafir
l-am pregătit când n-am să mă mai mir,
cum te iubeam cândva, te nisipeam
şi-n valuri iar te adunam,
ţara tristeţii este-n fiecare,
unii se duc departe de hotare,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi netemători

Cu ochi netemători privesc cerul,
El zâmbeşte, se sprijină pe arbori vechi,
Sunt fraţii mei, străbunii mei,
De mult nu mai fugim prin lume,
Bem doar nectar albastru,
Iar de iubit, cu vântul ne iubim,
Iubiţii se sărută pentru noi,
Copiii râd cu noi fără să ştie,
Că existăm nu-i nicio îndoială,
Auzi cum bate inima în toate
şi în iarbă şi în cărăbuşi de aur.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deasupra Sinaiului

Deasupra Sinaiului – norii
Deasupra norilor – El,
N-am fost acolo, înseamnă
Că Dumnezeu e în noi.
În casa vecinului, moartea
A pus un bilet de tramvai,
Aşa se pare, vecina
Crede ca mortul e-n rai.

* * *

Cred în viaţa de apoi,
Ca-n această viaţă,
După moarte am şi eu
Drept la alta faţă.
În memorie păstrez
Mii şi mii de chipuri
Sunt un biet calculator
Plin de videoclipuri.
Te-am iubit şi m-ai uitat,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fir de graţie

Un fir de aur şi brocart,
Băiat cu carte, mult azart,
Un fir de graţie, arginţi,
ţesut de sfinţi.
Avea pescarul doar un fiu
Care umbla hai-hui, hai-hiu,
l-a prezentat drept ginere
de vinere.
Veni flăcăul, meşter bun,
Făcu prin camere minuni,
s-a-ndrăgostit de soacra lui,
hai-hui.
Şi dragostea dură un pic,
Găsi o jertfă cu neg mic,
O biată fată, ca un miel,
Oh, Sataniel.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-mi, Doamne, ticăloşia

Iartă-mi, Doamne, ticăloşia
De a-mi suporta propria ticăloşie, ca şi pe a altora,
Trădarea şi falsa prietenie, dă-mi răbdarea de a asculta
Vocea şarpelui. Fericirea? Dă-mi fericirea nefericirii.
Orice pe lumea aceasta are un sfârşit.
Domnul, doamnă, mirosiţi a toamnă.
Duduie, duduie, iubeşti o statuie,
Un inginer de aur şi fier,
Domnul doctor, chemaţi-l pe Proctor,
Tinere, ginere, nu ai reţinere,
Lasă mireasa, cuvântu-i melasa,
Oaspeţii cântă, aiurea, pe lângă,
Hei, ospătar, adu un homar,
Ori un homer, un dalembert,
Bună dimim"neaţa, tavarăşa Ratza,
Sal"tare, bărbate, ia-o la spate,
Adio, tataie, primeşti şi-o bătaie,,
La revedere din Belvedere,
Ne-aşteaptă iubirea şi monastirea,
Comnplice şi martor, mi-eşti frate şi tartor,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Armistiţiu

De ce să iubeşti moartea,
Când nu ai înţeles bucuria
Unei păsări cântând?
Nici strălucirea din ochii copilului
Primind darul de sărbători?
Este oare o idee mai de preţ
Decât o catedrală?
Fereşte-te să devii ostaticul adevărului,
n-ai cunoscut creatori de iluzii?
Pe bulevard bătea un vânt
mai uşor decât frunza, casele
păreau solfegii şi sonate solidificate,
băltoace aurite de soare ne orbeau
pentru o clipă, tăceam, eram
două afeturi de tun.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laika

Laika, nume puţin cunoscut, a murit în cosmos,
s-a învârtit fără suflare şase luni,
Diderot s-a înecat cu o cireaşă,
Cook a fost returnat de hawaieni doar
Sun formă de oase lucii,
Nu fiţi cuci.
O beţie cu marx a costat
O sută de milioane de suflete,
Hoţii bagă mâna în buzunare, sub sutien
şi în conturi bancare,
concertul e dirijat de Mefisto,
oamenii mor din cauza aurului,
la autopsie se dovedeşte că oamenii sunt muritori,
am trecut de Europa precum Titanicul,
Doamne, iartă-mă, îngerii ne dau organe false,
Bufonii trebuie eutanasiaţi, spune un nebun adevărat,
Limita ticăloşiei este cinstea,
Barbarii au venit, nimeni nu ştie de ce,
Noi mergem la ei, transhumanţă,
Viermele este la mare cinste, tace şi face,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cavalerul are dreptate, dispreţuieşte cultura,
de la Moise la Michelangelo, nimeni nu-i spune nimic,
un trandafir, acolo, un trubadur ucis,
imaginea trezirii aminteşte de Lazăr sculat din morţi.
Priveam adeseori întunericul, el mormăia ca ursul,
dar punctele de aur nu dispar, ele sunt fericirea.
Fost boschetar, am ajuns cardinal, apoi scarabeu,
acum simplu poet, inventez ce vreau eu,
prietenii se cam feresc de mine,
poezia nu ajută la nimic, ea însăşi este pe moarte,
femeia c-un ulcior pe umăr nu mai există.
Iar viaţa seamănă cu iarba, gândeşte.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe câmp au îngheţat două ciocârlii şi jumătate

Pe câmp au îngheţat două ciocârlii şi jumătate,
Vântul lovea ferestrele cu buhai îngheţaţi,
Inimile oamenilor aşteptau ceva, ah, Lucia,
Eram un copil pe lângă tine, Irina,
mi-era frig de dragoste, dar tu clănţăneai ca şi mine,
aur plutea în aer, aur curat, inele de logodnă topite,
jurăminţi uitate, actriţa Maya îmi făcea semne cu mâna prin viforniţă,
mai erau vitejii Gabi şi Serge, păstrătorii Graalului,
eram copii, imperiul roman se apropia de final,
curgea mult sânge, în arţar ne-am ascuns,
oamenii roşii domneau peste tot,
numai inima păstra misterul albastru.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai iubire?

Motto-
Cum poţi iubi o fantomă?
Poate nu este o fantomă, este un om,
o femeie este un om, o fantă-om.

Sunt paznic la castelul
Măriei Tale, Doamnă,
Împart bilete celor
Care doresc să doarmă
În braţele divine ale Măriei Tale,
Nu Ţi-am vorbit vreodată
şi nu Ţi-am stat în cale.
Sunt duhul Tău ce toarce
În Tine visuri roşii,
Să se desfete-n patul
Tău moale, ticăloşii.
N-am fost gelos, nici rece,
Doar paznic eu Ţi-am fost,
Cum să ridic privirea
La Tine, eu, un prost?

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu era nimic altceva

Nu era nimic altceva la vedere,
Or fiîn dischete? Care? Omorul.
Cântec, ordine, execuţie.
Apăru un mesaj – ai cuvântul cheie?
Nu. Fără cheie, cum ai umbla fără picioare.
Cu trompeta mai faci câte ceva..
Vorbim cu juma de voce,
Ventriloci oarecum, cu o inimă mare,
Purtăm armură, zale de aur,
Cavalerii morţi ne invidiază.
Obiectele latră uneori, părăsite,
Sărutul tău umed mă smulge din moarte..
Alisa în Ţara Minunilor îmi e soră,
Frate îmi e Don Quijote,
Pot trăi doar metaforic,
Pot înţelege corrida,
Dar şi teama bietului taur,
Arena vieţii noastre comune,
Alisa, eu îţi port trena.
Ce-i mai de preţ, memoria sau visarea?

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-au întors maşina lumii

S-au întors maşina lumii,
s-au întors cu capu-n gios
şi merg toate dimpotrivă
şi pe faţă şi pe dos,
zise Bob Fabian Vasile,
carele îmi e amic,
eu nu am răspuns la toate
relele ce se ridic.
Satiri, Fauni şi Menade,
Pan, Silvan, Hamadriade,
Văcărescul mult ne sparie,
Ce e mic, rămâne mic.
Sămnul groaznic doară pare,
Nu-i puternic, te şi miri,
Multe valuri cad în mare
Peştii nu simt mai nimic.
Poate dragostele mele
Nu sunt toate dulci ca mierea,
Dară eu nu vin cu jele,
Cu jeleu împaci şi fierea.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr (ianuarie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istorii

A câta oară mugurii, a câta oară?
Fictive promisiuni de fericire.
Poţi fi scriitor, profesor de română,
Dar fericit? Dar... Un ochi de ţap speriat.
Doar concurenţa va distruge tot.
Primul coş gratuit cu caise. Ce om?
Explozia unei brânduşe în afara Nevadei.
Eram îmbrăţişat fără a fi văzut.
Un genunchi de aur strălucea printre ruine.
De când teatrul s-a mutat în mine, nu mai merg niciunde.
Am avut întotdeauna un respect pentru gunoierii de dimineaţă.
Avem ceva comun. Bătrâneii au fugit după mine toată viaţa.
I-am ajuns din urmă. Mais ou sont les poetes?
Îngerii aşezaţi pe scaune negre? Orice boală e o carte pierdută.
Pokerul se joacă până la moarte. Opacităţi? Mergeţi la RMN.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absurd one

Orice ating se preface în aur.
Merg în pustiu, îl caut pe Dumnezeu, pe Faur.
Am părăsit câmpia înmiresmată.
Nimic nu există, totul pare, deodată.
O buhă-mi ţipă-n urechea stângă,
Lacrima râsului începe să plângă.
Cuvântul fugar se strecoară cu teamă,
Ca un lup către stână.
Fericirea cu moartea se-ngână.
Azi, iarna vrajbei noastre,
Cu vrajbă nouă s-a-năsprit,
Dar lupul, că-i flămând e pedepsit.
Spune ce bei, lupule?
Lapte negru, omule.
Spune ce bei, focule?
Şoaptă, geamăt, omule.
Spune, ce bei, ştreangule?
Doar tăcere, omule.
Spune, ce bei, glonţule?
Sânge,. Spaimă, omule.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ce valoare?

Dar ce valoare are-un vis
În faţa oţelitei uri de oameni?
Zadarnicele versuri mor pe rând,
Uitate ca şi fructele-n decembre.
Un singur om cu sine singur?
Desigur, nimeni nu e singur,
Ne spune Cartea, dar polare
Adieri eu simt cum vin din dreapta- stânga.
În doi se naşte bucuria,
Iar trandafirii în boscheţi
Par a striga de fericire,
A fi corect, cornet perfect
Nu e deajuns, cum bate tunul
Din turnul Marii Uri de oameni.
Acolo-n turn este închisă o fată,
Dedalus l-a lăsat pe fiul său, Icarus
Să caute aurul în soarele cel bun,
n-a revenit, iar iezuiţii priveau
cu mare pizmă şi scuipau în mari batiste,
peste câmpii se lasă ceaţa,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din zborul păsării

Din zborul păsării ghiceşti lărgimea spaţiului,
Citeşte, dacă poţi, şi opera Horaţiului.
Te mulţumeşti să zbori? Atunci să zbori!
E simplu, te apleci mai sus de nori.
Strigi – TRECĂTORILOR! Eu sunt aici!
Se uită, râde de prin curte-un pici,
Sunt efemer, încerci să te explici,
Dar te aude poate V. Ilici
Sau Genghis Han, Nabucodonosor,
Dar tu nu poţi fi corul robilor,
Nu mă lăudaţi, sunt îngropat de mult,
Deşi trăiesc, vă plâng, v-ascult,
În curtea şcolii am ascuns un mic obiect de cult,
O poezie de prin clasa-a patra
Pe când studiam citatele din Chandra,
Am fost gonit cândva dintr-o cetate
Unde mureau aproape toţi în libertate,
Mă veţi găsi, sunt sigur, pe un prund,
Un bob de aur pur, strălucitor, rotund.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!