Unui scriitor fără succes, dar a cărui amică avea prea multe
Poete,-n valuri de cerneală
Îneci ideile-ți mâhnite;
Dar, dacă muzele te-nșeală,
Amica vor să ți-o imite!
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Nigrim
De ce e tristă luna oare
În noaptea asta? Da, ghicim:
A ascultat la șezătoare
O epigramă de Nigrim...
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omului
Un gând mă tulbură, mâhnit,
Ca un ecou de harfă spartă:
E visul meu neîmplinit,
E idealul meu în artă!
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui confrate care, la un banchet al scriitorilor, s-a chinuit să-mi facă o epigramă
Fiindcă ai făcut un spirit trist,
Te crezi și tu epigramist;
Și cărăbușul, bunăoară,
Se crede pasăre când zboară!
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui rival
Ca stat și ca talent sunt mic,
E foarte trist, dar nu-i nimic.
Dar până țara o să știe
Cât e de-nalt al meu rival,
Îl judec dup-a lui prostie.
Și mi se pare colosal.
hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmbătrânesc!...
Îmbătrânesc!...
Și zi cu zi oglinda tot mai neagră-mi pare,
Căci zi cu zi în ea zăresc
Un rid mai mult,
Un por mai mare,
Un păr mai sur,
Și-un zâmbet trist,
Ironic,
Care
N-acceptă nici o resemnare...
Și-mi pare rău că mai exist.
............
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pro domo. "Sunt bona, sunt quaedam mediocra. Sunt mala plura quae legis, hic alter non fit. Avite liber." Marțial.
N-am pretenția deșartă
că în goana acestor rime,
Am închis idei sublime
de revoltă și de artă!
Dar ca armă'n contra vieței
Și ca bici contra prostiei,
'Nalță-i râsul tinereței
Și tristețea ironiei...
poligramă de Cincinat Pavelescu din Epigrame (1925)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăsați mâhnirea!
Nu, dragii mei, lăsați mâhnirea!
E timpul care ne-a schimbat,
Zadarnic luptă amintirea,
Nu-nvie arborul uscat!
Ne-a despărțit de mult destinul,
Ne-a înrăit al vieții greu.
Azi ne-a rămas prieten vinul,
Și tinerețea e-n căminul
Și-n catalogul din liceu.
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Madrigal trist. Sirenei
Noaptea parcă este o perdea albastră
Peste care fluturi galbeni s-au oprit.
Vino, ca să plângem pe iubirea noastră,
Pe iubirea noastră care-a-mbătrânit.
Vom schimba surâsuri palide și rare
Ca petala unui veșted trandafir,
Turburând a nopții tainică-nserare
C-un sărut pe frunte ca de cimitir.
Și vom pune floare tânără și vie
Pe iubirea noastră care-a-mbătrânit.
Vino: Cerul pare-o pânză albăstrie
Peste care fluturi galbeni s-au oprit.
madrigal de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet
Ești tânără, frumoasă și cuminte,
Ești idealul clasic al soției.
Căminul tău e raiul căsniciei -
Dar oare fericirea ta nu minte?
Nu simți ades robia datoriei,
Cum greu ți-apasă inima și minte?
N-ai da tot raiul tău de mai-nainte
Pe-o clipă din vârtejul nebuniei?
Parfumul cald al serilor te-mbată
Și inima-ți ce-abia știa să bată
În ritmul calm al vieții tale triste
Deodată se deșteaptă și învie...
Te-apleci în vântul tainicei ispite
Și-ai vrea să fii amantă, nu soție!
sonet de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la tristețe, dar cu o relevanță mică.
Îmbătrânesc
Îmbătrânesc!...
Și zi cu zi oglinda tot mai neagră-mi pare,
Căci zi cu zi în ea zăresc
Un rid mai mult,
Un por mai mare,
Un păr mai sur,
Și-un zâmbet trist,
Ironic,
Care
N-acceptă nici o resemnare...
Și-mi pare rău că mai exist.
Îmbătrânesc!...
Și tinerețea
N-am cunoscut-o niciodată.
Când cei de vârsta mea
Jucau,
Cântau
Și se înveseleau,
Eu eram mamă,
[...] Citește tot
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Oglinda
D-asupra patului ce-și frânge de mult icoana venerată,
În apa ei, oglinda râde din răsărit până-n amurg,
Și stă pe zid, mai albă vara și iarna mai întunecată,
Clepsidră-n care nu se vede nisipul clipelor ce curg.
Se schimbă tot ce are o formă, dar ea rămâne neschimbată.
Și soarbe gesturile noastre în ochiu-i rece și fatal,
Iar, martoră, nepăsătoare, ea stă în veci ne-nduplecată,
Atât în nopțile de doliu, cât și-n luminile de bal.
Și viața noastră-ntreagă tace în fundul tainicei oglinde;
Revăd pe mama cum s-apleacă d-asupra leagănului meu,
Văd zâmbetul blajin al tatei și-nduioșarea mă cuprinde,
Simțind că umbră cum sunt dânșii curând-curând voi fi și eu.
Și mâine altul o să vie în apa ei să-și vadă chipul,
În cadru-i trist punând o formă ce se va șterge cum s-au șters
Atâția pași pe malul mării, împrăștiați ca și nisipul
Pe care vântu-l ia și-l duce, cum poartă faima câte-un vers.
[...] Citește tot
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E-așa de tristă așteptarea
E-așa de tristă așteptarea când știi c-aștepți zadarnic!
Și-așa de tristă e speranța când știi că n-ai la ce spera...
Și-așa de jalnică-i chemarea când știi că nu te poate-aude...
Și-așa de grea e resemnarea
Și-așa e chinul de amarnic,
Când tot aștepți, aștepți zadarnic
Și știi că n-ai ce aștepta...
Încât de s-ar găsi cuvinte
Să-exprimi a tale simțăminte,
Să poți așterne pe hârtie
Și suferință,
Și durere,
Și lacrimile ce-n tăcere
Le verși amar
Dar în zadar,
În așteptarea celui care
Nu vrea să vie,
Nici să scrie
[...] Citește tot
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Cincinat Pavelescu despre tristețe, adresa este: