
O chemare tot insistă
Cerul tot... e-ntr-o privire,
Plină de mister și dor,
Risipită prin iubire
Ca și gândul... trecător.
O chemare... tot insistă
A zbura... să o înveți,
Ascunzând într-o batistă,
Plânsul primei dimineti.
Se dă drumul la izvoare,
Se pun visele... pe val,
Avem prinse-n cingătoare,
Doar iubirea și-un caval.
Pic-o lacrimă uitată
Printre sărutări fierbinți
Pe obrazul fără pată,
Ce-a scos nopțile din minți
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Noapte bună
Noapte bună, dinspre vară
Curg iubirile-n povești
Și sub nucii de afară
Vise dragi îți regăsești.
Noapte bună, luna trece
Dezlegând a vieții cheie,
Simplu și cu sânge rece,
Transformându-se-n femeie:
Noapte bună, cerul plânge
Cu luceferi și cu stele
Care nu mai pot ajunge
Unde-s dorurile grele.
Noapte bună, dinspre vară
Curg poveștile-n iubiri
Pentru-a nu știu câta oară
Dezgolind nemărginiri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Și iată octombrie vine
Și iată... octombrie vine,
Se-aprind felinare pe cer,
Nimic nu-l mai poate reține
Pe veșnicul iubit... efemer.
Și-ți curge octombrie-n poală,
Cu frunze de-aramă și nuci,
Pătrunde ușor ca o boală,
Tu unde, tu unde te duci?
Și-aleargă octombrie, parcă,
La braț cu iubirea de ieri,
Când clipa începe să toarcă
Atâtea nebune... plăceri.
Te-așteaptă octombrie, seara,
Când plâng trandafirii de dor
Și-ncet... se aude vioara,
Atinsă de un tainic... amor.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Aștept de-o săptămână
Ia-mă ușor de mână
Și inima-mi atinge,
Dureri să nu rămână
În suflet, focul stinge.
Cutează și mă poartă
Spre veșnicii deschise,
Iubiri, noroc și soartă,
Răstoarnă-le din vise.
Păstrează-mă lipită
De trupu-ți ca o taină,
Ce arde și palpită
Abil ieșind din haină.
Ia-mă ușor de mână
Si inima-mi atinge,
Aștept de-o săptămână
Uitările... a plânge.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Eu te-aș iubi
Eu te-aș iubi, dar n-am nici casă
Și nici venituri relevante,
Pentru-a putea pune pe masă,
Atingeri... mai interesante.
Eu te-aș iubi, dar noaptea vine
Și străzile mă tot alungă,
Înspre ferestrele puține,
Ce au uitat, demult, să plângă.
Eu te-aș iubi, îmi ești pe buze,
Catifelată și discretă
Și nimeni n-o să mă acuze,
Că nu fac uz de etichetă.
Eu te-aș iubi, dar de ce oare?
Și până când să tot aștept?
Să nu mai fii o întrebare
Retorică... în al meu piept.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Noapte bună
Noapte bună... primăvară,
Curg iubirile-n povești
Și sub nucii de afară
Vise dragi îți regăsești.
Noapte bună, luna trece
Dezlegând a vieții cheie,
Nestatornică și rece,
Transformându-se-n femeie:
Noapte bună, cerul plânge
Cu luceferi și cu stele
Care nu mai pot ajunge
Unde-s dorurile grele.
Noapte bună... primăvară,
Curg poveștile-n iubiri
Pentru-a nu știu câta oară
Dezgolind nemărginiri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rămân român
Iubesc Parisul... iubesc Franța,
Nu-s norocos, nu-s nici țigan,
N-am empatii... cu ignoranța,
Nici nu-l sfidez pe musulman.
Rămân român de viță veche,
Modest, cinstit... și selectiv,
Da-mi plânge, încă, în ureche
Dezastrul... de la Colectiv.
Refuz naivități pioase,
Luminile... ce-au ars perfid
Atâtea gânduri sănătoase,
Eu slăbiciunea... o desfid.
Nu voi vota pe-acela care
Vândut-a țara pe doi lei,
Făcând mătănii prin altare
Și datorii... făr-de temei.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rugă
Doamne, dacă ești român
Fă-mă-n țara mea, stăpân,
Rugă sfântă, dor... iertare,
Și-nspre răsărit... chemare.
Dă-mi puteri și chibzuință,
Dragoste, tumult, credință,
Toarnă-mi în pahar... noroc,
Vin de Drăgășani... și foc.
Pune-mi în priviri scântei
Și... m-aruncă-ntre femei,
Mă strunește și mă-nvață
A lua... totul... de la viață.
Urcă-mă pe munți de dor,
Prinde-mi aripi... de cocor
Și când cerul plânge, încă,
Dăltuiește-mă... în stâncă.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


În fața sorții
În fața sorții... să stai dreaptă,
Să nu te-nchini la întâmplare
Și vei urca treaptă cu treaptă
Pe scara vieții... către soare.
Nu te-apleca, nu te supune,
Din lacrimă să nu faci râu,
Tu ai ca trandafirul, nume
Și ești ca macul roșu-n grâu.
În fața sorții... să fii tare,
Nu poți să plângi un păcătos,
Durerea cât ar fi de mare
Tu, umărul, să nu-l pui jos.
Păstrează câteva cuvinte,
La rău nu te-nchina nicicând,
Ferește-te de cel ce minte
Și-n veci... păstrează-mă în gând.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


A căzut și ultima gutuie
A căzut și ultima gutuie,
Frunzele s-au risipit și ele,
Doru-n brațe vrea să mi se suie,
Când privirea mi-o atârn de stele.
A căzut gutuia și-o cam doare,
Timpul parcă plânge cu stropi grei,
Pe pervaz o pun lângă o floare
Și-nspre seară mușc din seva ei.
A căzut gutuia dinspre toamnă
Și în palmă puful i-l adun,
Dezgolind-o-ncet, ca pe o doamnă,
Sărutări pe coapse când îi pun.
A căzut gutuia din grădină,
Am o poală plină de gutui,
Pot de-acum ninsorile să vină,
Însă tu, iubita mea, rămâi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Dintr-o dragoste uitată
Dintr-o dragoste uitată
Lâng-o margine de drum,
A rămas... știi bine cum
Doar minciuna... ca o pată.
Dintre visele nebune,
Printre sărutări și șoapte
A rămas... atât... o noapte
Care nu se poate spune
Încă mai aleargă vântul
Spre pustiu... o amăgire,
Tot vorbind despre iubire,
Dar nesocotind... cuvântul
Din chemarile de ieri,
Plânse și însângerate
De reflexe... amânate,
Au rămas... triste... păreri
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Scrisoare către Moș Crăciun
Moșule albit de gânduri
Și de dor pribeag,
Îți scriu azi câteva rânduri
Te aștept în prag.
Uită vrajba și durerea!
Nopților de foc,
Fii tăria... și puterea!
Stropul de noroc.
Tinerețea, fă-o floare!
Dor de absolut,,
Liniște și frumusețe!
Fără de-mprumut.
Dă ninsori! să ne ajungă
Cât un basm uitat,
Și nu mai lăsa să plângă!
Sufletul curat.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la plâns, dar cu o relevanță mică.

Mărțișor
Curge dimineața spre izvoare,
Ghiocei și tămâioară... strâng,
Vântul cântă într-o legănare
Și în iarbă, tălpile îmi plâng.
Pe sub piele, primăvara-i dor,
Blând lumina s-a topit în palmă,
Prinsă pe un șnur de mărțișor
Și-ntr-o rază infinit de calmă.
Dragostea-i în boabele de rouă,
Fascinantă, tandră și fierbinte,
Cerul peste noi cu stele plouă,
Dezvelind... aducerile-aminte.
Dinspre munte... norii emigrează,
Soarele îmbrățișează clipa,
Când doar sărutările contează
Și parfum de floare mi-e aripa.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


De-ar putea
De-ar putea luna să cânte
Printre stele, către zi
Și luceferi s-o asculte,
Poate, poate-aș mai iubi.
De-ar putea gândul să curgă
Înspre tine-ndrăgostit,
Când stau zorile să plângă,
Poate, poate-aș fi venit.
De-ar putea visul să fie
Floare albă sau parfum,
Sărutări pe buze-o mie,
Poate, poate-ți pun acum.
De-ar putea iubirea-n ploaie
Să ne spele de trecut,
Când e sufletu-n văpaie,
Poate, poate, am sa uit
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mă iartă Tu, Doamne
Iartă "Tu Doamne" păcătosul din mine,
Păcat că tânăr... nu mai pot să fiu,
Dar să visez, mă lasă "Tu Stăpâne"
Sau poate că și asta-i prea târziu.
Iartă-mi "Tu Doamne"greșala făcută
Și dă-mi tinerețea, te rog! înapoi,
Ochii mi-s plânși și gura mi-e mută
Doar către "Tine"genunchii-i îndoi
Mă iartă"Prea Sfinte" puterea mi-o lasă,
Să pot a iubi... cât încă sunt viu,
Cât mândrele, iată, mai cad încă-n plasă,
Ajută-mă "Doamne" și slug-am să-ți fiu.
Mă iartă"Părinte" ești bun și-nțelept,
Nu pot a promite, ispita-i prea mare,
Mă ține în noapte... flămând și deștept
Și-mi place"Părinte"deși chiar, mă doare.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Sonetul ochilor păgâni
Mi-e timpul schimnic și autist,
Ca un cristal pe cer de rouă,
Când lacrime timide, plouă,
Pe un soroc impur și trist.
Tăceri se scaldă-n lună nouă,
Renasc amurguri de ametist
Și plânge sufletul de artist
În noapte, către ora două.
Miroase-a patimi și-a iubire,
A coapse-ncinse și a sâni
Ce vor a fi mereu, stăpâni,
Pe clipa de nemărginire
Mirabilă, ca o-mplinire
A ochilor și-așa păgâni.
sonet de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Capricii de femeie
Plâng sărutări astrale
Pe sânul tău fierbinte,
Cu sfârcuri... ireale,
Sorbite de cuvinte.
Pe limbă-i dulce harul
Și laptele... pelinul,
Ambrozia... nectarul,
Luminile și... vinul
Se împletesc cu șoapte
Și căutări... nespuse,
Tăcute ca o noapte
De-nvățături hinduse.
De reguli... încălcate
Adeseori complice,
Cu buzele-ți uscate
Și zâmbetul... novice.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Clipele trecute plâng
Privesc magic în cuvinte,
Clipele trecute... plâng
Și alunecă fierbinte
Spre aducerile-aminte
Ale timpului... natâng.
E târziu și-afară plouă,
Ceasul bate-ncet... tic-tac,
Risipind boabe de rouă
Și-nceput de lună nouă,
Într-un trup de om... sărac.
Vine vântu-n goana mare,
Ca un zvon... de risipire,
Dintr-un corn de vânătoare
Care-și caută... culoare
În iertare... și-n iubire.
De-o veni cu mâna goală
Și pustiuri... de uitare,
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mi-e focul stins
Mi-e focul stins între minuni,
De floarea macilor nebuni
Purtată-nspre albastre zări,
De liniștea din călimări.
M-așteaptă-nghețul sidefiu
Al gândului, mereu, târziu,
Tot risipit... și-nlăcrimat
De șoapta primului păcat.
Plânge cu pulbere și scrum,
Fire de dor, dâre de fum
Ce curg năuce-n setea mea,
Din a tăcerilor perdea.
Mi-e sufletul, bucăți de rai,
Flămând de-al clipelor alai
Și de neliniști ce mă vând,
Oare de ce? și până când?
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Veni-vor orgasme nebune
Veni-vor... orgasme nebune,
Plăceri, ce vor curge prelung
Pe coapse ce știu... să adune,
Cristale din ochii ce plâng.
Va arde adâncul... tăcerea.
Iubirea-i un rău... necesar,
Se-arată durerilor, mierea,
Norocul se joacă... la zar.
Retoric, substanțele cântă
Ispitei... nuanțe de-amor,
Iar fulgere... binecuvântă
Albastrul culorii de dor.
Cuvintele, pot indispune
Nimicul... sfios și nătâng,
Veni-vor orgasme nebune,
Plăceri, ce vor curge prelung.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Constantin Triță despre plâns, adresa este:
