Văd creier de munte și urcușul e greu, sunt un trist alpinist, Sisif al moliilor, și cad și recad un munte suind.
citat celebru din Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glin
Rară ploaie cădea.
Era o ploaie
de o calitate rară, vă spun,
fină, ultra fină,
de o rară transparență,
de un aer ușor trist,
de un imens rafinament.
Glin, glin,
ploaia rară cădea.
Poate cad tot așa
cristalele de
Boemia.
Și ele au acest son cristalin,
glin, glin,
intrând în pământ,
la împărat de pământ...
(...)
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino, nu veni
În timp ce sufletele rătăceau, am rămas ca statui funerare,
vitrege nopți pe malul apei sorbindu-ne privirile amare.
Frumoasă și tristă erai!
Gloriei tale fost-am cupă, de-argint vasul.
Printre rarele trestii, când luna lucea, eram pasul tău, mersul tău, eram
Pasul.
Vino, nu veni, iubito, între toate aleasă,
Vino, nu veni, dulcea mea înserare
Pe malul apei să amurgim, împietriți ca statui funerare.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glin
Rară ploaie cădea.
Era o ploaie
de o calitate rară, vă spun,
fină, ultra fină,
de o rară transparență,
de un aer ușor trist,
de un imens rafinament.
Glin, glin,
ploaia rară cădea.
Poate cad tot așa
cristalele de
Boemia.
Și ele au acest son cristalin,
glin, glin,
intrând în pământ,
la împărat de pământ,
la
Greul
Pământului.
Și viermii
[...] Citește tot
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Egalii cu zero
O arteră,
un aerian bulevard.
Și la nr. 52
sorb din cupa vieții și eu,
necruțat de ani, de spate adus,
sorb rar și visez
și sunt altundeva,
la polul opus.
Și visez Utopia
și alte himerice.
Și parcă prind grai
pereții smintiți,
vedenii colerice.
Și, pierdut în oglindă,
mă înfioară
ochii pe care-i zăresc:
egalii cu zero,
altădată albaștri,
se făcură pe dată ca iadul.
Și văd creieri de munte
[...] Citește tot
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la tristețe, dar cu o relevanță mică.
Glin
Rară ploaie cădea.
Era o ploaie
de o calitate rară, vă spun,
fină, ultra fină,
de o rară transparență,
de un aer ușor trist,
de un imens rafinament.
Glin, glin,
ploaia rară cădea.
Poate cad tot așa
cristalele de
Boemia.
Și ele au acest son cristalin,
glin, glin,
intrând în pământ,
la împărat de pământ,
la
Greul
Pământului.
Și viermii
[...] Citește tot
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Emil Botta despre tristețe, adresa este: