Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Geo Bogza despre sat

Fiecare țăran era dator, cînd i se trimitea vorbă că o vită a lui a murit, să vină, să o ardă. Altminteri, acele limpezi creste, muiate în azur, ar fi părut bîntuite de ciumă.
Pentru a feri munții de o asemenea degradare, de îndată ce primeau veste, cei din sat se grăbeau să urce, și, după ce-și plîngeau animalele pierdute, clădeau peste ele, resemnați, rugurile necesare. Cînd erau gata, tăiau un brad tînăr, cu care le împodobeau. Așa își luau rămas bun de la ceea ce fusese averea și marea lor mîndrie. Apoi, dădeau foc, și, pînă seara, nu mai rămînea decît un morman de cenușă, pe care vîntul înălțimilor se grăbea să-l poarte, încă fierbinte, în abisuri.

în Cartea Oltului, Capitolul II Tragedii pe înaltul podiș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Poemul invectiva si alte poeme" de Geo Bogza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 7.99 lei.

Mi-aduc aminte de marea lume a satelor în care am copilărit, de cum săreau cu toții de pe prispă, de pașii mărunți și iuți ce se îndreptau spre poartă, când dincolo de ea se auzea unul din glasurile care cereau apă.

citat celebru din
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Iarnă

În vale, copiii se dau pe gheață,
Câmpia e acoperită cu zăpadă.
Cerul - plumburiu.
Prin aer trec păsări negre.
La marginea satului se văd vânătorii.
Copacii sunt înghețați și stingheri.
Se pregătește o noapte geroasă.
Totul e rece și alb,
Și deși mă aflu lângă Dunăre, pe Bărăgan,
Mă gândesc ce mare pictor a fost Breugel.

poezie celebră de din Orion (1978)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

de pe urma îndîrjitei lor strădanii, țăranii de pe această nobilă fîșie de țară pot privi munții din zare cu un ochi sigur și liniștit. Sub veghea protectoarelor cetăți de piatră, trăiesc în gospodării temeinice, avînd în fiecare zi pe masă o pîine mare și rotundă, o pîine solară, — senini, fericiți, mîndri, ca într-un paradis de ei făurit.

în Țara Făgărașului, Norii
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fetele nicicînd nu sînt atît de frumoase, ca atunci cînd se întorc de la cîmp. Simple țărănci, trec prin unduirea lanurilor sub largi pălării de pai, cu o și mai mlădioasă unduire. Mijlocul, strîns în cingătoarea care adună, în același cerc, cutele cămășii și ale fustei, este izvorul din care grația li se răspîndește în întreaga făptură, pînă la glezne și pînă la umeri, în inele tot mai largi, într-o amețitoare euritmie.

în Cartea Oltului, Țara Făgărașului
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Corăbii care o aduc aminte, prin tainica lor legănare, plutesc adeseori pe tălăzuitele întinderi transilvane. Sînt zile cînd umbrele cetăților se desprind de lîngă ziduri, asemeni unor caravele care, în clipa vîntului prielnic, își desfac parîmele de la țărm. Lungi după-amiezi, ele înainteaz㠗 într-o călătorie lentă și triumfal㠗 pe fluvii de grîu sau pe marea sumbră a pădurilor, copleșind satele, sporind enigma tăcutelor burguri. Treptat, asfințitul le împinge pînă în parapetele munților. Acolo se sparg de stînci, împrăștiind pe fața pămîntului, odată cu întunericul care învăluie lumea, tainica lor încărcătură.

în Cartea Oltului, Hășmașul Mare
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem prebalcanic

La apus de București
frumoasă mai ești
întinsă câmpie,
cu plopi rari
cu grâu mult
și cu dughie,
iar la șapte seara cu marele foc al asfințitului.

Frumoasă mai ești
și mult te iubesc.

Între hotarele tale mereu mă trezesc
în ovăz și trifoi
până la Ciorogârla,
în orz și porumb
până la Tântava.

Și mai departe până întâlnesc Argeșul și-l salut.

O, întinsă câmpie

[...] Citește tot

poezie celebră de din Orion (1978)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la sat, dar cu o relevanță mică.

Anica nebuna

Anica lui Petre Strâmbu, femeie frumoasă
Dar veșnic nesătulă de cele lumești
Așteaptă să-i plece bărbatul de-acasă
Și iese la poartă să ademenească drumeții;
Aceștia, la început, sunt mulți și foarte bucuroși
Dar repede îi stoarce de vlagă
Și-și caută alții, mereu mai flămândă
Și oricât de mulți, nu pot să-i ajungă.

Atunci Anica lui Petre Strâmbu descoperă grădina cu castraveți
Îi sapă, îi udă cu apă și-i crește mari
Se plimbă seara printre ei cântându-le îndrăgostită, îi mângâie și îi sărută
Și castraveții cresc mari și puternici cât niște armăsari
Anica lui Petre Strâmbu după ce face dragoste cu fiecare
Îi șterge frumos și așezându-i pe un șervet la poartă
Îi scoate spre o perfidă vânzare neputincioșilor drumeți de altădată.

Când s-a aflat
Un sat întreg și-a vărsat mațele toată noaptea
Și pândind-o, au prins-o a doua zi la spurcata-i îndeletnicire;

[...] Citește tot

poezie clasică de din Poemul invectivă (1933)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Geo Bogza despre sat, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook