Sinusoidă
Ne aflam în "pești"
Și "cât ai zice pește"
Norocul s-a dus pe fundul apei.
Totul a devenit atât de alunecos
Încât prefer să admir apa,
Vălurind trecutul.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Soarele răsărea pe chipul tău
De pe pod,
privirile noastre urcau pe firul apei.
Acolo, soarele strălucea ca o monedă
în apa limpede.
Priveam amândoi, în tăcere, asfințitul.
Și tu zâmbeai atât de frumos
încât, am surprins pentru o clipă,
răsăritul pe chipul tău.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când deschizi o carte
Când deschizi o carte
Pătrunzi ca într-o rază,
Cuvintele devin făclii
Și scânteiază fiecare frază.
Când deschizi o carte,
Să sorbi ca dintr-un izvor
Seninul atâtor ape
Ce curg în gând răcoritor.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză ruginie
Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl știe,
Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci!
Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă
Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă!
Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene.
Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
Las vântul să mă dezmierde
Apele cu râuri line
Și câmpia noastră verde
Atunci când mi-e dor de tine.
Las vântul să-mi sufle-n plete
Apele să-mi siroiască
Pe la tâmple unde-mi dete
Muguri albi, mândria noastră.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oriunde vei fi mă vei iubi
În orice depărtare te-ai ascunde
Te voi aduce mai aproape.
De ochii mei nu vei scăpa niciunde!
Ei sunt și-n ceruri sunt și-n ape.
În orice depărtare te-ai ascunde
Îmi vei simți aproape pasul.
În mintea ta mereu eu voi pătrunde
Și-ai să-mi auzi în noapte, glasul.
În orice depărtare te-ai ascunde
La mângâierea mea tu vei gândi
Și nu vei mai găsi niciunde
O mână să te poată ocroti.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea mea cu sufletul curat
Te-am căutat mereu,
de când mă știu,
în norii ce treceau voios
deasupra mea.
Și azi te chem,
cât nu e prea târziu,
și îi zăresc iar,
doldora de nea!
Te-am căutat mereu,
de când mă știu,
în limpezimea apei
de izvor.
Și azi te chem,
cât nu e prea târziu,
când arde-n suflet
necuprinsul dor!
Te-am căutat mereu,
de când mă știu,
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa-i apă curgătoare
Clipa-i apă curgătoare.
Dacă vrei poți fi pe val!
Drumul totdeauna doare
dacă ai un ideal.
Nu lăsați să treacă timpul
fără urmă, fără glas!
Bucură-te de-anotimpul
care-n suflet ți-a rămas!
Clipa-i apă curgătoare,
anotimp de vis și dor
Ideal pictat pe zare,
soarele culorilor!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
În lumea iubirii
În lumea în care, se naște iubirea
Sunt numai parfumuri de roze.
Acolo vin fluturi să-și clătească privirea
Cu iasomii, trandafiri, tuberoze!
În lumea în care, se naște iubirea
Sunt numai cuvinte de pluș.
Să mângâie suflete le e menirea,
S-alunece lin pe arcuș.
În lumea în care, se naște iubirea
E limpede apă și-i aspru pârjol.
Făcută-i din inimi ce-și duc fericirea,
Pământului, dându-i ocol.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând de seară
Îți trimit un gând de seară,
în speranța că-l vei prinde,
să-l aducă trenul care
o iluzie ne vinde.
Ți-aș trimite mângâierea,
ce doresc și ce dorești,
să strivească depărtarea
și în ochi să mă privești!
Să găsești, în ei, cuprinsul,
visului visat de tine
și să te cufunzi în dânsul
precum algele marine.
Să te lași hrănit de dulcea
de plăcuta-mi apă vie
și oceanul meu de vise,
te va legăna-n vecie.
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la apă, dar cu o relevanță mică.
Metamorfoză
Un ocean de stele, bolta în imens ocean se-alintă
Și văd stele căzătoare în adâncuri cum se-avântă.
Unele mai ard pe valul înspumat, pe creasta lui,
Luminiță-nsingurată cum e steaua dorului.
Și Luceafăru-și trimite o săgeată spre adânc
Dar nu cade drept lumina. Apa, razele îi frâng.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tinerețe
O fărâmă de visare, un mister desprins din soare,
O clipită nedospită din a inimii ispită,
Răsărit plutind pe ape, un ecou din val în val
Vin, surâsul să-mi adape cu un iz de ideal.
Din parfumul de pădure proaspătă, încremenită,
În savoarea cea de mure, simt gurița ta iubită.
Și-n cărarea șerpuită, raze blânde-n curcubeu
Împletesc șirag, aevea, cu iubire, pasul tău.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de credință
Fiecare pas ce-l fac,
Mi-e călăuzit de Tine.
Cu viața mă împac
Și simt, Doamne, ce e bine!
Orice gând pe care-l am,
Îl trimit întâi la Tine.
Ca o pasăre pe ram,
Ciripind voios, revine.
Fiecare vorbă-a mea
Tot cuprinde și răsfață,
Fiindcă știu, că are-n ea
De la Tine, multă viață!
Fiecare întâmplare
Ce mi-ai dat-o, a trăi,
Are-o pildă de-nchinare
Și-i izvor de bucurii.
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii (10 mai 2010)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ioana Voicilă Dobre despre apă, adresa este: