Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Ionuț Popa despre plâns

Ionuț Popa

Sonetul contopirii

Și mi-ai redat speranța când am umblat prin tine
Ca o himeră stearpă în trandafiri de sânge -
Cuprinsă de-o enigmă ce nu îi aparține,
A plâns, odinioară, cum alta n-o mai plânge.
Și ți-am redat dorința când ai ținut pe buze
Un mădular de astru. Trecând Calea Lactee,
Te-ai desfătat cu raza ce-mi curge din havuze
Și ai lăsat sclipirea pe-o urmă de scânteie.
Și ne-am redat plăcerea fără de care-n viață
Am fi rămas doar setea unui izvor uscat,
Dar printre noi, iubito, lumina se dezgheață
De sufletele-ncinse ce-n piepturi mai răzbat.
Vor răsări, alături, și soarele, și luna,
Să mă admire-n pace cum te-nstelez întruna.

sonet de (6 ianuarie 2009)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -180.00- 143.99 lei.
Ionuț Popa

Oamenii care au timp să se plictisească, au timp și să se plângă mult.

aforism de (2010)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Ionuț Popa

Chaos

Suntem precum un ghimpe în coastele pământului,
cu felurite obiceiuri, idealuri de humă,
ce ne mânjim cu praf uscat și brumă
trosnind în noi oasele ruginite de timp.

Iarba se zburlește pe coama arămie,
cu glas amar zbiară pământul,
pe culmi înalte zboară și vântul
chemând sufletele scorojite.

Venind din zare nori și cețuri bizare,
plânge și clipa uitată demult
când pe-o terasă stau singur și-o ascult.
De plânsetul vremii copacii-și iau zborul.

Într-o secundă piere tot, se duc la vale
pietre înghețate, pătrunzând prin scorburi,
și le topesc în timp târziu călduri
ce tind spre o cristalizare nebuloasă.

poezie de din Valuri (12 iunie 2007)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Ecce Homo

Natura-și plânge fiul înfășurat în ceață
și copleșit de apa ce-n abundență cade.

Satan picta momentul cu demoni de cenușă,
urnind spre răsărituri albastrele arcade
sub care omul vânăt ardea-n pământ de ceară
și-n neputință - floarea ce zace în pustiu.

Când orice dimineață se-ndreaptă către noapte,
arunc spre cer obida: eu când n-o să mai fiu...?

poezie de (25 ianuarie 2009)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Rămân ce-am fost și sunt ce am rămas

Rămân ce-am fost și sunt ce am rămas:
mizeria sub unghia de gheață,
un punct caduc, sătul de-aceasta viață
ce-și plânge clipa rătăcită-n ceas.

Nu fac, zâmbind, mai mult ca o paiață
ori trist în sine și tăcut în glas,
nu fac mai mult ca cercul de compas
trasat în juru-mi ca o fortăreață.

Sunt bun și rău – sunt astăzi doi într-unul,
și doar în gânduri mai găsesc popas.
Nu-mi spală încruntarea nici săpunul,

iar când privesc oglinda, un atlas
repetă-ntruna, sigur, ca nebunul:
rămân ce-am fost și sunt ce am rămas.

sonet de (31 octombrie 2009)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 3 noiembrie 2016.
Distribuie
Ionuț Popa

Ars poetica

Mi-e stihul existență - mă constrânge
Să tai o venă, să-l aștern pe foaie;
Privesc hârtia cum se scurge-n ploaie
De vasul enigmatic ce-o mai plânge.

În ochiul de azur găsesc odaie
Și brațele-mi sunt înmuiate-n sânge;
Ascut penița-n foi, când se răsfrânge
O rază din lumina vâlvătaie

Ce-a mistuit un calendar, și-aproape
Din rădăcini mi-a zdruncinat puterea......
Purtând odihna sub un cer de pleoape,

S-a întrupat în veșnicii tăcerea
Și-a strălucit, aflând un țel să-ngroape
În alte versuri tari, lichefierea.

sonet de (31 ianuarie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Ionuț Popa

Ești ca mănușa-n mâna potrivită

Ești ca mănușa-n mâna potrivită,
punându-te pe degete, lascivă,
să mă cuprinzi cu-n zâmbet de naivă,
când pielea ta în dânsa mă invită

la dansuri grele; mușcă, agresivă,
din carnea mea atent bătătorită,
când buzele-ntre ele se agită
și spun, de zor, că viața-i relativă.

Atârn de-un strop de ploaie și nu plâng,
doar caut sânul peste care, poate,
aș adormi, ușor, c-obrazul stâng

urcat pe dunele de voluptate,
și, draga mea, să mă accepți nătâng;
ca brațul gropii să mă iei din toate.

sonet de din Convorbiri Literare (2010)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Per aspera...

Îmi spui: "ești mediocru, vrei amor!"
(în abstinență nu-mi găsesc culcușul)
și-mi dai să gust - îmi înmânezi căușul-
din apa sfântă; beau, și parcă mor.

Îngreunează aripa-ți urcușul,
eu te-aș străbate fără un picior,
dar tu, oftând pe-o margine de nor,
îmi izolezi pornirile sub dușul

ce din înaltul unde rece stai
asupra mea ca o cascadă plânge.
Se ofilesc petalele-ți de sânge,

când vântul suflă dinspre-un veșted rai,
și te sufocă nimbul care-ți frânge
dorințele ce-au adormit în grai.

sonet de (2010)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Elegia ceasului

Ceasul nu este decât o moarte
ce poartă cravată,
o moarte ce intra în casa fiecărui
anonim
să-i strângă avântul
la pieptul ei...

... de lemn.

Moartea nu este decât un șarpe
deghizat în toate ceasurile
pe care le-ai văzut la bunici,
pe care le-ai ridicat cu inconștiența sugarului
ce plânge doar de foame;
ceasurile care te-au îndrumat
către toate întâlnirile eșuate
și cele care au știut să ascundă orele
în buzunarele de la spate ale timpului,
când ai fost bolnav.

[...] Citește tot

poezie de (15 iunie 2009)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Sonet epistolar

iubita mea cu părul stacojiu
un "mic" sonet mi-ai scris eu îl văd mare
l-aș reciti și-n vânturi zdrobitoare
sau l-aș parcurge fără să îți scriu
că l-am gustat oricum - ce încântare
mi-a prins grumazul ca un clește viu...
să nu mai plângi ca lumea-i un pustiu
ce se consumă și apoi dispare
chiar de cuvinte dulci și-ar dedica
și daruri siropoase din "iubire"
ar tresări și crede-mă ar vrea
să-nlocuiască vechea amăgire
cu prospețimea unui fulg de nea
ce ar topi-o cu nesăț în fire

sonet de (23 noiembrie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Angst II (epilog)

de ce ești vas când ancora te doare
și nu poți trece de povara ei?
de ce nu poți mușca din remușcare
sau bea din lacrimi când nu poți să bei?
de ce atâtea voci îți șterg bătaia
să nu poți spune dacă ești sau nu?
de ce nu-mi plângi păcatul când și ploaia
adoarme-n tine când adormi și tu?
de ce nu zbori cu gândul printre frunze
ce-n clătinări de vânt se răscolesc?
de ce nu poți ieși din neagre pânze
chiar de îți spun acum că te iubesc?
sunt întrebări destule și confuze
și multe patimi ce-au rămas pe buze...

poezie de (18 octombrie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 7 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Ionuț Popa
Ionuț Popa

Dans macabru

Degeaba la gât îți cumperi podoabe
Din cele mai fine și scumpe - snobism.
Prin anii de boală și crunt scepticism
Privirile-mi curg de chipuri neghioabe.
Curând - te-am citit - ființă naivă
Vei plânge la poarta finalului drum,
Dar râzi și dansează prin baruri, acum,
Cât noaptea-i de grea și rece - lascivă.
Sicriul e casa-ți imensă ce-o porți
Pe brâncii de aur, atât timp cât ești
Nebună, ființă, să crezi că-i doar vis,
Și teama din tine demult ce-o suporți
Va-nchide volumul greșitei povești
Cu dansul teluric al morții, precis.

poezie de
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la plâns, dar cu o relevanță mică.

Ionuț Popa

Sunt rocker, domnișoară (după "Sunt tânăr, doamnă" de Mircea Dinescu)

Sunt rocker, domnișoară, am apărut pe post
la TVR (centura de gloanțe mă cam strânge)
și ți-am făcut cu mâna de la concert – ce prost
mă simt acum; și glanda sudoripară-mi plânge.

Sunt rocker, domnișoară, trăiesc într-ún pătul,
ca mic-dejun porumbul e-o hrană de calibru;
de când mă știu... norocul nu mi-a surâs destul
și de-asta în beție îmi lepăd echilibru'.

Sunt rocker, domnișoară, un fir de păr cleios
din scalp mi se revarsă pe tenul ca de cretă,
și între dinți mâncarea se-arat㠖 cu un os
îndepărtez carasul trudit la mulinetă.

Sunt rocker, domnișoară, mi-e dor de un Pelin,
de gura ta-n sărutul ce-mi răscolea rărunchii,
de nopțile în care sub nas c-un kil de vin
te legănam cu râvnă de-mi blestemai genunchii.

[...] Citește tot

parodie de , după Mircea Dinescu (1 august 2009)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Ionuț Popa

Serenada corporatistului (după Serenada Muncitorului)

Eu sunt un zombi pentru voi,
mergând încet ca-ntr-un convoi.
Din cercul vostru-aș vrea să scap,
Că nici în lift nu mai încap.

Și dorm adânc la o cafea,
Și dorm adânc și când visez,
Gândind eu par că delirez,
Dar știu și bine-a mă distra.

Și dis-de-dimineață sună
Alarma – parcă stau pe-un nor –
Știu imediat că nu-i a bună
Din somnul dulce să cobor.

Orice idee mă agită
Și orice glas ce nu-i banal,
Și nu coboară în aval
E-o sursă clară de otită.

[...] Citește tot

parodie de , după George Bacovia
Adăugat de I.m. PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Altarul neputinței

Am pornit la drum, cândva, cu doi îngeri laolaltă,
unul palid lăcrima, celălalt râdea de-o înaltă
umbră ce-și purta pedeapsa într-o vreme de război
și trăgând la o povară ca un car cu șapte boi.

Vina este-a cui greșește fără a plăti curând,
o povară-i cât o mie de credințe la un loc
dar ne vom găsi finalul într-un colț, pe un alt rând
și nu vom zâmbi ori plânge pe la porțile de foc.

Visul vieții viitoare este jocul de noroc,
o ruletă ruginită rar trece de primul joc
iar cu fețele de sticlă răstignite pe-un altar
trec suflete prăpădite într-un vid rudimentar.

Luna roșie, pe-o rană, reflectând lumini oculte,
cu pistruii de cristal, ne zâmbește-amețitoare
când copacii zgribuliți stau în spasme să asculte
simfonia dedicată unei raze solitare.

[...] Citește tot

poezie de din Valuri (29 octombrie 2007)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Ionuț Popa

Miracol: la o mănăstire din străfundurile României s-a descoperit o icoană care nu plânge.

aforism de
Adăugat de I.m. PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Requiem

Te-am plâns pe tine ieri, ne-am plâns pe amândoi,
în joc murdar cu soarta... Azi unde suntem noi?

Cu-amorul ce l-am strâns la piept, ne-am subjugat
unei cascade de emoții într-un decor improvizat.

Strângând din colții care ne-au crescut pe spate
am pus pe jar un mic păduche de singurătate.

Am respirat adânc aer cu fier și cu impurități
pentru-a ne-alătura și noi toridelor singurătăți.

Te-aștept de-un secol amorțit și poate acum
ne vom scălda oscioarele fierbinți în praf și scrum.

Tăcută este clipa în care vom pătrunde orbi
și ne-om lăsa aripile plutind în cârd de corbi...

poezie de din Valuri (4 octombrie 2007)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Ionuț Popa@plâns? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Ionuț Popa despre plâns, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Subiecte de interes

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!