Strigăt...
ași tot ruga
la Dumnezeu
privirea ta
oftatul tău
ași savura
ca un ateu
candoarea ta
sărutul tău
ași înfrunta
instantaneu
uitarea ta
destinul meu...
poezie de Iurie Osoianu (5 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
I.F...
Motto:"Ușoară, maică, ușoară"
G. Vieru
stelară, maică, stelară
tristețe, maică, tristețe
pogoară, maică, pogoară
când lacrimă, când blândețe
cezară, maică, cezară
senină, maică, senină
pogoară, maică, pogoară
când inocentă, când vină...
poezie de Iurie Osoianu (3 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ipostază...
lumină plumburie la ferești
înfășurată-n văl adânc de ceață
esenței tale triste și lumești
șoptește buna, bună dimineață
chiar dacă soarele e hăt sub orizont
chiar dacă va porni să viscolească
chiar dacă nu- o să se țină cont
că mai exiști și ipostaza ta-i lumească
iar dacă nu- va viscoli mereu
cu liniște și zări învolburate
tăcut, concomitent, instantaneu
abrupte, inocente, disperate...
poezie de Iurie Osoianu (17 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taifas...
tăcut sorb cupa simplității tale
și ultimile picături pe fund le las
să se mai bucure de legi fundamentale
prelinse pe crâmpee de taifas
a fost un tot întreg și clipa care trece
și ornamentul cupei de argint
dar altor spații vinul ăsta rece
va insufla o boare de alint
și sufletul învolburat în nor pezis
și sângele pornit să fiarbă-n vine
sunt universul sentimentului concis
în inocența scurgerii divine
și umplu cupa iar cu vin ales
și-i sorb la nebunie cavitatea
din alte picături, uitate, țes
crâmpee, la taifac cu simplitatea...
poezie de Iurie Osoianu (18 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Efemeride
cât de frumoase și de vii vor fi acele flori,
pe care țara mi le va zvârli-n sicriu,
călăuzind o inocență de culori
cu negru palpitând în purpuriu...
cât de frumos va răsuna și cel din urmă vers
din cartea mea, plutind prin cimitir...
ce soare trist mă va petrece in amezi
spre entitatea veșniciei de delir.
și dangătul de clopot, cât de trist
mă va chema, reincarnat, să mai revin
din absolutul unui negru de abis,
în efemerul pământeștilor lumini.
cât de frumos vor mirosi acele flori,
cu nepăsare aruncate în sicriu
de umbre, care încă mă mai dor,
cu negru palpitant de vișiniu...
poezie de Iurie Osoianu (16 martie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilema
ce tristă e singurătatea-n doi
ce cruntă e și ce globală
când tu ești înger, eu fiind strigoi
cu aripi străvezii de oboseală
când tu fiind lumină și eu hău
adânc și întuneric ca o smoală
tu-credincioasă, eu ca un ateu
ducându-și crucea extraconjugală
când simt mereu și iar că-s vinovat
în fața ta și inocenței tale
singurătatea noastră scoasă la mezat
ași sugruma-o cu sudalme triviale
atîta încă pot să-mi mai permit
în căsnicia asta, strict de ireală
în rest- c-am fost iubit și am iubit
e doar dilemă. Existențială...
poezie de Iurie Osoianu (13 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mure...
ne-am întâlnit în noaptea fermecată
aleasă pentru noi de cartea vieții
o noapte lînă. lungă. educată,
cuminte ca urzeala dimineții
ne-am întâlnit să nu ne mai despartă
nici un moment de pură întâmplare
păi cum altfel când hărăzit de soartă
un răsărit ne-a fost și un apus de soare
eram timizi ca doi adolescenți
eram frumoși ca două mure acre
eram asemeni unor aștri inocenți
împrăștiind lumina castității sacre
în altă noapte totul s-a sfârșit
și cerul s-a-nvelit în plapumă de nori
cu altă mură sentimentul ostenit
și-a sprijinit de muchia de zori
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (5 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la inocență, dar cu o relevanță mică.
Poetului din mine
Sunt speriat de tine
De versul tău domol
Ce vine din adâncuri de depărtări albastre
Ce rupe verde firav
De cenușiul sol
Refredonând cântarea
Vazoanelor cu glastre
Sunt speriat de tine
De geniul fatal
Ce îmbină veșnicia cu versul inocenței
Aș vrea să fug de tine
În albul glacial
Aș vrea să uit de tine
Pe undele frecvenței
Sunt speriat de tine
Și nu mai am păreri
Și nu mai am puterea
Să spun ce voi a spune
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (21 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul
... te-am așteptat iubito iar în vis
dar n-ai venit nici vie și nici moartă
și singur într-un colț de paradis
mă tot ascund. De șarpe și de soartă
parcă-n scenariu s-a schimbat ceva
și raiu-i înecat în flori de tei
și Dumnezeu croind din coastă mea
o lume nouă. Plină cu femei
femei la stânga și la dreapta tot femei
și sus și jios, în goluri și-n țarii
temeiul meu căzut fără temei
zăcea molatic între pirostrii
și Dumnezeu, înconjurat de dumnezei
îmi zise radiind a bucurie
- Îți fac cadou o lume de femei
și numai tu bărbat. Și numai ție
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (30 iulie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ego...
Subconștientul meu pășea indiferent
prin lumea noastră largă ca o țoală,
când orice pas suna și decadent,
și cadențat pe firea ei domoală.
Iar conștientul, uniform și indecis
în altă lume, tristă și pustie, -
cerșea un strop solid de Paradis
la val de apă. Inocent și vie..
Și când s-au întâlnit și contopit,
într-o fasciculă de liniște târzie,
ego-ul meu, subtil și răvășit,
dimensiuni intercala în veșnicie...
Apoi, în vogă de observator
și-ntr-o poziție abrupt imperativă,
torcea particule în caierul cu dor
și-n fus sucea o beznă relativă.
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (15 iulie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Stolniceni...
la Stolniceni sunt cele mai frumoase văi
și dealuri line
la Stolniceni sunt cele mai lactee căi
pe zări senine
la Stolniceni sunt cele mai frumoase fete
cum nu-s în lume
la Stolniceni sunt huligani fără pereche
și fără nume
la Stolniceni mai este-o școală nouă
și alta veche
la Stolniceni cărările-s în rouă
și cu pereche
la Stolniceni mai este și- inc-o gară
cu sălcii triste
la Stolniceni, cu rampa ei, marfară
și atîtea piste
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (18 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bulboana
Bulboana...
mereu te-ndrăgostești în strainie
adânc, că-ntr-o bulboană fără prag
iubind cu inocentă ironie
ce ai deja. Alăturea și drag...
mereu te zbați în diferite ipostaze
ca peștele și-n mregi și pe uscat
mereu împleticești priviri în fraze
și gânduri printre așchii de păcat
mereu ești sentiment și ești dorință
ești gata pentru orișice, oricând
chiar dacă -i dintr-o primă cunoștință
trecândă-n act de silă ori de jind
mereu te -apăsa dur subconștientul
și-n vene curge sânge cu mercur
se sparg supape și transpiră gradientul
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (19 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâlnirea de platină
și iar ne-am întâlnit întâmplător
dar poate nu întâmplător -special
ne-am întâlnit la ușa unui dor
da poate nu la ușă -în astral
ne-am dat, cum o făceam de obicei
binețele prin jesturi de rigoare
eu am zâmbit și tu fără să vrei
mijii de parcă ai călcat un soare
și am pufnit în râs, involuntar
și tu rădeai cu mine și pricină
și-n râsul tău zvâcnea un ritm stelar
de parcă îl ținea-i tiptil de mână
ne-am așezat în banca de cristal
să stăm în doi la un pahar de amintire
în care eram hăul infernal
iar tu-o stâncă într-un lanț de neclintire
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (26 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Iurie Osoianu despre inocență, adresa este: