Lev Tolstoi despre animale

Numai animalele pot fi împerecheate după voia stăpânului, oamenii însă îşi au înclinaţiile, afecţiunile lor.

Lev Tolstoi în Sonata Kreutzer
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar cum să evităm să omorâm muşte, purici? Prin fiecare mişcare pe care o facem, distrugem fără să vrem vieţile unor fiinţe pe care nici nu le observăm. Asta spune mereu lumea, încercând să justifice în acest fel cruzimea faţă de animale. Dar cei care pun problema astfel uită că scopul omului nu este de a fi perfect în vreo privinţă. Sarcina care ne revine este numai de a încerca să ne apropiem de perfecţiune. Acelaşi lucru e adevărat şi în cazul compasiunii faţă de animale. Noi, oamenii, nu putem trăi fără să provocăm moartea altor fiinţe. Dar putem să acţionam cu un grad mai mic sau mai mare de compasiune. Cu cât mai multă compasiune aratăm faţă de toate animalele, cu atât mai bine este pentru sufletele noastre.

citat celebru din Lev Tolstoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul poate trăi sănătos fără să omoare animale pentru hrană, de aceea, consumând carne, participă la stingerea unei vieţi numai pentru a-şi satisface apetitul. Şi a te comporta astfel este imoral.

citat celebru din Lev Tolstoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu am conştiinţa de sine trăiesc o viaţă animalică; când am conştiinţa de sine şi fac ce hotărăsc cu sufletul, trăiesc o viaţă omenească; când însă am conştiinţa vieţii altor făpturi, iubindu-le, trăiesc o viaţă dumnezeiască.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât timp trăieşti fără să te întrebi cine e cel care trăieşte în tine, trăieşti ca un animal. Dar de îndată ce te întrebi şi ai găsit în sinea ta pe cel prin care trăieşti, l-ai cunoscut pe cel care trăieşte în Tot, ai cunoscut şi iubirea, l-ai cunoscut şi pe Dumnezeu.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e manifestarea divinităţii, dar la început i se pare că este o fiinţă deosebită, "eu". Lui i se pare că este "eu", separat, că este om; dar el este Dumnezeu, manifestarea lui. Nu ştiu cum sunt animalele, dar omul nu doar poate, ci trebuie să cunoască asta. Şi cunoscând, omul nu poate să nu presupună viaţa sa în relaţie cu tot, adică în iubire. Pentru om, consecinţa acestui fapt este binele.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea nu e Dumnezeu, dar lumea e manifestarea lui Dumnezeu. În sine mea am conştiinţa lui Dumnezeu, pot să-l recunosc şi în oameni şi chiar în animale; am pe jumătate conştiinţa, înţelegrea lui Dumnezeu în plante. Însă în nisip, în particulele microscopice de materie şi în stele nu am conştiinţa Lui şi nu-l înţeleg pe Dumnezeu, dar nu pot să nu presupun că El se arată şi acolo fiinţelor mai sensibile şi mai înţelepte decât mine.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!