Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Mariana Eftimie Kabbout despre viață

Mariana Eftimie Kabbout

Nu le știm pe toate

Au fost momente când aș fi crezut
Că le-am aflat pe toate-n astă viață
Dar întorcând un lucru pe-altă față
Găseam mereu ceva necunoscut

În caravana vieții am urcat
Și m-am hrănit cu aparențe oarbe
Fără să simt cum timpul mă tot soarbe
Într-un nimic tăcut, dar colorat.

Avut-au mulți destul curaj să vrea
O picătură plină de păcate
Crezând ca mine, că le știu pe toate
Au spart ulciorul ce le-a dat să bea

Doar stele ce mai ieri le-am adorat
Sădeau dezamăgiri pe ai mei umeri
Și de n-am vrut ca tu să mi le numeri
E pentru că n-am vrut să ai păcat.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

O tristă toamnă

Se-apropie o tristă toamnă și printre frunze ce-au căzut
Mai caut clipele trecute și toate câte am pierdut...
Într-o rugină parfumată e-nvăluit un aer cald
Cu pași nesiguri fuge vara din lacul unde mă tot scald

E trist și umed asfințitul iar soarele a plâns puțin
Și mi-a trimis o adiere a unor nopți prea lungi ce vin
Îmi fac un pat de frunze moarte și mă întind să lenevesc
În mintea-mi plină te mai caut, dar nu mai sper să te găsesc

Cum să mai cer putere vieții când am trăit și așa prea mult?
M-agăț de-un ram uscat de vreme și vântul rece îl ascult
Un cântec scurt de toamnă tristă răsună-n nopți prea lungi ce vin
Eu mă grăbesc s-ajung la tine, să-ți umplu sufletul străin...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Mariana Eftimie Kabbout

Ultimul apus

Am furat o bucată de timp și-am ascuns-o în stele
Cu un zâmbet timid m-am plimbat mai apoi printre ele
Talpa mea a pășit prea ușor, nimeni astăzi nu știe
C-am trecut pe acolo cândva, într-o clipă târzie...

Mii de ani am crezut că o lume-i făcută să piară
Neștiind de ce toamna sosește mereu după vară
Am fost centru solar și-am sclipit o secundă-n amurg
Risipind vise lungi prea ascunse-n speranțe ce curg

Umbra verii tăcea urmărind pasul meu legănat
Iar poteca rămasă în urmă după mine-a strigat
Rele vânturi băteau peste anii ce-n spate-i căram
Împotriva uitării mi-amintesc și acum că luptam

Am știut că secunda avea chipul fetei bătrâne
Și din trecerea ei friguroasă nimic nu rămâne
Curtezana din ea e mereu doar un suflet flămând
Care sapă adânc răscolind printre șoaptă și gând

[...] Citește tot

poezie de din Atingeri Divine
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Șah-mat!

A istovit degrabă văpaia rațiunii
Și nimicind splendoarea din clipa de apoi
Îmi lasă-n suflet golul știut numai de unii
Mai bine decât mine... mai bine decât noi...

E ca un joc de șah pe-o tablă incoloră
Noi suntem doar pionii... tu, negru... albul, eu.
Spre nu știu ce final ne adâncim în oră
E negrul tău de vină sau poate albul meu?

Iar somnu-i umbra care ne-aruncă-n jocul rece
Și rând pe rând vom pierde țărâna de sub pași
Căci viața asta știe răbdarea să ne-o sece
Transfigurând vicleană, ultimii ani rămași

Tot căutând scăpare, un univers de umbre
Ni se deschide-ntins pe-al vieții umed pat
Pe care-am adormit cuprinși de jocuri sumbre
În timp ce soarta crudă ne tot șoptea: șah-mat!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Sunt... ești...

Speranță sunt... spre tot ce-i bine
Sunt strop și cad ușor pe tine;
O clipă sunt și,
mă opresc să-ți mângâi visul
cu mine...

Îmi ești ocean și mă răsfeți
Cu ochii tăi să râd mă-nveți
Și-o fericire să pot păstra cu mine încă
zece vieți!

poezie de
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Voi fi pământ

Nu mă-ntreba dacă mă tem
În viața asta de ceva
O moarte am și nu mai mult
De ce să mă mai tem de ea?

Cât timp mai sunt cu tine-aici
De vrei, mă poți privi de "sus"
Și mă poți critica acum
Pentru ce-am scris sau ce am spus

Nu face asta-n ziua când
Eu, înarmată, până-n dinți
Doar cu nimic din ce-am avut
Voi căuta drum către sfinți

Am îndrăznit să nu accept
Ce alții au tot vrut să fiu
Venind, plecam spre nică ieri
Când prea devreme-a fost târziu

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Mesaje din flori

Mi-a picurat în palmă lăcrămioara
Iar crinul ca un rege mi-a surâs
O violetă a-nflorit pe culme
Regina nopții râde spre apus

E prinț în câmpuri vara macul roșu
Sunt freze-n primăvară peste noi
Ne plouă cerul cu parfum de vise
Și ne îmbatã seara pe-amândoi

În dans de gladiole prea mărețe
Sunt pași de ghiocei mici și stingheri
Sorbind nectarul clipelor mărețe
Ne scufundăm în valuri de plăceri

Și peste toate rege, trandafirul
Deschide ușa marilor iubiri
Rămâne falnic să ne-ncânte viața
Și ne îndrumã-ncet, spre nemuriri...

poezie de
Adăugat de Mariana Eftimie KabboutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Voi fi fericirea ta

Te-am îmbrăcat cu flori și te-am ascuns în viața mea
Pustie
Am luat un vis și l-am păstrat în noaptea noastră
Târzie
M-a mângâiat un răsărit pe buzele-mi prea triste
Cu rouă
Și mi-am dorit atunci, de sus, cu-al tău sărut divin
Să plouă...

Doar gheața se-odihnea în pieptul tău născând
Furtună
În frigul tău dorm lacrimi ce au cuprins iubirea mea
Nebună
Cu flori te-am îmbrăcat crezând că frigul va pleca
Din șoapte
Căldura mea te-a înghețat mai rău și te-am pierdut din nou
În noapte...

Secunde trec și doar atunci m-apucă dorul iar
De tine

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la viață, dar cu o relevanță mică.

Mariana Eftimie Kabbout

Dragul meu...

Să numeri câte stele sclipesc pe cer mereu
Le număr eu pe cele care nu-s...
Tot căutând lumina spre care eu m-am dus
Căci n-am ajuns acolo, dragul meu...

Să numeri anii toți ce scriși ne-au fost pe frunți
Îi număr eu pe cei care mai vin
Și între noi să faci un pod din flori de crin
Să-ncununeze ale noastre nunți

Dac-ai să uiți acum, aminte-am să-ți aduc
De la-nceput s-o iei fără regret
Purtându-ți azi iubirea ca pe un sfânt secret
Pe care nu l-a șters al vieții truc

Când am să-ncerc să număr săruturile tale
Vor naște-n mine clipe care nu-s
În timp ce tu, încătușat, de remușcări sedus
Vei bântui-n văzduhuri ireale

[...] Citește tot

poezie de din Atingeri Divine
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Același dor de tine

Aceeași agonie pulsează adânc în vene
Când freamătul năvalnic săgeți de foc trimite
Purtând pe umeri ceață și-o blândă adiere

Eu las în urmă vraja și-apoi pornesc alene
Privind deloc ursuz înspre dureri trăite
Ce sângele mi-au ars înfulecând tăcere...

Numai seninul aprig mă strigă rătăcind
Cuprins de spaimă, ochiul vrea să-mi sece
Ca eu să nu te văd nicicând la fel...

Doar candela timidă cu trupu-i licărind
Îți va ruga din nou iubirea să nu plece
Oprind destinul și făcând un sclav din el

Prea multe căi de foc acum am răscolit
Sorbind mereu cu deznădejde leacul
Care curgea printre nimicuri străvezii

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Voi fi fericirea ta

Te-am îmbrăcat cu flori și te-am ascuns în viața mea
Pustie
Am luat un vis și l-am păstrat în noaptea noastrã
Târzie
M-a mângâiat un răsărit pe buzele-mi prea triste
Cu rouă
Și mi-am dorit atunci, de sus, cu-al tău sã rut divin
Să plouă...

Doar gheața se-odihnea în pieptul tău născând
Furtunã
În frigul tău dorm lacrimi ce au cuprins iubirea mea
Nebună
Cu flori te-am îmbrăcat crezând cã frigul va pleca
Din șoapte
Căldura mea te-a înghețat mai rău și te-am pierdut din nou
În noapte...

Secunde trec și doar atunci m-apucă dorul iar
De tine

[...] Citește tot

poezie de din Sărutul unui înger
Adăugat de Mariana Eftimie KabboutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Mariana Eftimie Kabbout

Ultima noapte

Torențială-i ploaia... Doamne, de ce nu curmă
În mintea mea sărutu-ți din noaptea de pe urmă?
Al dezrobirii zâmbet mi-a-ncremenit pe față...
A mâinii tale urmă mă arde și mă-ngheață.

Absurd mă soarbe vântul. Un dor îmi bea din sânge.
Sub gene-mi urlă cerul. Sub tălpi pământu-mi plânge...
De ce te-mpart cu noaptea când tandru-mi guști ființa?
De câte vieți nevoie mai am să-mi uit sentința?

Amanetez speranța. Pe gratis dau odaia
Prin care umbra-ți merge și-acum la braț cu ploaia...
Ultim va fi păcatul de-oi mai păstra în minte
Atingerea-ți flămândă, pe sânul meu fierbinte...

Vând cea din urmă noapte unei năluci smintite.
Plătește cash (oh, Doamne!) cu chipul tău, iubite!
Mi-e fuga pas degeaba. Pe brațele-mi de ceară,
Născut vei fi de-o ploaie, a nu știu câta oară...

[...] Citește tot

poezie de din Dincolo de Paradis
Adăugat de Mariana Eftimie KabboutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Mariana Eftimie Kabbout
Mariana Eftimie Kabbout

Eu, cea a nimănui...

Îmi aparțin doar mie, nu sunt a nimănui
Puterea mea e-n mine și nu în altă parte
Degeaba strig spre cerul care-i al nu știu cui
Degeaba vreau răspunsuri din pagină de carte

Nu vreau să-mi plâng de milă deși o fac mereu
Căci viața asta-i scurtă și sigur n-am să pot
S-o cumpăr azi cu banii murdari din jurul meu
Și nici cu diamante sau chiar aurul tot

Nu știu de unde vin și nu voi ști vreodată
Căci sunt a nimănui, nici chiar a mea nu sunt
De mâna ieri ți-am strâns-o credeam că niciodată
Nu vei avea puterea să mă rănești prea crunt

Tot răscolind prin gânduri găsesc o groapă-n care
M-ai aruncat zâmbindu-mi de parc-am fost gunoi
Uitat-ai tu deodată c-ai stat la masa-mi mare,
De ce acum mă târâi prin lacrimi și noroi?

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Mariana Eftimie Kabbout

Picături de rouă

E părul meu un val plin de candoare
Parfumul lui m-adoarme ca pe o floare
Pe buze-mi ard trei picături de rouă
Sărutul tău le-a atinge doar pe două…

Când printre gene îmi mai joacă luna
Mai zburd desculță și te-ating întruna
Din val cu val vor răsări în noapte
Atingeri pline de prea multe șoapte

Renasc din alge pline de iubire
Săruturi dulci uitate-n amorțire
Pe buze-mi stau trei picături de rouă
Iar gura ta le-atinge doar pe două

Doi pași de dans, curată nebunie
Răsună-n noapte… dulce feerie!
Prin părul meu ești vânt doar pentr-o zi
Iar pentr-o viață suflet îmi vei fi

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Iad și rai

Ai fost lăsat o viață pe-un petec de pământ
Să-ți faci pe el o casă și mai apoi, mormânt.
Puterea cea divină un chip ți-a dăruit
Și-o moarte care-n umbră, mereu te-a însoțit.

Luptându-te cu vântul cel aprig și viclean
Ai străbătut secunde și ore, an de an
Strivind sub pași o piatră care n-avea vreun rost
Dar n-ai gândit că poate și ea suflet a fost.

Știai că sus e raiul și vor pleca spre el
Acei care-aveau mărul, dar n-au mușcat din el
Ai mai sperat că totuși iertare-avea să vie
De parcă toți am fost doar sfinți de meserie.

Născut dintr-o culoare prea bine definită
Rămas-ai doar o umbră în veac încremenită
Și să nu-mi spui tu mie că-i fals al meu cuvânt
O fi raiul în ceruri, dar iadu-i pe pământ!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

De ce?

De ce ne naștem oare?... oricum plecăm din viață...
De ce ni-s numărate și orele ce trec?
Prea multe fețe aspre ascunde-a noastră față
Și măsurat ni-i timpul necredincios și sec

De ce regret trecutul, oricum nu este cale
Să mă abat din drumul cuprins între porunci
Căci scris mi-a fost pe frunte s-o iau direct la vale
Deși tot urc spre vârfuri luptând chiar și pe brânci

Din tot ce-am luat cu mine nimic n-are valoare
Iluzii și speranțe s-au rătăcit pe drum
Și dacă spus-au unii că fericirea doare
De ce aveau dreptate și încă au și-acum?

Să nu te chinui astăzi să înțelegi cuvinte
Căci de înveți prea multe, vei vrea să ai un rost
Dar vântul veșniciei îți va aduce-aminte
Că moarte-i după viață și doar un om ai fost...

poezie de (14 septembrie 2006)
Adăugat de Mariana Eftimie KabboutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Mariana Eftimie Kabbout despre viață, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info