Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Mihail Soare despre câini

S-ajung să pipăi taina...

S-ajung să pipăi taina ca pe pâine
pân' la plăsele să-i împlânt cuțitul,
să-mi zică steaua dintre nori "smintitul"
când i-oi promite ziua de poimâine

Lihnit, neantul să-mi încapă gluma
de-a-mi duce de dârlogi ființa goală
pe scurtătura îmbrăcată-n smoală
către iubirea unică, postuma

Să-mi tacă telegrafu-n substantive
născute-n nori de adăpat ursita
despre molozul rătăcit în sita
prin care trec durerile fictive

În finitudini să-mi alint ocara
și deghizat în pogorâri mondene
să mă feresc de evlavii perene
când mi-oi croi, din cârpe șterse, doara

[...] Citește tot

poezie de din Gâlceava mea cu Haydn sau despre Romanța pentru clopot la patru mâini (ianuarie 2010)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Livrescu" de Mihail Soare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -24.08- 15.99 lei.

Sfântul Cutare Poetul

Orice atingeam, drăcia dracului, devenea poezie
astfel că ajunsesem, obsedat fiind că voi muri de foame, de sete,
să-mi ung mâinile-ntruna cu spirt albăstrui și leșie
paharul de vin se-ntrupa-n vers, scaunul, foile cu sonete

toate obiectele, mai mari sau mai mici, aparatul de ras
hainele, altimetrul, până și ochelarii, adidașii, ceștile de cafea
chiar și ființele, gălbuiul canar, Jean, motanul cel gras,
cățelul vecinilor, un bichon, stupoare: iubita - poezie și ea

așa că, nemângâind femei, lipsit de-un asemenea păcat
teologii așa-i zic, cu sau fără motiv, habar n-am,
de ce n-aș fi eu însumi, ca alții, încă și mai fraieri, sanctificat
să se-nchine toți apoi la mutra mea icoană strivită sub geam

dar faceți-o de pe-acum, fraților, să particip și eu
vreau o ditamai masa, lungă, lungă cât veacul, în curtea bisericii
și pe ștergare lucinde întinse de vreun firoscos alizeu
care să sufle ca foalele și-n fustele în care clericii

[...] Citește tot

poezie de din Sfântul Cutare Poetul (septembrie 2015)
Adăugat de Georgiana RomanațiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 26 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Textele de mai jos conțin referiri la câini, dar cu o relevanță mică.

Nu puteam să-nțeleg

Nu puteam să-nțeleg cum stă osul sub carne,
ce blestem îl apasă să suporte tăcut
îndurând umilința unui melc fără coarne
târâtor anevoie printr-un veac prefăcut
Nu puteam să-nțeleg de ce doare plutirea
ca o cruntă tortură născocită de popi,
ca o rană sărată, ca un gol, ca psaltirea
recitită-n răstimpuri de eretici miopi
Nu puteam să-nțeleg câte ceruri există
și de ce fiecare nu îl are pe-al său
chiar de-ar fi să măsoare numai cât o batistă
năclăită de stele ca un geam de hublou
Nu puteam să-nțeleg care far mă încape
ca o haină lălâie și din care ocean
vreo armadă de vise și-ar croi peste ape
drumuri lungi către mine, s-acosteze în van
Nu puteam să-nțeleg de ce cântă copacii
sunt viori sau sunt arbori și cum fabrică flori,
lemn de cruci, de corăbii, de ce-i tulbură macii
când răsar printre iarbă pe sub ei, trecători

[...] Citește tot

poezie de din Eu, Nietzscheanul (2012)
Adăugat de Dora MereanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 15 iulie 2016.
Distribuie

Îngeri poștași cu goarne

În iernile în care și marea mai îngheață
Vin patinând spre mine pe oase de balene
Îngeri poștași cu goarne și îmbrăcați în ceață,
Asemeni unei toamne bogată-n coțofene
Aceleași vești rescrise mereu de-aceeași mână
Pe foi îngălbenite de-atâta nostalgie
Mi le aduc în portul din mica mea lagună
Pe care-o cred, săracii, doar o butaforie
Se-opresc tăcuți la birtul în care pe sub mese
Cu ochi de sepii câinii uitării se desfată
Și latră-n gând ca gândul înnobilați de lese
Iar îngerii bezmetici cu-agheazmă se îmbată
Își scot cu mâini febrile patinele de care
Stau agățate tandru priviri de aterine
Și dănțuiesc cadriluri în pas de lipitoare
Până spre zorii morții plutind în zepeline
Atunci îmi lasă plicul burtos ca o galeră
Doldora de suspine pe colțul unei stele
Aflată-n loc de sfeșnic și pleacă spre o eră
De unde să se-ntoarcă, mai mulți, mai plini de rele...

poezie de din Eu, Nietzscheanul (decembrie 2012)
Adăugat de Daniela Mercan-PepinoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doctor zburând

Cică era doctor de suflete și toată lumea-l știa
(deși după figură aducea a hoț de buzunare)
le punea-n atele din lemn de tei înflorit și la viața viitoare
- avea și o reclama la o gazetă - erau ca noi
m-am dus la el într-o doară plângându-mă de niște dureri care nu erau ale mele
după ce iubita mi-a zis ca semăn cu un pom plin de păreri de rău
din pricina operelor mele incomplete
de parcă opera dumnezeului ei la care se ruga - dă-mi doamne dragostea
nebunului ăsta -
pe furiș în baie era completă
ea nu avea nici o prețuire pentru scrisul meu, între noi fie vorba
socotind că fac asta pentru că n-o iubesc
și nu mă dezlipeam de stiloul acela blestemat ca să n-o pot mângâia
era cunoscut asemenea unui cal breaz doctorul
și se spunea ca dresese de-a lungul vremii suflete de precupețe bașoldii
sau ftizice
de cavaleri înzăuați ca niște pești argintii de uscat rămași de la vreo viitură
și de viceregi călări pe câșlegi cu capul plin de caravele amușinând vanilii
dar și de măcelari, bunăoară pe-al lui Nea Marcel
sau de saltimbanci mereu plânși

[...] Citește tot

poezie de din Iubirea ca o sârmă ghimpată (octombrie 2016)
Adăugat de Dragoș CoandăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 22 decembrie 2017.
Distribuie

Înțelepciune

Din singurătatea lor odioasă curcile mă imploră,
o istovitoare milă mă năpădește
"s-a dus finitul deplin, dragele mele pizme",
le zic,
"aveți dragoste prea mare de neant,
câinele s-a țicnit și se crede poet,
veți fi satisfăcute,
dezbărarea de Dumnezeu produce ilaritate,
voi faceți cum trebuie diferența
dintre "individ" și "personaj",
dintre râs și batjocură,
drept care,
această diplomație a geamătului,
din durere și nu din plăcere,
tăinuiește interjecțiile apoteotice
ale întronării dreptății sub cupola circului.
O curcă mai tăcută,
cam vineție la ochi,
dar cu penele văcsuite într-un verde papagal jenant, îmi zise:
"sunt sigură, domnul meu, că aveți dreptate!",

[...] Citește tot

poezie de din Gâlceava mea cu Haydn sau despre Romanța pentru clopot la patru mâini (2010)
Adăugat de Mihail SoareSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Poem cu îngerar

"Ești plin de vise", mi-a zis de parcă aș fi fost plin de râie,
"sunt", i-am răspuns, "de aceea și plutesc așa, ca o văcuță gonflabilă din reclame"
"și de paradoxuri desăvârșite"
"și de gol", adaug zâmbind,
e nevoită să-mi dea dreptate, deși nu-i convine deloc: "mda..."
Așa începea mai mereu cearta noastră
un fel de război de o sută de ani,
îmi reproșa că pun cuvintele acolo unde nu te aștepți
și caută cu săptămânile până să-mi poată spune ceva,
că de multe ori plec pe neașteptate
lăsând rezemat de geam între mușcatele rozalii un carton de la o cutie de pantofi
înfățișând o siluetă incertă pe care scrie "eu"
că-l mângâi mai des pe Montaigne, motanul, decât pe ea,
se enervează la culme când găsește lipit cu buburuza cu magnet
de ușa frigiderului un bilet din hârtie galbenă caligrafiat artistic:
"sunt cu Cervantes la băutură",
o să scot odată și odată în stradă frigiderul acesta nenorocit
în care-ți ții morții din romanele alea de care nu te mai apuci
în paranteză fie spus sunt cel mai prolific autor de cărți nescrise
și mai are o mie de motive pentru care-mi scoate ochii

[...] Citește tot

poezie de din Eu, Nietzscheanul (2012)
Adăugat de Marius CantemirSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ca să-ți răspund mulțumitor ar trebui să știu ce e fericirea. Ori să fi cunoscut, deopotrivă, atât Raiul, cu haitele lui nesfârșite de câini cu covrigi în coadă, cât și Iadul, unde, între noi fie vorba, nu e loc de așa multă plictiseală. Oricum, acceptând ideea că există și dacă ar fi să țină, așa, ca ploile din Macondo, veacuri întregi, mie, unul, mi s-ar lua ca de mere pădurețe. Opusul ei, suferința, e un adevărat dar (și dat) pentru un creator, sculptor, poet, pictor sau ce-o fi el. Ce-ar fi fost, de pildă, van Gogh dacă fericirea asta pământeană ar fi pus stăpânire pe el, târându-l prin laptele și mierea curgând cu nemiluita din sânii planturoși ai unei ursite cu aer de matroană de lupanar din Amsterdam? Îți spun eu: un funcționar bancar scorțos, fumător de trabuc și băutor de bere neagră sau vreun prosper proprietar de măcelării, care-ar fi murit doborât de podagră.

în interviu (2 noiembrie 2013)
Adăugat de George SabinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Mihail Soare@câini? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Mihail Soare despre câini, adresa este:

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cum înveți un câine să-ți aducă un băț sau o mingiuță? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Subiecte de interes

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!