În cadrul medicinii, psihiatria se ocupă de descrierea tulburărilor psihice și de reunirea lor în tablouri clinice, dar în momentele lor bune, psihiatrii se întreabă ei înșiși dacă aranjamentele lor pur descriptive merită numele de știință.
citat celebru din Sigmund Freud (1925)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Pachet Opere Esentiale Sigmund Freud 11 volume" de Sigmund Freud este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la Chiar în cadrul medicinii, psihiatria, este adevărat, se ocupă de descrierea tulburărilor psihice pe care le observă și de reunirea lor în tablouri clinice morbide, dar, în momentele lor cele mai bune, psihiatrii se întreabă ei înșiși dacă prezentările lor pur descriptive merită numele de știință.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caracteristică pentru iluzie rămâne derivarea din dorințele omenești, apropiindu-se în privința aceasta de halucinația descrisă de psihiatrie, dar deosebindu-se de aceasta ca urmare a structurii mai complexe a halucinației.
Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În timp ce psihiatria clinică se preocupă prea puțin de modul de manifestare și de conținutul fiecărui simptom, psihanaliza acordă atenție atât unuia, cât și celuilalt, reușind să demonstreze că fiecare simptom are un sens și este strâns legat de viața psihică a bolnavului.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un lapsus poate fi în realitate totalmente lipsit de sens, poate să nu fie decât un accident psihic sau să nu aibă sens decât în chip excepțional, fără a-i putea refuza poetului sau scriitorului dreptul de a-l spiritualiza prin înzestrarea cu un sens, spre a-l pune astfel în serviciul intențiilor pe care le urmărește. Prin urmare, în legătură cu acest subiect putem fi lămuriți mai bine citindu-i pe poeți decât studiind lucrările filologilor și psihiatrilor.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psihanaliza vrea să ofere psihiatriei baza psihologică care îi lipsește, sperând să descopere terenul comun care să facă înțeleasă întâlnirea dintre o tulburare somatică și o tulburare psihică. Pentru a ajunge aici, psihanaliza trebuie să se țină la distanță de orice presupoziție de ordin anatomic, chimic sau fiziologic, să nu se sprijine decât pe noțiuni pur psihologice, ceea ce va fi tocmai motivul pentru care ea va părea la început ciudată.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psihiatria ar proceda complet greșit dacă s-ar limita doar la studiul acelor îmbolnăviri grave și sumbre, cauzate de vătămarea serioasă a sensibilului aparat psihic. Tulburările ușoare, vindecabile, ale oamenilor sănătoși, pentru care deocamdată nu găsim o explicație mai adâncă decât dereglarea jocului forțelor psihice, nu pot cădea în afara interesului ei; mai mult, doar cu ajutorul lor, psihiatria poate înțelege atât starea de sănătate, cât și apariția bolilor grave.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În nuvela "Gradiva", scrisă de Jensen, știința este aceea care nu este la înălțimea performanței scriitorului. Știința nu poate corela predispozițiile ereditar-constituționale cu produsele delirului, în timp ce la scriitor nu există un astfel de hiatus. Psihiatria nu bănuiește încă importanța refulării, nu recunoaște că are nevoie de inconștient pentru explicarea fenomenelor psiho-patologice, ea nu caută delirul într-un conflict psihic și nu concepe simptomele lui ca formațiuni de compromis. Dar atunci scriitorul se opune singur întregii științe? Desigur că nu, dacă autorul acestui studiu poate să califice drept științifice lucrările sale.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi autori, Meringer și Meyer (primul filolog, cel de-al doilea psihiatru) au încercat în anul 1985 să abordeze problema erorilor de limbaj. Ei au adunat exemple pe care la început le-au expus plasându-se într-un unghi de vedere pur descriptiv. Făcând acest lucru, evident că ei nu au dat nici o explicație, dar au indicat drumul în stare să ducă la aceasta. Deformările pe care lapsusurile le imprimă discursului intențional ei le distribuie în următoarele categorii: interversiuni; impietări ale unui cuvânt sau părți de cuvânt asupra cuvântului precedent (Vorklang); influență a unui cuvânt asupra celor care îi urmează (Nachklang); contaminări; substituții.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Sigmund Freud despre psihiatrie, adresa este: