Vasile şi poezie

Unui coleg (Vasile Vajoga, autor şi preşedinte executiv al grupării de literatură umoristică Al.O. Teodoreanu-Păstorel - Iaşi, dar şi iluzionist)

Din barbă, mâneci şi joben,
Tot scoate cu mişcări discrete,
De scamator, câte-un catren,
Rondeluri, fabule, sonete...

epigramă de Nicolae Peiu din revista "Scârţ" din Iaşi, nr. 9 (martie 2013)
Adăugat de Nicolae Peiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai Eminescu despre Vasile Alecsandri

Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,
Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice...

distih de Mihai Eminescu din Epigonii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti

pentru tine suflet frumos şi drag, Vasile

Tu eşti zâmbet.
Tu eşti frumuseţe.
Tu eşti bunătate.
Tu eşti o poezie apetisantă.
Tu eşti roua dimineţii.
Tu eşti un Făt-Frumos pe un cal albastru.
Tu eşti un înger dulce pe pământ,
datorită ţie sunt fericită.

poezie de Monika Toth
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Personal, am organizat în amfiteatrul liceului, un spectacol cu ‹O noapte furtunoasă›, în care interpretam pe Jupân Dumitrache. Am recitat, de asemenea, aici, versuri de Goga şi Coşbuc, precum şi nişte ‘cânticele' de Vasile Alecsandri. Elevii aveau şi preocupări muzicale, cântând şi în corul oraşului şi sportive, practicând atletismul, chiar pe terenul regimentului 25.

citat celebru din Ştefan Ciubotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Vasile Tacu

Repet mereu ca pe-un refren,
Că petrolistul ploieştean
Nu excelează prin catren
El excelează prin catran.

epigramă de Dimitrie Jega din Studii şi eseuri despre epigramă (2001)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vasile Nelu, nu în VAN,
A scris câte-un catren pe an
Şi-aici, în carte, puse, deci,
Exact cât scrise: şaptezeci!

catren de Nelu Vasile din Înscris pe borna 70
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul creştin Vasile Voiculescu compară credinţa şi rugăciunea cu înotul. Cu cât gesturile în apă sunt mai mari şi mai gălăgioase, cu atât înotătorul e mai slab, mai nesigur, mai aproape de înec! Neştiutorii fac cele mai dezordonate, zgomotoase şi grandilocvente gesturi cu braţele sau picioarele. Însă înotul perfect se face fără opintiri. Pluteşti aproape scufundat întreg în apă, mulându-te cu apa, abia mişcând. Astfel e înotul serios, adevărat.

Lucian Cristescu în Drumul meu spre Hristos
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De proiecte nu duce lipsă scriitorul român de astăzi; mai greu e cu materializarea lor în tipografie! Bunăoară eu am gata de tipar o mare Antologie a poeziei române de la origini (de la Văcăreşti şi Constantin Conachi pînă în preajma celui de-al doilea război mondial) în transpunere aromână (peste 550 de pagini), inclusiv Mihai Eminescu şi pleiada marilor poeţi interbelici: Tudor Arghezi, Ion Barbu, G. Bacovia, Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Ion Minulescu, Adrian Maniu, Octavian Goga, Ion Vinea, B. Fundoianu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, M. R. Paraschivescu, Virgil Teodorescu ş. a.

Hristu Cândroveanu în Convorbiri literare, interviu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este aberant cînd afirmă senin că "fenomenul îngrădirii oficiale a unor valori literare autentice este azi în realitate imposibil". S-ar putea în sistemul său de valori, să fie adevărat. În timp ce vorbea la tribuna Congresului, un Vasile Voiculescu era în puscăria politică, iar un Radu Gyr, condamnat initial la moarte pentru poezia Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane, îsi ispăsea pedeapsa, comutată la închisoare pe viată. Închisorile gemeau de scriitori, intelectuali, muncitori, tărani etc. nealiniati la politica si ideologia comunistă, cei rămasi în libertate construiau societatea socialistă.

Nina Cassian în Un congres al scriitorilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Retrospectivă sentimentală

Revăd oraşul pribegiei mele -
Nepreţuit motiv de inspirare -
Cu-acelaşi Vodă Cuza
Tronând în piaţa mare,
Îndurerat de-atâtea vremuri grele...
Ştefan cel Sfânt şi-arată buzduganul,
Cu care-nspăimântase întreg aliotmanul...
Miron Costin letopiseţu-şi scrie
Cu sângele Moldovei - izvor de apă vie...
În jilţul lui, Asachi - poet şi fabulist -
Pledează şi-astăzi pentru "curentul latinist"
În faţa teatrului, Vasile Alecsandri
Se-ntreabă ca Hamlet: "A fi, sau... a nu fi?"...
Mihai Kogălniceanu, la Copou,
Repetă un capitol istoric veşnic nou...
Sărmanul Eminescu, într-un cearşaf de baie,
Şi-aşteaptă epigonii flămânzi ca să-l despoaie,
Şi-n timp ce turnul Goliei se-ntreabă ce să facă -
Să-şi plângă gloria defunctă sau să tacă -
Biserica - minune mică - Sfântul Sava,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre Vasile Alecsandri

Nu-i mai călcăm noi pe urmă.
Poeţi ca el sunt tot mai rar.
El a scris versuri în crâşmă,
Iar eu le scriu într-un bar.

epigramă de Dumitru Delcă (21 iulie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naşterea lui Eminescu

A fost odata ca-n povesti
In viata Romaniei,
Cind te-ai nascut la Ipotesti
Luceafar al poeziei.

La cincisprezece ianuar`
O mie opt sute cincizeci,
Un fiu pe lume iar
Veni-n casa Eminovici.

Raluca mama ti-a fost
Iar Gheorghe tata,
Te stie lumea pe de rost
Acum ca niciodata.

Din Dumbraveni baba Sia
Venit-a sa te moseasca,
Cu tine-n veci România
Are sa se mindreasca.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vâslesc către casă

cu o pană de scris
dau apa în stânga în dreapta
ajung pe moldova care seacă
sau
renaşte în mine - hâdă e
hidra cunoaşterii -
fluieră o mână pe fereastra vaporului
trece lăcrimând o poezie
aş rescrie finalul
nu mă
lasă apa
care trece pe când
trăia
din când în când veci
de veci voi scrie despre iubire

Vasile Culidiuc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă blestemată (Versurile 1, 5, 9 şi 17 aparţin lui Vasile Alecsandri)

Zori de ziuă se revarsă,
Ţară, peste plaiul tău,
Iarna este prea nervoasă;
Te-a cuprins cu un gând rău.

Peste vesela natură
Se aştern troiene grele,
Zăpada, peste măsură,
Acoperă zeci de şosele.

Prevestind un soare dulce
Duhul iernii se răsfaţă.
El se-ncruntă şi aduce
O viforniţă de gheaţă.

Nici lumină, nici căldură
Nu-i acum în casa mică,
Nici lemne pe bătătură
Unde zace-o bătrânică.

[...] Citeşte tot

poezie de Victor Becheanu (29 februarie 2012)
Adăugat de Victor Becheanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adaos de trăiri

nu am nici azi chef să schimb lumea
las asta pe seama politicienilor, liderilor religioşi, îndragostiţilor,
laureaţilor premiilor Nobel în literatură sau mai ştiu eu în ce...
să mă schimb pe mine şi lumea mea interioară
asta e tot ce contează...

uneori o carte bună şi un tril de păsărele
sunt cele mai mari fericiri pe care le poate avea omul

nu am azi chef să mă înalţ mai sus de constelaţii
las asta pentru ziua când îmi voi fi îndeajuns de mult de prisos
şi atunci voi explora frenetic toate galaxiile
când mă voi transfigura într-o licărire de stea

uneori e de ajuns să-l asculţi pe Bach
pentru a arunca o ocheadă paradisului

azi am chef doar de poezie în forma ei cea mai frustă
să creezi din nimic versuri, să adulmeci din neant cuvântul nefixat
să fii un mic creator pe lângă marele creator

[...] Citeşte tot

poezie de Bogdan Nicolae Groza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cronica revistei "Turburele" (fondator Nelu Vasile)

Răsfoind revista-n toate,
Mă întreb cum de se poate
Să ţii DEX-ul lângă tine
Şi pe deal, când îţi revine
Rândul ca să duci la iarbă
Caprele ce-şi spun în barbă:
"Noi dăm lapte cu ciubărul,
Să mănânce autorul
De catrene şi careuri
Doar produse fără E-uri!
Iar al nost' stăpân, prin fapte,
Face-afaceri necurate
Dând producţia de lapte
Pe cuvinte-ncrucişate:
Unuia Teleormăneanul,
Ca să nu priceapă-organul,
I-a dat drept de autor
Fără capre pe răzor!
Apoi intră-n cârdăşie
(Cică-aşa a fost să fie!)

[...] Citeşte tot

poezie de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabulă literară

Un măgăruş, isteţ nevoie mare,
Tentat în zori de zi, de Aghiuţă,
Înduioşat de razele de soare
Ce se oglindeau pe-o roată de căruţă,
Răgi cu foc, în curte să se ştie,
Că-i un talent şi scrie poezie.
La început nu a avut pretenţii:
A început să mâzgăle pereţii
Întâi la grajd, la şură, la stăpâni,
Şi-apoi la alte case din vecini,
Chiar dacă-a suportat, din greu supliciul,
Ce-l ofereau stăpânii săi, cu biciul.
De remarcat că gândurile sale
Se limitau la scene pastorale.
Deşi a declanşat frecvent scandaluri,
S-a apucat să ţină recitaluri,
Cu-atâta profunzime si tărie,
Că toţi sunt condamnaţi la insomnie,
Pe-o rază de nu ştiu de câte mile:
A fost un gest fatal, că Nea Vasile,

[...] Citeşte tot

fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vedere din culise

Adeseori după muncă îl vedeam şezând pe un scăunel, cu faţa spre apus,
cu mâinile încrucişate, fără a scoate o vorbă.

Pe mine nu mă interesau femeile lui sau educaţia sentimentală
care stă la baza marii iluzii.
Pe mine mă frământa cum reuşise
să nu strângă nimic, să nu aibă nimic al său,
nici măcar un fiu căruia să-i spună:
- Du-te în lume şi vesteşte împărăţia nimicului!

Hainele sale erau de împrumut,
ca şi mersul şi bâlbâiala, când nu îşi găsea ţigările,
după ce tăia porcul. Îl jupuia de piele cum ai trage pe Isus jos de pe cruce,
de-aceea, când ne atingea, asudam sânge.

De-aceea, a exista poartă un singur nume,
care nu se poate rosti, nici visa cu adevărat, până la capăt.
În jurul lui ne-a cuprins frica
şi am devenit goi, şi flămânzi, însetaţi.
Lumea ne spune poeţi, dar nu suntem decât

[...] Citeşte tot

poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelege, tanti, iubesc o fată din popor

Fossoli di Capri, o, Maria şi Mario,
Întrebare – e un uomo? Ce să fie? Gastronomo.
SIVA, SIDA şi Dalida se plimbau cu Carmelita,
Tregua, tregua familiare, timpurile-s în schimbare,
Biograful biolog rupse-şi mâna-n Topolog.
Piemontul piemontez în pioneze îl montez.
A murit, s-a aruncat, sincucis ori preschimbat,
ştirea este oricum falsă că aseară joacă salsă.
Ana Cronique bate sonic, ea plonjează în iubire,
Precum umbra-n monastire. Ah, absurdule, ce faci?
Feacienii mâncă raci. Între Viena-Budapesta
Îşi pierdu Vasile vesta, nu e bai, că bani n-avea,
Erau la Ali Baba, o polemică e totuşi, de ce se opri pe Trotuş?
Sunday Times de ce nu scrie despre pensie, simbrie?
Homeless e un fel de a fi, revoluţionari – copii.
Mozolea şi Mussolini, un da Vinci în bikini.
Deficitul e de stimă, nu aduce nicio rimă.
Gafele minore, jafuri cam majore,
Flux în sud, uitare, nord, urlet surd de la babord.
Madame Loty-plastilina ne arată ghilotina,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!