Lacrimi
Un suflet trist pe linia de tren,
Dezamăgit de dragoste și-njunghiat,
Cântând în continuare același trist refren,
Ce într-o melodie cândva l-a ascultat,
Se luptă între gânduri și tare e speriat,
Cu o icoană-n mână și-o lacrimă pe față,
Privește o lumină ce vine către dânsul,
Și amintiri în fugă în ochii lui se zbat,
Să îi reamintească că nu e vinovat,
Și chiar de l-a lovit așa o crudă viață,
Nu-și are rostul plânsul și inima de gheață...
Și prinde poza-n mână cu ură și tristețe,
Și dă un pas în spate și-ajunge pe peron,
În urmă ea rămâne întinsă pe hartie,
Și-alături stă cu dânsa o tristă poezie,
Că mare-ar fi păcatul să uiti de tinerețe,
Și cine a prins frică de dragostea de vară,
E timpul să învețe să mai încerce iar,
Să-i fie dat din ceruri măcar a doua oară,
Să fie iubit sincer,
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul trist altul pustiu
Te simt,
Te am,
Te vad departe,
Nu ma intreba cum
Ca nu stiu
Dar presimt ca n-o sa te mai am
Face viata ce face si ne desparte
Fiecare iar c-un drum
Unul trist, altul pustiu.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupt
Lupt,
Mi-e somn si ma gandesc la pat,
Fac rau dar ma gandesc cum sa fac bine,
Nu pot sa fac nimic, dar ma gandesc ca nici n-am incercat,
Mi-e dor, sunt trist, si ma gandesc la tine,
Si prind incredere in mine,
Si lupt mai bine.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea
În urma unui rămas bun,
Acolo am prins rădăcină,
Stau și le judec de nebun,
Să înțeleg cine-i de vină...
Pe calea tristă ce-ai ales,
Eu n-am sa pot păși vreodată,
Sunt trist că nu te-am înțeles,
Poate voi ști cu altă fată.
Vei fi mereu o amintire,
Și sunt dator să-ți mulțumesc,
Din partea mea a fost iubire,
Tu m-ai făcut să o trăiesc.
A fost real sau ireal,
Eu am simțit, a fost divin,
În palma ta, purtat de val,
O întâmplare, un destin...
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivitatea
Desi te lupti sa fii perfect,
Stiu ca te ascunzi, si teama
Te tine-n lanturi, te framanta,
Si -i foarte trist ca nu -ti dai seama.
E foarte greu sa fii cum vrei,
E multa munca, multa truda,
Si-i si mai greu cum te vor ei,
Si-ai vrea sa strigi dar cin' s-auda?
Desi iti vezi multe probleme,
In ochii mei tu esti perfect,
Fii fericit si nu te teme,
Naivitatea nu-i defect!
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singuri
As vrea sa mor devreme,
Sa nu fiu cel ce plange,
Sa n-am de ce ma teme,
Sa fiu eu cel ce strange,
Familia acasa,
Amicii la prostii,
Iubita mea frumoasa,
si viitori copii.
Stau singur si-mi ascult,
Aceste triste ganduri,
cu cat traim mai mult,
Cu-atat suntem mai singuri.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Andrei Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trist
iubirea ta in mintea mea
o ploaie -n luna lui Cuptor
sarutul tau de catifea
mister, enigma noptilor.
privirea ta in ochii mei
caldura-n noptile mai reci
ca o fantana de scantei
in jurul caruia petreci.
refuzul tau in gand mereu
prapastie spre infinit
ce-a fost odata doar al meu
azi m-a lasat m-a parasit
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai fost dezamăgire
Iubirea e pe ducă si nu o pot salva,
Ai fost dezamăgire, n-ai fost ce-am căutat,
Speram să fii aleasa dar nu a fost așa,
Și-mi place să gândesc că nici n-ai existat.
O mare impostoare, un munte de minciuni,
Povești împrăștiate prin lume de nebune,
Mă mir că încă poți cumva să te aduni,
Zâmbești așa ușor, și-n suflet porți cărbune.
Mai multe n-am de spus, ai fost dezamăgire,
Doar o prezență tristă, și promisiuni deșarte,
Simțeam că-mi ești aproape când mă strigai
"-Iubire!",
Nu mi-am închipuit că -mi ești așa departe.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdut
Pierdut-am tot ce ne-au lăsat bunicii,
Pierdut-am bucuria simplă de demult,
Curajul românesc se-nchină acum fricii,
Iar răul se adună tot mai mult.
Pierduți ne sunt flăcăii de odată,
Pierdută este vitejia lor,
Pictată rău este imaginea de fată,
Sau e lăsată într-un trist decor.
Pierdută este astăzi țara noastră,
Și e secat pământul de sângele de neam,
Și tot ce-a mai rămas e-n mâna voastră,
Un vis român, dac și roman.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În suflet
Inima mea este de piatră,
Eu tot încerc dar un perete
Îmi stă în cale, și-mi arată,
Că n-am ochi pentru alte fete.
O fi trecut prea multă vreme,
Ori nu mai știu să mai iubesc,
Ori n-are cine să mă cheme,
Și nu pot drumul să-l găsesc.
Nu știu să -ngădui altui suflet
Să-mi stea alături, nu mai cred,
Nu știu a pierde doar femeia,
Eu și încrederea mi-o pierd.
Ce suflet trist am uneori,
Asociind iubirii Luna,
Femei in seri vor fi, da-n zori
Iubim cu-adevărat doar una...
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târziu
Tavanul stă să pice peste visul
Ce zburdă-n capul meu neobosit,
E amintirea aia când eu ți-eram trimisul,
Iar tu erai o sumă a tot ce mi-am dorit.
Explozia gândirii, durerea îngropată,
Mă cred toți obosit, eu sufăr în tăcere,
Ți-aș scrie dar mi-e frică, îmi pari așa schimbată,
Și ce rost ar avea acum o revedere?
Fac ordine și-mi pare că n-am schimbat nimic,
Dezordinea din suflet mă bântuie în zi,
Ești numele pe care n-aș mai putea să-l zic,
O tristă amintire cu care voi muri.
E albul din tavan, e visul, e lumina?
Imagini mi se zbat prin minte, și dispar,
Așa încerc să uit, căci știu a cui e vina,
Și este prea târziu să-ți simt iubirea iar....
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regrete
Ma-ntreb si azi, si mi se pare,
Plecarea ta, regretul meu,
Oare au fost o incercare?
Si uite marea transformare,
Barbat matur, dar rece tare,
Si in iubire un ateu.
Spuneai ca sunt doar un naiv,
Azi ma privesti cu intristare,
Un re si-un la pe portativ,
Ne-am departat definitiv,
Timpul nu iarta-i coroziv,
Nimic nu scapa... tot dispare.
Si tot ce-ai fost in viata mea,
Nici amintire nu asterne,
Regretul meu si vina ta,
Nu ar putea coexista,
Un nor de praf e dragostea,
Si -n ploi triste se cerne.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biletel
De ce tot cauti drumul inapoi,
Cand tu ai cautat si drumul inainte?
Cand tu ai spus aseara destule despre noi,
Lucruri triste ce mi-au ramas in minte.
Acum si impacarea asta ce sa faca?
S-a dus deja prea multa-ncredere,
Cand tu pareai un zambet pe o masca,
Acum de ce ma vezi a fi o pierdere?
Nu ti-am negat nicicand ca te iubesc,
Dar nici calcat sub tocul tau nu vreau sa fiu,
Astazi de n-o sa vii sa iti vorbesc,
Maine va fi deja mult prea tarziu.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa
Pe lângă mine treci în grabă,
Apoi te-ntorci, mă-ntorc și eu,
Iar inimile ni se-ntreabă,
De ce ne este-atât de greu?
Ochii se văd, se-mbrățișează,
Dar noi rămânem surzi și muți,
Inima pe trunchi se-așează,
În timp ce lama ți-o ascuți.
Oprește clipa, fă tu pasul,
Spre ce-am fost noi acum doi ani,
Ia un ciocan și sparge ceasul,
Prezentul ne face dușmani...
Trecutul eu nu pot să-l șterg,
Tu fă ceva să nu existe,
Să pot alături să îți merg,
Făr' de-amintiri și gânduri triste.
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gand cu gand
Pasind pe urmele pe care le-ai lasat aseara
Ma sperie un singur gand
Matem ca poate una o sa dispara
Sau poate-o sa dispara toate
Rand pe rand.
Citind povesti care sa-mi spele visul
Adorm adesea-n pat doar eu plangand
As vrea sa vii s-aduci cu tine paradisul
Dar n-ai sa vii si-am sa zambesc in umbra
Cand si cand.
Stand, asteptand sa vii sa-mi saruti chipul
Ma mint, ce trist!... dar tot raman visand
Cate-amintiri va astupa in timp nisipul
Si cate nopti vor trece in uitare
La fel ca orice minte ce dispare
Gand cu gand.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice
De cand ne-am despartit copile,
Sunt impartit in bucatele,
Si-am numarat atatea zile,
Tu imi lipsesti mereu din ele.
Cum sa ma-mpart, ce sa aleg?
Sa fie bine pentru tine,
Nu pot ramane nici intreg,
Oricum as face tot nu-i bine.
Pe mama ta nu pot s-o iert,
Pe tine nu te pot lasa,
Cu mine stau, singur ma cert,
As face altfel de-as putea.
Multi ma indeamna sa renunt
La dragoste, si sa-ti fiu tata,
Dar fata ce-acum ma iubeste,
Cu ce e dansa vinovata?
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea târziu
Sufăr în tăcere legat cu amintiri,
În juru-mi îndreptate sunt sute de priviri,
Se-nfing în al meu suflet, și-ndurător în sânge,
E trupul meu uscat, ce nu mai știe-a plânge,
Să știi c-ai ce vărsa, atunci când ai ce strânge,
Dar cum nu ai prea strâns din tristele iubiri,
N-ai șansa să transformi scaieți în trandafiri,
Ci ai să lupti ca orbul cu lumea în zadar,
Să le arăți că-i dulce așa un trist amar,
De te-ai lupta și tu cu cineva măcar,
Vezi bine... da ești singur luptând cu amintiri,
N-au mai rămas alături nici câteva priviri....
și sclav al neputinței zadarnic vreau să sar,
În numele credinței și-n numele iubirii,
Dar prea târziu încerc, uscați sunt trandafirii.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepăsător
Și visele mai mor din când în când,
Speranțele se duc adesea în mormânt,
Și-ajung să-și sape singure odihna,
Păcat... rămâi în întuneric, plângând,
Așa de tristă-i viața ce-o ducem pe pământ,
Și se mai miră unii de ce iubim lumina...
Și cum să n-o iubim după așa tristețe,
Și cum să nu dorim să trecem în uitare,
Când toate par prea grele... iubirea pare rece,
O liniște sosește cu blânda bătrânețe,
Si-n față ni se-arată spre ceruri o cărare,
Așa e dat să fie, să vezi cum timpul trece,
Să te gândești la visul pierdut din tinerețe,
Nu ne-a ajuns o viată, nu vor ajunge zece,
Căci ființa rea e omul, nu știe să învețe,
Să vadă în iubire mai mult decât se poate,
Dar el la toate-i rece,
Nepăsător cu toate.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când...
Am fost la ea și m-a respins,
M-am simțit jalnic și învins,
Și a plecat râzând de mine,
Și nici măcar nu m-a atins,
Eram un foc aproape stins,
Orice-ar fi fost nu a fost bine.
Acasă mort de supărare,
Și-n suflet c-o durere mare,
Pun capu-n pernă să adorm,
Că veni vremea de culcare,
Și-n vis iubita mea apare,
Și-i zic că o iubesc enorm.
Și-i lumea foarte fericită,
Lângă femeia mea iubită,
Și nu mai vreau a mă trezi,
M-așteapt-o zi neliniștită,
Și-un gust de viață otrăvită,
La noapte oare ce va fi?
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumatatea
Nu este alta pentru mine,
La toate le voi spune nu,
Caci stii si tu, si-o stii prea bine!
Ca jumatatea mea esti tu.
Nu imi doresc ceva mai mult,
Sunt multumit sa stiu ca esti,
Sa stau cu orele s-ascult
Tot ce doresti sa-mi povestesti.
Ma joci cu vorba uneori,
Stiu ce simt eu, dar ce simti tu?
Tu imi dai viata, ma omori,
Ma faci sa cred... dar poate nu.
E trist sa vezi ca dintr-o parte
Curge iubirea ca izvorul,
Cealalta-i rece si desparte
Tot ce-am zidit si -asterne dorul...
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan (22 mai 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Vlad Bălan despre tristețe, adresa este:
