armată şi organizaţii

Frăţia de Cruce este o organizaţie a tinerimii române din întreaga ţară, având ca scop suprem de a crea buni ostaşi României de mâine; o cere vremea de astăzi, o cer mai ales luptele ce vor să vie, la care tinerimea va fi chemată, trebuind să aibă o minte ageră, un suflet mare şi un pumn oţelit. O cere necesitatea apărării sufletului copiilor românismului, împotriva atacurilor sistematice ale duşmanilor.

citat celebru din Corneliu Zelea Codreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă adresez tineretului social-democrat chemându-l alături în întâmpinarea şi consolidarea Frontului Unic Muncitoresc pentru a lupta împreună pentru drepturile tineretului. Mă adresez tineretului naţional-ţărănesc, naţional-liberal şi tineretului din toate organizaţiile democratice şi patriotice pentru formarea Blocului Patriotic al Tineretului. Trăiască Armata Română!

Nicolae Ceauşescu în cuvântare (30 august 1944)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai mare pericol pentru democraţia unei societăţi, a unei vieţi libere şi prospere este introducerea strategică şi funcţionarea unor structuri "de tip militar" corupte în interiorul societăţii civile (partide, instituţii sociale, media, sindicate, organizaţii, asociaţii) a sistemului social global.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (martie 2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Invăţământul românesc, educaţia constituie primul pilon de asigurare a securităţii naţionale autentice, el fiind sistemul principal de formare şi perfecţionare continuă a resursei umane profesioniste, competitive şi moral-spirituale. Toate instituţiile sociale, de la cele civile la structurile militare, găzduiesc şi folosesc oamenii formaţi de Şcoală. Organizaţiile statale decidente trebuie să treacă la reforme instituţionale şi salariale profunde, fără tergiversări. Decalajele interţări se vor adânci tot mai mult."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Intelligence. Studii de securitate", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu putem fi de acord cu funcţionalitatea generoasă a unor organizaţii internaţionale "democratice" sub cupola cărora ţări cu puternice tradiţii istorice sunt transformate discret în colonii iar elitele politice naţionale corupte devin anexe ale marilor capitaluri corporatiste. Este importantă întărirea capacităţilor militare, de informaţii, economice, justiţiare şi educaţionale ale societăţii.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (20 februarie 2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Prin Globalizare nu înţelegem un proces mondial integrativ de tip neocolonialist prin care Centrii de Putere ai Lumii [statele puternic dezvoltate, entităţile oligarhice şi corporatiste private, armate şi servicii secrete de informaţii private; organizaţii suprastatale politice şi militare] ocupă fără război ţările de pe mapamond din punct de vedere economic, politic, financiar, cultural-educaţional, tehnologic şi militar.
Prin Globalizare înţelegem un proces internaţional excepţional care asigură integrarea democratică mondială a statelor lumii şi fluxurile masive de bunuri, tehnologii, ştiinţă, capitaluri financiare, mobilitatea forţei de muncă, a ideilor şi produselor culturale, sportive, artistice, ecologice."■
Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Intelligence. Studii de securitate", Editura Pansofia, 2012 (2012)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn

S-a sfârşit cum s-a sfârşit şi-al doilea război mondial,
Fără să se fi decis învingătorul ideal
Care să întindă mâna învinsului plecat, spăşit
Să recunoască deschis că amândoi au greşit
Când au cerut mulţimilor să-mbrace haina ostăşească
Şi cu armele în mâini o rezolvare să găsească
Problemelor în litigiu cu mijloace militare,
Limitate la principiul din noi doi care pe care,
În loc să stea la Masa Verde pentru pace justă, dreaptă
Pe care cu-nfrigurare omenirea o aşteaptă.
A dat însă curios învingători dezbinaţi
Constituiţi în lagăre cu învinşii combinaţi
Fiecare căutând să impună pacea lui,
Singura-n stare să pună stavilă războiului.

*

După patruzeci de ani de discuţii fără rost
Primejdia a rămas mai mare decât a fost
Că tot căutând soluţii în problema dezarmării

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu putem fi de acord cu funcţionalitatea generoasă a unor organizaţii internaţionale "democratice" sub cupola cărora ţări cu puternice tradiţii istorice sunt transformate discret în colonii iar elitele politice naţionale corupte devin anexe ale marilor capitaluri corporatiste. Este importantă întărirea capacităţilor militare, de informaţii, economice, justiţiare şi educaţionale ale societăţii.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu putem fi de acord cu funcţionalitatea generoasă a unor organizaţii internaţionale "democratice" sub cupola cărora ţări cu puternice tradiţii istorice sunt transformate discret în colonii, iar elitele politice naţionale corupte devin anexe ale marilor capitaluri corporatiste. Este importantă întărirea capacităţilor militare, de informaţii, economice, justiţiare şi educaţionale ale societăţii.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În situaţia în care organisme suprastatale dirijează ţărilor fonduri europene importante şi în schimbul lor condiţionează pensiile, salariile, capacităţile productive economico-financiare, modul de viaţă şi de consum, stilul existenţial, înseamnă că acele state, societăţi îşi pierd sufletul identitar, spiritual, suveranitatea, demnitatea şi onoarea naţională. În schimbul banilor, statele şi-au vândut sufletul societar. În esenţă, orice stat demn îşi construieşte propriile capacităţi economice strategice, financiare, educaţionale, medicale şi militare, alimentând continuu Fondul Suveran de Dezvoltare a ţării, nedepinzând total de sistemul fondurilor organizaţiilor internaţionale.

Adrian Ibiş în Intelligence. Studii de securitate
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Toti indicatorii socio-economici, financiari, culturali-educaţionali, militari, administrativi ne arată o realitate pe care nu o doream: România este o colonie, cu certitudine ştiinţifică, civică. Nu suntem interesaţi de propaganda rusă. De multă vreme, ţară noastră este o colonie...
Suntem o colonie datorită decadenţei totale a structurilor de putere statală, a clasei politice putred de corupte, inclusiv prin dirijarea voită, alambicată a fondurilor europene către conturile decidenţilor politici loiali organizaţiilor suprastatale externe, aceştia elaborând acte normative, legi în favoarea corporaţiilor, a intereselor altor state şi în defavoarea intereselor naţionale, româneşti."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Intelligence. Studii de securitate", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Aiud am avut deziluzia de a vedea cum mari generali, ofiţeri, profesori, şefi de organizaţii, în momentul în care îşi rupeau chietudinea de toate zilele a porţiei de arpacaş, ezitau. Din nenorocire, instinctul de conservare este de multe ori mult mai puternic decât cultura, educaţia şi alte virtuţi. Dispoziţiile temperamentale sunt cu totul altceva decât caracterul. Caracterul se educă, cu dispoziţiile temperamentale te naşti. Oameni învăţaţi se pot forma într-un număr de ani, începând din şcoală, trecând prin liceu, facultate, doctorate... Dintr-un cioban poţi face un om cult. Este, de exemplu, cazul lui Grigore T. Popa sau al lui Fichte. În schimb, oameni buni nu se pot fabrica, aici e vorba de o dispoziţie temperamentală cu care te naşti. Nu poţi fi rău şi să devii bun, e o dispoziţie temperamentală pe care n-o poţi educa. De aceea, oamenii buni sunt mult mai rari decât oamenii culţi. Sunt nepreţuiţi.

Tudor Greceanu în Drumul celor puţini, Rasplata (noiembrie 1994)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939) – Astăzi, se ştie că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) "Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine", românul Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume "Psihologia consonantistă", 1938-1939, la Editura "Maloine", Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabileşte legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face "paşi peste graniţele psihologiei" trecând de la om la alte sisteme complexe (comunităţi, organizaţii sociale etc.), inventând o nouă ştiinţă: Cibernetica.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarja brigăzii de cavalerie uşoară

I

Jumătate de leghe, jumătate de leghe,
Înc-o jumătate de leghe până la redute,
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.
"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!" a strigat el.
"Scoateţi armele de-oţel!"
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.

II

"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!"
A fost cineva înspăimântat?
Nu, deşi călăreţii-nţelegeau
Că ordinul primit era o nebunie.
Nu puteau pretinde explicaţii, oricum,
N-aveau datoria de-a-nţelege ce şi cum,
Datoria lor era să moară-n astfel de lupte.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarja brigăzii de cavalerie uşoară

I

Jumătate de leghe, jumătate de leghe,
Înc-o jumătate de leghe până la redute,
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.
"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!" a strigat el.
"Scoateţi armele de-oţel!"
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.

II

"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!"
A fost cineva înspăimântat?
Nu, deşi călăreţii-nţelegeau
Că ordinul primit era o nebunie.
Nu puteau pretinde explicaţii, oricum,
N-aveau datoria de-a-nţelege ce şi cum,
Datoria lor era să moară-n astfel de lupte.

[...] Citeşte tot

poezie de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!